Cuvantul-serie-noua-nr-1-14-oct-1940

XVii (Serie neu 





A anul 





esti, GALE 


NAE | 
CUVÂN 

















e mai 
vom domina 


pân dului 





Hiad-0, i-a d 



















pAcȚIA Și ADMINISTa 


roci, . + 


| ministr- țin 











1ă, dinem por | ruglrime. 














A N sp 













Luni 14 Octombrie 1740 


A vic 


retaris! 





iu PA 













ONESCU 
TUL“ DE ASTĂZI 


de P.p, Panaitescu 


Nu e putem așa rar 


NAE ION 





3 a d ui 
În istoria Vieţii spirituate s nea- 


El. ARAL Tub Baa 
ului Fire Nae Ionescu va figura mai comipleciă îrapin a 
sa una din real Insă în i - 
soda, ia în Brahms, care-l purta, dim. 





izările lui cele mai 











1 1 sine. 










“ de lume, pe calea câre-o 
Epopela de atâtea ori turţ mțea deschisă destinului“ să 
socoti atâtea ori grandioasă, pe cari N 
?Mărătorii pei stări de en 10 
TB, ci tab ca și mai înieri up 






Ă 05 şi nefericit. 
trăit-o România ultimilor done le 
1ă'âfi pemtra.. cucerirea viitorulaj 






























Pe această cale a implinirii a (ha 
si ar ela i, 5 init pe Codreanu și Legiunta, ex. 
lumina: i 
i A Presie tumultoasă, concretă, a ase 
Cala impi e cs a e r i i Ai 
ceia ce sa intimplat a rând Au luptat în această Piratilor meamahuii românase și a 
mai WE popas în lupta noa fortele active ale natiei, 
strâ. Dâpas căpe trebue depăzit 
Roll „Cuvănitnl rolul 
legiorte, rămâne acelaşi, să 


lui realizate deplină, deâriii a 
unei. mistuni care pentru e] se tera 
mină în acordurile finale ale vavi 
triumf netemoarar, 


Octav Onicescu d 


a ID 
prins aceste drumuri din nebuloasa Ș 


eventualităților si le-a făcut lumi-| „St vom fi. precum am fest, tă 
noase și oblizatorii conştiinţei m maj mult decât am fost! 

tre. Nu din voinţa lui de a impune 
legea. ci din umila înţelegere a ml- 
suni cn care se simția investit, 
Si care-l mâna să cate la lucruri, gÂndul lut mii se. oprea 
asa cum sânt , așa cum trebuie să ra oameni din 

fie. scoși din viața statului, pentru crea 
dința lor în înpiererea neamului ru 
mânese. EI, care-și mrturistie crea 










ă LD Și Succesive, pentru a cuceri dreptul 
presat A i : să-l făurească istoria. Nae lonesci 
pe_totiueei eat acel : E era în rândul întâi al fiecărei lupte, 
dinți, s85 Aia. pi Pe ES lămurind și precizând țelurile, ade. 
velor migeării. Ziaty mişcării legi&- sea așa de întnnecate, sind-o să se 
pare na Item d aici poarte qumai pe drumurile pure şi 
pri 'câlea jegiona zreie ale destinului nostru, 
Mereu incordat să presimtă ros- 

(Continuare în prag. ÎN-2) lurile existenței noastre, ela des. 

n. _ 


















AȘA VA FI 



































dința câ, pentru mântutrea. națieț, 
i 


Du accepte fertia 






















ucigătar de via 2 infu!“-a-fast suprimat în noapte 
Na mal! inainte de izbăvirea țări. | Ionescu “ua mai vizat lumina tiparului. 


subit cea mai intanecată as Christus mai apărut. JI publicăm cu toată e 
îmțebeni de veci CU AN [eul ziar al Miscurii Legionure ci numai si le-a insusit cu sim 
i 


ek Sk, % tate și cu hatăriri 
: a out Ara RR A) caoăite Aaaa dee te n | 


miles pi a ese Atu a ate € 
Să nădajduim deci: mărturislng |i"Shiptie azi <ă tota! e pretigu 









: Servind acestor destine el n'a cu- 
 arficăl, pascal, scris pentru ziua Invierii lui noscut orzoliul ce pune de-aci 
fa în spiritul lui Nae loneseu, mărturisire a zișul căilor istoriei propriile 











a de 12 Aprilie 1938. Odată ca aceasta, slova lui Nae 
rima 

















mari. ziaristi 
[re Tara noastră. 
Grele probteme an di deslegat a- 




























“an a Ă Ă ; le și simbol! Cristas a murit pe Arma luptelăr sale era scrisul, 

stâzi oamenii noştrt În în- ; i “matre sei Trier Da ri eruca Ca adevărul. Și a Muviai| aiaiectica aceeă teeni a 

. aia laptei ei aa nevoie de A ; dea feet: i prin a-[2 treia zi. După trup. Ca adeva-[itior sale. care derarma. cânria nu 

ul unei prese care să le. ştie =) i 3) |datorie, pentru că numai prin a- ral. Deschizând pentru noi or. [i-a rezistat nimeni. Dar dialectica Ii 
zândal și să-l ştie tălmăci pentru în i : 3 |ceastă lerilă a fost lacuță cu pu. 






































inlui, câni in moartea [Nae lonescu era mutnai un proc i 
je ra E E prie uai ale-[de luptă. Adevărul credințelor sale, se ep aa nou za pi 
E Ă sizuranța lor erau căstizate pe ca- decâ Y 
E pe ni mor leu fără de. gres 4 <onlemmlări şi | „Ce cesat cet acu o săpiămă: 
De acela nădăjduesc. inlelegerii strmeturale directe. 206 
Şi, mărturisind un botez, intru[tice, a realităților în curs de | 


tință mântuirea, și pentrucă, în 
alară de noi, iertia e indestulă- 
toare pentru mântuire. 


Cristos adevăratul Dumne seu 
cu moartea Lui câlcând și în. 


Şi, în clipele de laţă, e mai les 
nemole de o meincetată lămurire 2 
Piiei publice In politica externă. | E 
SI ei, ca şi în celelalte probleme, 
scriial profesorului N los 






































































































































































































E ângă d telor, baz i a 
, lrânzând moarita noastră, du aliertarea pâca Ca viziune individuală Nae lo- 
ne A L/ nepreluil folos, Si să a (7 pi! Pi i 
a ea | darud ungar de desmăg. i siărimat numai atunci porţile la-| Aştept invierea maseților netcu, era fascinat de tipul de am 
a-|e de durerea ma. și pierd ri. Rea dului, silindu-i să-si verse morii. viața veacului ce va sa fle? a! renasterii, ff cum deea îtru 
sa . pzzad up asi i de Goethe, am implini: în 
esta pământ, | parle Cuvântului” e un soma a — dar a asigurat prin jertta Lui DAE: A RR ai au bzautnr «hu 
ŞI as "| dârăiă hotărire ce-au lual-o disci învierea noastră. leii hi st viii ales timal da 
figora Mn iri a afesarulai de a continea lupta A a fe 
pă .. biruinta definitivă. Ştim că i ă Parerea iii po ei aia a d ia ele: aer atete est und sehe sich 
A fost e n “i oAibătrat în safletele lor cuvân A : ț a 'ui europeană. occidentală, Dar lun- 
ari ap intaia Al e3i/ei că ziarul „Cu- N 3 ? “ sul sir de generatii care-l lezaseră 
pentracă d int tat al profesorului Nae lo- 5 i ? de sesurile Brăilei. ca o expresie ti- de care prinoasele sufletului să 
ntiineau Foarte|n va îi. . PE o , a „A, Di 3 pică a lor smuls acestui iemch | nu-se râdă, da ce 
varii” 5 i a, incâpcaraț DT dea Patimile lui Cristos m'au cu- | ș L-a Început “cra Cuvântul şi — De ge am pierdut atâta ulburii be văeaiale și tă, burg reia ir i abea 
odri | sr ve- p . = + 2 treaci A cadă 3 
plin Aăipuante. | dea ş mele, În felul de ale in- [tremurat întotdGauna. Nu pentru i Cuvântul era cela Dumnezeu, rapa i e tură pl Să treacă prakul acelei gât Dalae. catre ARN AREA ei 
 araaitaa cau. |fârisaiialem cominşi ca von suferința ul. Aja era hotarit, cal? Am asezat aceste cuvinte ci Abur par Papi birt a schig-8,| nul mafia, la sper Săeiă pu 
ragostei, celă i i a: si vanghelia cresti pu - t de e E i > sântem faza 
crebrăț în: ZA [mie ruflota/ > maestrului EX să îi rii: fipialorie: și îm S-a reies, "Sa A * pn: lipsă de brate. mânat de subterane îndemnuri ve- ie cr marei ldsată 
deosebite nu avu Cumpânire, dar si Indrâz-I potriva une) hdfăriri Inate acolo ? abia ia cul Cup Dar sufletul românesc renă- € |nite dim Orient. prin de frică. 
revahuții Mare +» pezime, dar nu lipsită del Sus, mu putem gimk. Dar pentru ie afr flindeă cu considir 6. scut. na admite nici şirbire de Gândul șău, supus hierariloz, la rol opi tară se le 3. ARE 
emelii acel nem clică, independen(ă, dar | singuratatea. | 4. Pentru lipsale castă iribună!c eionară, popi. mărite ti stirbire de demni-. $ |pietind umil cea mai curată "raditie | ureme. o Românie frumoasă 
PA NR cate | ÎN 2 cere, disciplină olmomatră, dată SPehea Lui insân- [4 0 apel natională, tare. ordodoxă, cele mai clare aspiratii 
Led aya am fost obișnuiți să ză- „Colo vai în agomiel? % Cu cea invins Lebieila. Incheii rândurile de mai sus. $ [de român. cu regulile aspre ale fi- Dumnezeu, tată îne Baătite 
4 RER care e [ci Problemele în „Covin- | Bara stâtgi:di lumii; în tat a? pa Vi ua trazment din memoriu! €|iosohet. cat î formă de realizare | cumpitt e bles'emul care- 
mpi Î dee vremuri, și asa ! vrem şi trap. să du dormim”. (Pas-| ? avățiul cu sufletul, inaimtat fostului Cap al statului 0 împlinire. pe care aici 
pir ma. la mare cotidian legionar cal) pe | pier ne-o spu “ia cu săkrilictul, cu „ere. în trista zi a pierderii Basara- metaitzi a, nici lupta rapa io 
e cal). e=0) si cu fa ciul, e x 4 p ș ca 
ptătorii pă 1, [in Star Măgloaar — dată ce așteptăm insă EL Ștaţi și voghiaţi”ial? dința: credința cruce ia biei: memoriu pe care multi ș[pulea da. i Melia SA pe ia 
simt Aa gar ce d foală lumea să He [sese p nite viei: Trei mil de C, ri texionari l-au cu- $larhilecrarală, pertec 
le m | | Api stat. Dar ni am veghiat. Am p &ranitele Rotmăhiel: Tre E Conducători legi 
din ei p i pps i. în den ci mii în 36 : 
rifă penliiio ere- | o stat obosiţi și nasivi, atunci când] ku - U i | CE Daca, 0SEUt ln pi sit iulie 1 L 
mele EI se ruga. < ruga mu pentru rea arest . „Mai Poti do. 
Li oma inpseşte sul y. p 
Nae Bămes-u a Iza oi, desigur, d pentru EL. Dar atoti îi n avut cu ale | EN Anja 
mu vut ca 1 în Romă 
să ORIDulu". [int runtaă la Și moartea. fo-|nenira ca să aivă destulă piere, A erei WBuri.: moruzowi, pr le tarta siste- 
tii rue. [e suferite, dar si toate bucariile in clipa jertici, care totug pentru agenți secreți caii, irancama- 5 re a cerdcterelor din viata = i 
i E: su [ia să cam aia ata în mezina |ool se îemplinc, oa maseMrA ai “autorităţii „audă îs mal ales dia-cadrele 2 de Nicolae Roşu 
vregătime i ă ” FI s arm ȘI asta de vânzare. ă 
sora pă „Cavân , Noi stăm sa adormim. ȘI - Cu ce a Butut învinze Le- armatei”, ul 
e ară e e în 


ră ziar se vor oduna je un păcat. Iacă Dumnezeu se 
i pi 1, toți cei ce vorlindură, 


De ani de ze Tara au sa Ext &stăzi aproape unanina wil busețtă, In 
zhutea ? d 
să ulote diierisul tor la marea o- [Pentru că 


ri cd i 
Cu credința. cu saerilicuul.  coidus cu suiletul ei, jar presa Ș [nascut că atiruiarea  cnitunii 
— Cu credința. c iul. 9 




































- în îae să se ocupe cu nevoile 
- Cuca a putut pierde ve- în fost torțată să A 

eTĂ de A zare a Tării. los. Dar așteviarea e totuş o con- egy 2 Neamului, a E; a 
Med !7 dela un ho-laltie a mâmuirii. Asteptarea ac.|! “hu! CE die e apte. PRE ati de „Îmzușire n Re&/AMIl; AL fra exeaţiualia 
Aa 4 pt: “n. Jtivă care, alei, se zice mădelde. 27-A ită trei pret Ielosraii riuce de mi- £ ritul îizice i ufietoții. La, Munti 
cât va pată e, = O si nedesnărțită trei. a Arhena, în vremea de 

Par E de depei are, până la| SĂ care e cea dintăi datorie a nd e PA Cracea distri iu atitudini de actori de șia tai. la Flartnţa în 
Imprinireg credimei strămosesti, a spadei cinematagral 

stimuli. me 





â Renasterii, ezeaţiunilo 
vileiesti si a culturei naționale „In numele ordinei si disci- € iitaraze a 
româneşti, viinei 

) diavaleasei şi de trei ori 
ar despărțilă te 





clar ui 
tea utlaa 
ari. Cur în 
gi sau mu-i place 


tr, 
tenul” nt 





























































































ad) a 
| 3 e > > N 
A. - 
TINERETEA 
|v - 
- Ţ Sufletul omenesc, pe care nimeră D i 
m-l poate defini. este <a 0 co : 
| | N S R | P | | Ducrsă undeva adânc şi omul însusi 
stie unde: -o poartă area si ! 
€ E | orânduiri, a alunzat puri na E. 
tot, un loc misti . 
3 Octombrie 1910. „INSEMNARI SOCIOLOGICE: de tâțile stilistice ale ncastor mminiiri | EJe-s nn moţiv în plus pentru ne. dată, di sui =: ip eat r, 
: Deac: Stim. " = Papil sub conducerea d-lui protesr Tra-|— toțați nu putem iocheia fără să (răbdarea tu care Mir apariția [de suferință Ls pur 
7 Ortodocși: enici Carp și lan Brâil le definim miezul: cală poarta. inearită si-a Seas | îi 
4 Catolicii: Să d 7ni conţinut ne-a aprit întotdenana (simpla, E.V.H. |din clocotire, un bronz i SR 0, În 
restami atenția prin Atutoasela problem pt re as, ARB 0 Ş 
Matu medani Ramazan | . pe caze 1e desbate și prin jastet e cata Fa 
în | sea Ascultaţi. zlasul bronzului A 
M . ş Pa il Tn noua serie au mpărut până a- Dangătul lui -lopot a.dluns Be dur a ati i 
tale i az I Ein | culmile munților de culoarea Cere e j 
nea de ae picioare. | Desre Hecare în arie ne vom o- min 
re ez dn ea înseamnă chemarea viețile Ori tăne 


dornici de cercetare: 
social românesc că au po! fn; 
tară sA consulte și colecţia re 





guire pentru morti, ori futaere trăn- 
te. P] este un jurământ 


pe trup si. 








tară diaco- | Teva, in penultimul număr, d. ina. „O „Mota, jertia fă e pentru [nt e + E, 
"psele €u Ja7 on Fotiade discută „Problema mun neirti leat mor ti 
»/âră- |esterului român“ — care-și găseşte = - % 
aroa- |complectare, în. nrticolăl Cati au mai popodlt în/ armate Ia EBiti-o 


Găutar:a tr 


var |nestina lui Traian Brălleanu din i 
ochii ei ) i 


dea dnhu ultim „Națiunea și puterile 

elişteața inrârtoșat inima pă- |e”. Bineînţeles, intrun cadru 
i muncitor, extins. 

+ ceata mucenieilor cu | Sunt, însă, comentarii ale artic: 

fără de piată al|iulai acesta ultim 

Agatorica sara du- [Traian Brălleann a 

pa arhereulut Carp, Impreu- ŞI ma vom întârzia 


vadul unei, troițe cu gândul la mi- 
Jioanele noastre de lorti? 
Nimeni din cei Intraţi pe porțile|* nad 
cetăților de piatră Ru du 

Cine si-a mai dat seama, dintre Se na d 
cei căzuţi pe piatra stearpă în âra- |SUl ei ese 




















cumotitui 
































tate ami de ma. 





RorVURt Carp: pi. its 4 sete înstrăinate ale țării, că valul| capitanul 
Papil le-a făcut aşa pentru na uciși eu. sabia a rotund al clonotelor. din! turnuri € |ega. Ca: 
ze. me săpat de pe buzele acelas val rotund rămas neschim- la 





Le-a rpânzarat de erwmast Blestem; ci] CU CATEVA luni In urmă a apărut bat, tot asa de cald, tat asa de un- 




































e tatăl uim piniro scăpare a Cenzurel — un i i Iri j 
ie Ip e a pi ana aaa suie, <a. AR NE IER mul 
Se dati în Barat a dui In. [pă ( măpraznice”: „TA ăe tale, camarad de veac și p= săre Iau tummat VIadicii | sșa hoti (BB | 
cf de cet. pe | mgură 2 prin asta au biruit lumea ânddiri — d, To Maica. norodul si YOevăzii? m 
e FIR aparati In EX Am iesit afară din matca neamu-| Cu țendință ) 
DI a inp E. Torouţiu fr lui acestuia, din arhestrația lui Spi- [maine de: 
mos „intitulată : Luceafărul de rituală şi Ne-am refuziat în carne. | mame. la d 
în lut, în Vremelnieie. Nu mai Dlu- [cu arma 
dintriun,. poem, câte: tim în apele linistitoare a legii ro-Îsăjbaticia 
va Versul care-a ces pla -p mânesti si deaceen suntem  SDE- şi neamul! 
ela, pentru recoma a riați. coplesiti de moarte si nu De 
IN STATUL LEG 10 NAR u mai zăsim roșturile nicăeri. a Se 
| Dar iată: Saud Lesiunile întoar-. 
Prin] de verde - = ai 
aim de verde senior înapoi în cadență, va locul] ÎN AE 
Dumnezea a fost cn n pu r al adevărului, drep! si Te-a 1 în cununie unciiaii Iarina 





banii pentru Hristas Ţi-a aprins soare de jară saude svoană de muncă ŞI [i 




















































































d e dal caută i . se despică drumuri si se rotto 
hanghe! rr Lp e cale! ME -- per Aoata „ră Bi CamelA de veșniete 4 Plan$ă pentru o zrâVură pe lemn reprezentând pe SI. Gheorghe. | ese stă st te E AESE, ena A8 (Un 
rii pret rame a ra Li soride făc te Ra Ace dă Operă de artă inca scă se allă în Muzeul ctnograiic | sezări viitoare nul tuturi 
ruti ! Simpla:  Stalu) Lslonar. vrea Pineratul vânlulut tinerețea ard viitor. mi 
Numai pământul, ru pământeni [să-si statorcască mistul-pe slava lui Pit pet pi ! muneitoi 
şi „pimâmeştii” îni, ne-a Must per |Dumneze aceasta se dă eamai popii PRD e SE a po 
rivrie. Am biruit şi din această pri” |celar ce trăese și iintă pentru Bi-] Carieu asta cuprinile o adevărată 'D D i Dima ii 
cină. serica. Lai, Aşa cui au Săcul Mar- |interinrizure a poetului —-0 Arăiri / 9 |caaată 
Acum. dacă sterea-leuirilor dit | torii deetemari, 4] 'runteeg Căpisficpomoseieită care-i aitedali vă] s 1 ă pa “Mag | streimute 
pă pâmâricusca apeotrală, s'a ri jam. = i oara “== J e - Ba die 4 pu e 
1Brmal, se, Intr euibăe Apei trai d oipi Pil. cei rămas pa” + «sMulreau yădlimi în teama. 4. pb tăiem) | drininelia * sul. | rivire. Litczaturite lammti, muztea, ar. | LOPESCU 
pământeni : ce au de sină să lea liea-n are prim instăpiăirea din] SAPTAMANALUL „Vremea — î tristetor văjalia- |leaseă e tmgădiit. Profesurut sim măltele plastice, modele, problemele | 1, SU!!e 
Legionarii ? y mu. în Remânia jLezionată, de Pes- era a avut de sulezii în timpul Dr]. pledat, (dirt lui rogi |PuPETe „Beresti teaee ne im aunca Bitu şi Ca dela Reala, | Dar ci 
Se intreabă mai ales unii grea pecinlui deplin si implinirii tatale a |g incătusarea  abrolată, întoe-| plc AMUretată „a lui Tohsi[ mult, Căi nat: wrat să putem [i[ Na stateam pironiti când axeultam (tu “Le NI 
„pământeşti _slujiluri si Sfiatelne Canoane si “a șleginirilor|mmai en si gazeta noastră, a reapă- |, fa in dud île ciao dă ca el! E nu eră -vionăr „incadrat”,| panes.iren ezperienței de desintegra. | iP»ei Li 
Ce va tace Statui Leziua ricii. Nimic altceva) ma mult.|rat. Pet stat e Pata ua da Dealer Dida. (MN cc Miu! omatii, pe Care PRORRIDESIE o |,ealimei 
serica ? Dar, atâta este de ajuns.|Atâta este] Dacă az 1 să închidea între sin-|/.ina sed/dd- belea Oltul în dintr | PTolemor a Tă ++ si in măr. Mai|ăzu:r In Germania? Apoi umela du | erei 
Intrebarea este vicleană, penira- | goal. gură formulă scrisul camarazilor /pin nâmu-a de js, luminile Mierea. 1. animelara ( “le patru canjetin- [itm tari ale vieții işi desfăsurau mii- eisiesn a 
ca este pita piezis. Tate pusă as0,| “Va îi cea nizi mare taptă a Sta-|Oela acest perieăle, credem că alar zi Ciucului fizăBau patiic gămiă lajle |lEXp7€ MiEacu « Și escnuajalelulai|99i-! inaintea moastă.  Deaţesărui (4 er 
mu de către Premii Lezionari, Prr- (tului Legionar, Sunt „Pământeni“ nn. ra naante, lă Tagătat tp|Ptional. me cnre ie-a lingă, aitelejfn un movestitor „minunat. Puica |" 





i Ş at i “acestor 
o.lihneai tintele i înoere segatie. e [uespre Biserică. Stat, eram sârbă [dărui muti din bogăţia hueruritae vă-| 2 
Dar „Vreme: na va cama o 0-a pa gat are URR ecua lori aer ÎN) le mins Bhnilejeuie si irăite rilor ri 










cum miei de adevărulii sui certati ca Rânduiala 


































































Bisericii, chiar neletionari, — cl + rririi î io FĂ + de. emgeti p, : niţel 
curia al pi Ge manie d getare ȘE Aa -eptar. in ern mat alex o mbjloeilar Ri 
sa pusă de un anumit el de „si a fi vina Statulni Legiondt % Ar pia Mie Gneihitl/“ ru ca noi ee..da vide Iu spe |nrimepdioază. Irăirie pe are nițe, ci 
tori” ai Sfimleinr Aare, rari în vu nbhiza să inacă canse miheal ne vrăjea si ue diteă să velriluali at Prolene tut; Gone le. |caa pe ate noastre, si ne conătpenu. [A etică 
contundat și confundă hacă si e pe 16 prailenicăi hisericii | MULTE aim povestirile Iul Bala latine iu intro “Amaniani) în ecua aomstră. - recilegere tai. | Nceilam din Muxazi, și ne erăoprea | Licli! 
teaia lor „pămâmrescă” cu divina| Oricine ar ți ei. Pentru Statul Le-IWIE0la Tota înainte “dea 1 1ost « vre ună, păzită cu sro meigde Cena fi-[la inimă. Profesorul șia mat null |! NO! 
„ememare” a Siimei Preotii. Si a-|eumar stă, mai presus de mrice,|ARIe Publicitatii la „Vremea“ “aulesinrteum rusinni de luna zidei?] ie Aastaseaeai, „urlat aaăpratiur |eectt noi, er, mare mmiăeturista cu- |n CObi 
funel, grija tar cca mare na sir a-Îpiiserica cut prin redactia riarului mostru.| de meluncoltă, de |hrableme tratate dai Profesor in |nocplerea . inireagă a utăiii ltepu. | ere 
11 chiar de rindaiala și In Preot | d diar el și ni le cetea inv pcări, ele vichtăimuiri reținute, în ERrSacile fircate Ie verile in[turilor pi darerii amare a Buri. |: i 





certe si Hăeerea bituror era nespus ale | Biteuitesii. Consta micăte din deite |turitar. 


trăbue să-l dra jr nu. 
erai re ra ori appela 1a1A, de ce, gândină bazată 


1 Lai credințele cure: 'edazi, i tăți, ae 






































seria: CI erija lor rste di felul cum Pia + For “ : Dar. cecare ne tortură 
— Ja serisul li — suntem esta era olmnsțeră în care lamiie acolo: Mircoa . tinde” se î-mai |muj ră 
îl-ae var Incurca prea pământemile A APĂRUT enprinsi re. sufletească pe|cinuseni pe profesorul Nae Tonesea.| Cine iei posedă - alee ama re jul  ETin i. ADOR Ne Bhinuia |notă d 
107 aoenteli. Pemiruză aceste sorv be em med d 0 Ioa NR eara. mate. nat stam, „|nostaleia. citelar de măaăăsi in- | ad 
tel“ ceia Teri m san că VURA IN LEMN Pi ounce i ft carc Saten de rin fanci am er retat i de iute tm antenă de ai i. [ai 
La le vu- Înea ni 


zizi de Duhul bul Hristos, intr'ode- 
vâr se Încarră. 

Se imcarcă. nn pentracă Statui 
Legionar esie impniriva rmiva — 


1= oitimele două numere Hire dujoaaă. aiui departe, cuă mi a 
1 E Tea Oltului rea mai ap SI 
.p „Vramea” doamaa Vera Totu, —| Se poale sufeti dn mai multe e.[lini imiral: dă Se e. In [este m 
La Mânăstirea Neamţ rin sum ii suui tute Petgenal (E Duta Tele: pentru retdeann ! |ummara, proțesbrut iexea sinauă, și re- |noaate 

murită dragoste Bâdi rul ma [ret 0 male ap Bmste it ce răi ratat > — nnphiut preferat, 

















































































< mute iunui spre suivul n 
Doamne Mereste ! Na este Impoiriva — 19 gravuri eri, = car ir, vi că e: posibil să exirte d asul = Balea poate | de | 
ema. coapte oder aa | Pie pie ga i urile pă jusire, Fi nu cra mul are să mate rurală 2020. Odai rul Scanere geci . 
mai mazilit: ma este nicidecnin lnpo- « si Fri e pai A oul e IATA Dee Fi Stetete înceta a Meila 
a na ex cudtecn. lunpe ă , Ta cimp ema ies le. Le primea ei le A 
îi a Biserici si a stmţililar Fi su GH. RACOVEANU Iienearea | lui cu ai sân solie en liniste, agale păr rate „pai to "A ln == Profesorul, memiseet, ro su- 
jitor eine Totu. Main se jeni aemleae ee purterntesi (iniă întru 1. ranceutrure, pleca ă 
Dar, eite acest Stai Legimar ate imitatie 3 ai mestiv Amtiialate: “ici (| arimunra Mari A aia est Ta. cavâninl il PT A pede ara ta e cui 
dusmanul cei mal botarit pi min-lN0 mamara prisme pipaita porneau | fâla! ut nicți;, Mutmal, optimism, d core”, ARMA! Beilor ilie? - [aș reveate Stas lin. nostri 









ine | uitare e se vele pare le mdea, e-| Vesa vuliit mată rea wremdată im-[iro cenătazie o. Fu 


dusi m nerânduetu ! leschi, 
Eat jiliiame: astă cul mai mea a e tului. e credinte. fam e bine A meniu pol. Este și] tiruilotei Iatimotiă "6 mantatre?“ Tatu 
a Credem cam jicni rnlevând call.| in su/eriuti rate de rlesen. mir aci vila d 













aa e dinti a 





























































Brau de cxmallartele de en 4 a u 4 

3 mi A „arm „un Martei, seta Moma, de pomi aa potait plm medita abia m-a a Balzariiot siprasâr 
tu; ÎN cer i ra - ara e Amoi să zi înte dare K- Vantarilaar dam atămedia] > sr. Din d Pa tiraciter i Trans 
zi Mandat ă aa vară e serie delimunării, Mu deci inta Mai m 
us geti n: Cori. Sentran merntisru regiunile din Însă di pe | diode gr i 
re pr d n sani cete buni pre Pen n CE ua LT "a 1 
tn wet ei vortind de tipi [mită dle amtaul Maui acea Îi 3 rel mura, Bah 

PORCI Mă eros esramenta 1 E rara ret - 
ij „trei ns: după cama benent și ună, 





isa i Selma: ăi dr 
braul de beti, egiarite 
n me rachete. dep atata se gi 4 












diete peabennteiă die: AL ali ele data 3 peace] . N 4 e ţ 
, oaia de pi NV. Meta, Minele ai Hanna p , | n „ema cl 
bata e | AY sau asezat lu peninsula batrani Jin tau vant de fermă e a per * . i = F Areeuit Ai 


polii 





bază. A muţi flat că udemiia a [ata sutetuaro: | nuat 














Pet ama lor că fiii, sub de Îemrptia aumtică Matt dara A ari îi „deci Anita Să putettialul | ei 
RĂI Mi “ por ce dea că tm: imeri mi ear Pe d ri uuantică 4 [iuți 
mau o priit: enmsună. dar că tmhb | Nanite bar salt Ma A e că, n. Ă Ă [soda u a 









dura 
+ Pepi petele A , a îm rpomieteii. mu că e Mee metil areale a îpi ha 
A rade peloiieă ah Ain în etevinitiat arantă pemihieă, |otmea india 0ată. 
aer Cam tursvaa sani 9. emtanire dnei a ea 
tite de rasă! i uri Dumitrana 


se iale miine ra AlĂ. orecui si furi. mame Fi 
sea iu vopsit lieipoe. sat iomuriri vaiterie în ÎL 
eriili pei mată jean diterite Um ata mm ati 
mă mă „bari rriialț) brardira 













i în ooedreiăriie de. iu Stâpinire+ 
romană tm Eptie 
A i 
Beto mu 
















(me are dreptul a purta semne 
unctive. legionare şi cămașa verde 


4: _rerarhiei. Ș 
tive| 2) Sunt deasemenea oprite 


semne di 
voe să Je -oarte |cătitecele legionare, în localurile Xp spe 
incadrați cul: [E petrecere, - 
asa AI va|_ Toţi acei ce se vor abate dela ă 
către acc. 'eglo» aceste stricte dispozițiuni, vor îi 
»barea se! or lor Sancționati. 


CORPUL RĂSLEȚI Aid. Ape brut Apar 


Circulara No. 8 


ndițe de, petroliteră, etc.) nu dispensează pe i sau by Aflat, 
trebuie s în- | mimeni de incadrarea în cuib. 7 lui e 174 Nae Ma 
4. Noile incadrări se vor tace con-| “(42 ii 
de c tre-[ form ordinelor date în acest scop], > 
u sfințer - îns ]comandanților de grupuri, h 3 d E Bta ef 
plăn S4-| Trăiască Legiunea si Căpitanul m Pr ten 7 A i 
ă a. Comand, Legionar | 7 , > 
mică, ma reali V. IASINSCHI | PI A pa Aa = 
ne ada 
; ce eu Th 2 4 


(onsiliul de judecată legionar“ ““ / DA 


mpune din 17 4) Consiliul va judeca cu ce) =] . sI 
tin, arc membri; Duda 
In caz « 


votul preziden. 












le 
alea 











3) Sedintele lui vor fi sa- 


erele. Avocaţii nu vor fi admiși. Id- 





Da 4 
eu se Ya apăra Singur. J . ă, * 
Tr] 6) Plângerile şi cererile de jude- a / ) 
eată vor îi adresate SECRETARIAL TA 49470 /, /n a 
FI I[TOLUI DE JUDECATA LEGIONAR, = ar / 4 / 
1 maz'strutăldin strada Roma Na. Bucu: 4 


alui, ci 1] resti între orele 9-12 dimineaţa, 


Const. Popescu-Buzău 
Normele de judecată 
legionară „ Către: 1. Frăţile 


2. Corpul Legionar S 


3 ci 
de cre: 4 mei Nr, 32—34, e 
Acest birou, 
marul se va judeca «Ingur miri renresivă, nici răshnnhtoare. Ea]. 

trebuie să fie doar ispâşitoare şi sitoresc: 5, Cetăţui; 6. Atutorul Le» 
după a sa |mmai ales isbăritoare. aaa 


a mărtu ingor si 1si| 5 Gel care. prin tăcere, san dile- COMUNICAT 


leapsa Va fixa chiar a- |rite mijloace, îşi va ascunde lapte, 
Pentru coordonarea tu- 
























deapsă. inducă în eroare 
fi neaderăra- | turor 

Iaca si-|caracter oficial, ne care 

zu» sijdiferite - comandamente 


“cât rolu) de a primi si iari 

arturisizea,. precum 

= cereria prdzapia di 
«ncoti: prea RSBTĂ 





in nabuză 
Incepând de Sămbăi-i 12 Octom- 
brie 1940, ajutoarele în natură ; IM- 















1 în Legiune, mu este 


brăcăminte, alithenle, nobile, ete, [* 


iâg | se Primsc : 
5) E etc., aparţină tuturor |. 1. In strada Paul Greceanu 
si j a Mmioanu de Sa înulat depozitul ces 


comandamentelor, se vor 
= trimete 
de Presă Legionar, Biro- “cartilor 
ului le f; i_şi în stradaf 


Primirea si inipărți 
5 de şcoala se face nun 
e, din str, Ro- Roma 2-u. 









atu 2” | PENTRU FAMILIILEI 








LEGIONARILOR CĂZUȚI 


D. Ille Ghrneată. roagă Incă odată ș catuirii unei statistu: în 
ze comunice perzonal și în] chestiune 
de către famili 
timpul prigoanei, 
date 
1 Date biograțee ale leptonaru- 
ut Tim apeelaţ activitatea 1e- 


7 partia mada 


anna ga fue “ian Per, eu uni pri 
| următoarele 

















DELA BIROUL PRESEI 


Camarazii care dres 
publicații legionăte în provincie; 


ară) vor trimete  secrelu 


materială în general a imtregei pa. ÎN: 


mr toarele date : 
3 Dete in leoâtură eu 


Dela Serviciul de Presă Legionat 





si 
„DISTRIBUTIA“ S. A. 


PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI . 
vă oferă: 
Lia a 


; 








benzina 


Consumând benzina OSIM 


veți 





AA 


E 


putea da mai mult 
avans la aprindere 





2SINI 


) 


antidetonantă 


şi meșina Dvs. va realiza 
o performanță mai bună 


MUNCITORII 


Eroi al creației. Stânca pe care se. și totusi n'au dat inapoi Au rămas [care l-aţi pati tovit, vol sef 


spriiina tot edificiul social. Şi totusi] „Zidari de 
aceaste |ei sunt cei mal lipsiţi 


Viermi al pământului, din mânile 


bor iese aurul bogatitor, — si el mau 
o pâine. 








Oameni care s'au o zi de bucurie, 





+ editeze] Din întunecimea minelor si din ag 


bricilor se intorc 


alui Presei | trudiți spre 
2) Dale în legătură cu situația [Legionare Bucuresti. Strada Roma] si durere, Pe umerii lor mereu a- 
No, 32 pasă povara grijilor, 


Şi-au legat sperantele de toți cel 





CURĂŢĂ 
fază 4 Be 


situația 
personală a fiecărui membru a! fa= 
miliei 1verata, studii, profesia) 
4) Date csupra altor. persoane 
care erau sprijinite de cel uciu, 

3 Orice alle date in vederea al- 


Denumirea publigatiei 


Lista redactorilaf, 


Activitatea legiBnură 


(pentru publicație 
Referinta dela 
zgonară_si judeteni 


redactori) 
inducerea 


în trecut 


Le= 


ce le-au eșit în cate. Dar toţi i-au 

inselat până acum, Se dpi 
trădaril 

trânt sub povara . trenat um 








toare”, 
Astazi, când mândrele — noastre 
Mamuri făitae în vazduhul romă: 


munca CE Mare, 
Voi cel care acți supt vaga mun» 
cltorilor, cei care i-ati trădat, cei 


nese, muncitorii sunt tot primii ta munitorilor. in tata 


cei care n 


















O măsură binevenită 


a ministerului de Finanțe 
-- Simplificarea sistemului de : 


EPARTIZAREA FUNCȚIONARILI 
"5 DIN TERITORIILE EV ACUATE 


LA PREFECTURA JUDEȚULUI 
TELEORMAN 


j 


[A PREFECTURA JUDEȚULUI 
















i 3 şet de bircu cl. XI, ținutul Ni 
Albă Androne Constantin, cassier co 





ciumă Ioar 

















ghi 





camerier c) 





III, primăria 


Te. 


fectura Cetatea Albă i p 
ALISA d OvURLUI |Bal, prefectura Cernăuţi: Munteanu | LA pa A JUD. TARNAVA- 
ie, avocat, ecrziler [IA PREFECTURA ICD, COVURLUI Vaăiir, casier comunal, prefectu pă iv 
D: Iiutul Baii ta - | Feordean mpiegat stagiar. | Ta puane 
el £ ținutul Bo- prefectura Mu ăi aplegat ci. II 
E = < Dn LA PREFECTURA JUDEŢULUI Gabot Alexândtu. imp 
g: c Emil, dr LA PREFECTL IRA Iu o par PUTNA Unubul Someş: B 


ARAD 





de secție ci 
4 Dima Ile, 





LA PREFECTURA JUDEŢULUI 


ARAD pentra PRIMARIA PECICA 





„Mate 
a aria S 

LA PREFECIURA ARAD 
PENTRU PRIMARIA SIRIA 
















“LA PREFECTURA JUD. EEAȘOY 





secreta? 
Rade 






ș implegat rural 
Sterpu  Ellaabeta, 
2 Bălți; “Tora, 
easier. prefectura 
a; Noţu Tudorache, eamerter 
3 Chigindu, 

î.4 PREFECTURA UD. BIBOR 

pentru Primăria Tinca 

impiegată ci. 1 p: 















ada 

LA PREFECTURA JUD. BACAU 
39u Valeria. sefi Ge birou ci 

ara Bia 

FECTURA JUD. BIROR 

Su. sat de secție qi, 





LA PREFECTURA JUD, BACAU 


Fusu JA _aubemt de birou ei 1. 
Dea: Budacă Zenai- 
1 EI primăria "Pgal- 
Epaminomda, se- 
przincinra Cerabu- 
- ante Secreta: 
Cernăuţi, Bi 
ccximna) 


Dir 












LA PREFECTURA JUDEȚULUI 


agent 








de urmări- 












II, prefectura Hotin. 


Apostol Alexandru. şef de secții 
cl. II, primăria Satu Mare; Rusu NI 















Someş: Chira Emil sutset d 
a cl. I, pr'măria Tg, Mureş Şte. 





bi 






















I 





ra Clue 
cani 


Gheorghe Erti 
primăria Bolgrad; Le- 
sef. de birou cl, I. pre 








LA PREFECTURA JUD. PRAHOVA 
Mureșan Iuliu, implegat cl. II 
prefeztuta Satu Mare: Iacob  Bliza 
subsefă de birou cl 








în 















RA JUD. FAGARAȘ de Dire 














clu, primăria Tg. Mures; Beteleu 
Gheorghe. om de serviciu. primâria 
75. Mureş; Gavris Nicola. secretar 












comunal, prefectura Lăpușna Ră- 
dulescu Sebastian. subing. ord. cl 
Cc mmunal,| II. pretectira Cahul; Căzănescu 
p Cezar Mizcea,| Teodo:. implegat cl. II, prefectura 
Mureș Lăpuşna. 
LA PRE 








ri 


TURA JUD. GORJ 





LA PREFECTURA JUD. ROMANAȚI 








e. dactilogr.|]  Cernâtolu Constanța.  imptegată 

Albota Nistor, | El, II, prefectura jud. Ciuc: Smărân- 

prefectura  Cer-| dache Stefan. secretar ' comunal 

+ secretar] prefectura jud. Cahul: Pareşcura 

ca x Ana, şef de birou cl. Fi, prefectuta 
LA PREFECTURA JUDETULUI HU. | Jud. Orhei: Ghighiniţă ' Nicolae. 


YEDOARA PENTRU PRIMARIA | dem cl. L. primăria Sf. Gheorghe, 






















BRAD PREFECTURA JUD. RAMNICU- 

ri Tean II. anchetator de SAFAT 
u r. Primăria Oradea: Coţe-| Laurențiu Emil implegat cl. 
ru Di şei de birou ci. 1, pre-| prefectura Satu Mare; Panait Ru- 
Tec impieg. rurală. ptefectura 


EFECTURA JUD. HUNE- 
ARA PENTRU PRIM. SIMERIA 
născ: Albe. lnpie- 


ctagiară. primita Guj 


ne; Mallat Natalla, secri 
comunală, prefectura Satu- 
Mare; Marcu Vâsile, şei de birou el. 
1, ținutul Nistru. 


LA 
DO 


TA PREFECTURA JUD. ROMAN 
Boflan Vasile. impiegat cl II, 
prelectura jud. Eălaj; Lefter Const. 
curier pretură, prefectura jud. Bălți 


LA PREFECTURA JUD. SIBIU 
Grizoriu Alexandru, șef serviciu 
el. 1. ținutu! Someş; Dinu Nicolae, 
ema cl. 1, ținutul Somes; Folca Du- 
mitru, arhivar princ. cl, III, ținutul 
Someș: Dr. Luca Cornelia, impleg. 
cl. IL. tinutul Someș; Mirclolu Elena 
implegată cl. II, ținutul Someş; Bu- 
Vu Nicolae, ora de serviciu ci. 7, ţi- 
nutul Seogneș: Biliboacă Maria, im- 
piegată cL 11, prefectura jud So- 
meș; lies lon Mariaș, secretar co- 
munal, prefectura Satu Mare; Rusu! 
Maria, subșeţ de birou cl, II, pri- 
măria Cluj: Pop Axenia. implegată 
ci. II prefectura jud. Cluj; Maftei 
Octavian, set de birou cl, L preţec- 
Odorhei; Coiceru Petru, aubşeţ 
birou cl. IL. primăria Miercurea- 
Ciu=;, Balint eta. secretară 
comunală. prefectura Odorhei; pa- 
pescu tatrale. secretar cagier, ' pre. 
factura Btorojineţ, 


LA PEEFECTURA JUD. SEVERIN 


Dr, Chisu Nicolae. subdirector c], 
II prefectura Batu-Mare: Olteanu 









set de sectie 
ta: Hulea "Teodor. 
primăria Oradea, 
Impiegat comunal 





NEDOARA PEXTRU PRIMARI 
PETROSANI 
impiegată ei + 
ide Aurelia. Gae- 





Y 












IL pretectera Bocie Maria, Aaetiicurată ci. L prefectura 

7 r Hu-Mare, — Crempai Magdalena. 

LA PREFECTUL JUDETULUI | implegată stagtară. pretectira Ba. 
Asi tu Mare: Hârânguș Vasile, impe- 

met de birca ci [gat ci. IL uautul Goma: Fioraa 

u Mare: Răducă | Vasile. om de serwielu cl. V. tinutul 


agznt vetermar, pretectu- | Somes; Plena Bara. dasiilograta 


po 1, prefectura Entu-Mare: 
ran Alexandru. subinginer ci, L 
prefectura Batu-Mare. Hubie Leon. 
sei secție 


Duma. 
LA PEEFECTURA_JUDETULUI 
IALOMITA 
Sicior Lada, dactiiogrată, pre- 

Tuca Lapaşna 
LA PREFECTURA 
MEGED 





LA PEFFECTURA JUDEȚULUI 
MDSCEL 
Bciea Jullaz,, coc. ord. ej 


Jeztura Pia): Vlas Senin came. A. 
Fier cl. IV, armate în aaa LA PREF. JUD, TARNAVA-MICA 
LA PREFECTURA IUDETULUI 
NEAMŢ 


saiiza, piehier, 
Maze 


TI. pre- 


Manea D 
tara Batu. 


ae, mbșel de birou cl. II, prefec 


faniu Magdalena, subsef de birou cl. 


prefectura 


nâ- | Maramures; Sima Gheorghe,  sub-| te! Tralan, sesteța 
implegat| Inginer cl. 7. prefectura Năsăud: | fectura Odorhei. 
ui; Fădu-] Moraru Viorica. impieg=ti cl. 11| secretară Coma 
r comunal, | Prefectura Sălaj; Călugăru Emil. a-| dorheli. Serban 
4 set de secţie cl. 1 primăria | comuni, pretee 
sr Gheorghe; Tesculă Nicolae, sub-| Pranelte, impleg 


II, prefectura Odor. 









serviciu cl. IV. ținut 

râșan Traian, impleza 
fectura Someș; 2; 
tar comunal, pre 
re; Chiorean Ioan 
Tectuta. Satu-Mar 
nyvocat șel cl. 1, p 
-| Gunea Eronini, șer 
foctuta Odorhei, E 
tendent; prefectura 
rea Șlefan, camrr! 

tura "Odorhei; Baun 
cretară comunal 

hei; Cărtelealiu V 
comunală. prefeztu 


le 








e 





Odor 











fectura Odorhei 


m. de u el. hei: Toma Vasile: cantonier el. XIX, | uooiugeată coruri 
i tura Odorhei; Sânta Nicolae, | dorhel; Pantavizi 
II, prefectura Odorhei: | ci. II. Amuea Err 
rhitect cantonier cl. III, prelec-| 7 pop Tosa, impie 
); Lie el; Popa Andrei, secretar | poe Aram, implt 
prefectura | comuna), prefectura Cive; Dumitriu san Elena. impleza 
șet de] Elenn, imp. comunală, prefectura | na DA 
Odozhel; | Ciuc; Buta Gheorghe. om de setyl- 





TULCEA 
Ganea Ilie, imp! 
fectura Sălaj: Gan 
aată ci. In, prefe 


Arit 





Wa 
ana d 
aj 











LA PREFECTURA JUDEȚULUI 





LA PREFECTURA JUDEȚULUI 


TIMIS 


pentru Priniăria Sânnicolau Mare 
a £ 


Bucuta Maria, suie! 
SE primăria Simleu 
Salustin, subsefă birou 


măria Simleul Si 





bir 
E 
I-a 


uta 
pr 


LA PREFECTURA JUDEȚULUI 


TIMIS TORONTAL 


pentru Primăria Periam 
ie uri 


Muresan Nicolae, aer 
riza, primătia Satu-Mare 


LA PREFECTURA TURDA-CLUJ 


Dr. Ioan Stoica, subdirector ei 
Muresan Bazi, şef di serviciu cl, 





Giman Romii, şef servicin ci luă 
te “40 1,13 Noaţg gat feataveă ntoaurgiy | eacua 
sulu Florea, om de serviciu cl. dle 





LA PREFECTURA JUDEȚUL! 
TECUCI 

re Duth 

tura. Som 


Pocnaru Emil Sava, ing, ordin, ci, [| 
Nea Paulina, suhşef birou el. Î; As 
Juș Valeriu, desenator ord. cl, 1 

tor Gheorahe, subing, ord, că, ÎI 
Berea Tender, sreret, comit. sedlar, 
toți din pretee, Cluj; Marian Teoilar, 
reglstrator cl, 1], ținutul Some 








LA PREFECTURA JUDEȚULUI 
TIMIȘ TORONTAL 











Ploseariu dactii, Prinelp. | oca Sirian, gofelit,. petec 
I ținutul Som E pie AO cpt. Em, aYbent pledant cl 
subșetă birou cl, 1 prefeeti ; : 





, sef secţie ci, T; 























N. Moisă, implegat el I. Pre- |riinia, impiegntă cl. 115 Z 

reotura  Buhire RAVE i Corselia jEs şofeur cl, II; Dudea Vasile, om 

bet blrva El 1 prerectute = de serviciu cl, II; Bungărdean! Vast- 

Covaci Augustin, imp. (Secret. €0-[1e om de atrviciu cl II toţii dia Pi 

4 + Bihor; rii nuitul Someş; Felecan Vasile, şofeur, 

princip. cl. II munsetP. | municip, (Cluj; Fareay Valeriu, sub. 

i Mattel, atent șef birou ci, |, primăria Ta. Mureg; 

mărire muniele, Cale Munteni [(Cerește Elenu. daeHloarată, arafec, 
Dănilă, agen c i 






Odorhei; Dr, Racoviţan Virgil, sef 
seclie cl. II, ținatul Some; Gligar 0- 
lia, daetilogrată cl. II. prefle. Mu- 
res; Bogdan Vintiliu, subnatar, pref, 
Murees; „Helcin Gheorghe, şofeur, 
prefec. Cluj. 


Victor, implegat cl. II 
an Florin 
unicipiul Oradea; 
xate mumietolul 
s Emil, secrețar co- 
prefectura Năsăud; 'Tomoro- 
secretar comunal prefectura 

M țiu Miron, taxator 











munal 






LA PREFECTURA JUD. VASLUI 




















municipiul Oradea; Francise Octavian, subșel birou el, 
cretar. comunal ă II, primăria Cernăuţi; Adochiţă A 

Mare in Aurel seczetar comu- | hail, impegat cl. II, preftet, Cetatea. 

mal. Dr Satu Mare; Donea |Albă. 

Gheorghe, implegat comunal pre- 


fectura Sat Mare; Pohoni Marga- 
impiegată comunală prefectu- 
ra Satu Mare; Clacianu Traian, de. 
alor stagiar prefectura Someș: |1. prefect. Sălaj; Rolariu Ioan, om de 
Tanovseht Iuliu, secretar comunal |serviciu, primăria. Clui; Morariu E- 
prefectura Maramureş; Cuceu Vic-[iena, dariiloarată, prefeca. Odorhei, 
otr, impiezat primăria Simleul Sil- Morar Mihail, 'camerier, preftel 
vanlel; Jurcut Flori=n, agent de ur- [Odorhei; Ursuleae Nicolae, camerier, 
mărire primăria Oradea;  Jurca [primăria Cernăuţi 
Molse agent de urmărire Primăria 
Oradea: Miroescu Gheorghe, imple-| LA PREFECTURA JUD. VALCEA 
sat comunal prefectura Bihor; MI- 
Ciochia Ghearahe, sef birou cl, II, 
primăria Bistriţa: Posăceanu Viorel, 


ron Lia, implesată comunală pre- 
fectura Cluj; Bărnutiu Cozma, se. 

subgel birou cl. Î, primăria TR. Mu: 
rtș; Bnjan Teodur, picher ard, el. III, 


LA PREFECTURA JUD. VLAȘCA 


bău Minerva, sobset birou el. 





















mă 


| fectura Mureş; 


cretar comunal prefectuza Mire: 
prefect. Mures; Soare Ioan, - seleur, 


Costea Emil, implezat comnal pre- 
Văzdăuțan Vasile, 
prefect. (Odorhei; Prodan Ian, tele- 
fonist-eantonier, prefect. Ismail. 





implegat comunal „prefectura Soro- 
ca. 

















"APARATELE 


DE RADICĂ E 









Tabloul 

















































Simi 
la primar 


birou 
1ae, i 
mă 8 
Murr 
mări 


du Sej 

la ținuta 
ceată de] 
Ecateziai gel 
ud, SOT. 

de biroti Gl 
Costea Gh 
tul Sai 
birou cl, Dă 


psta GHEDERhEA 
Prmâria Orad 










dea: Popastii B 
cl. 1, Priimileia Ei 
arhivar, delBOB 






(Ca »rimuaare. 











+ 












22 












































COMP: CEA CE ESTE MAI BUNI 


Când «urpărați o bijuterie, și reumațtism sunt fabricate de 
e roche :u ua parfum, veți firma mondială . 
alege cc: QUr ceia ce este 
mai bun. Dece să mu aveţi 
fpiu mai ales a 

'e vorba da să tea 

vs? Tot fiumea șfie că ta. 
bi eiele 4 SPIRIN, memediul su- 
parior le. răctfivitluneri de cap 












BLETELE.. 


8 


AOLUL SOCIETĂŢILOR SECRETE 
ISTORIA POLITICĂ A ROMÂNIEI 


te sa intâmplatovin ultimii zece ani-Rojul asociaţiilor oculte. 
Lupta dusă de Mișcarea legionari, Bininta de acum 


pe COR "| artijememtele. Ele au = 
mpa a i - peste tot locui, 
preziiiă mia: | lipsiţi de scrupule 
7 secretele poli. |C ea împing la asasinat şi 
ai ales a dacă cred oportun, să|, 
|ProWoace un masacru“, 































IDELA SE RVICIUL 
DE EDITURĂ ŞI COLPORTAJ 
LEGIONAR rosi ai Sac ia 


serviciul de edituri si colportai| nevoile materiale de propagandă -nii: Solon Vasi- | tra-Neamţ; 
Legiunii. are edita'e următoarele] ale tuturor organizațiifor lesonare, [107 de poliţie, d-nii 
cărți de gând și dăCirină legionară: 
1. Cârticica de cuib. Serviciul central de editură şi 
2. Cântece legionare, colportaj va lucra de acum încola! 
3. Din lumea legionară. de Pulu | puma că culportaleie organizatiilor 


Gârcineanu. 
4. Rânduri câtre senerația noas- | C 
A jtră, de lon Ranca, cu un cuvânt 
introductiv de lon Mota. 


5, Tineretaţ si Bolitica de Ernest 


NOI CHESTORI ŞI ŞEFI DE POLIȚIE 
COMU a 


D. Alexandru Ghyka, directo- 
] ep poliţiei Statului, a e mai aa aa 



























pecete au continuat 
nestingherite până la 
eptembrie 140 

Ele încearcă să se agite incă 
Statu! matonal-legionar insă e 
de puternic ca să le destiia- 
- de astădală pe teren, prac- 























Pentru a putea funcționa <a ser- 
Viciu ordonat si îi putea satisface 





Vumenii dela 
1 mut de 












e cupă tg VA 
scai „pinte 4ălie vi 


“. ele pap PA m o 








Ptr magi 






LEGIONAR 


Omul legionar nu mal este un Inc: 
centrul 


ela palitie intei 
incioiat în ziua proelamării Stat 
Jai Naţional Legionar. 

Din acea zi, preecupările, 
se imdreaptă spre păsirea zmijloac 
lor desăvârșirii rasei n 
venit un loc comun const 
aeamul nostru se sbate, 
aproape o sută 
insuși A pune C 
tendințe nu înseamnă a face 
ul înaj 
mol natie "escaperi și valoritie 

pormanențele rasei noastre. 
Tăeile economice legionare 1sv0 
zase, în mod tiresc, din experien! 
Yegionară. Valoarea unei experien: 
je economice este garantată de trăi 
res şi acceptarea totalităţii leglona 
ze. Se va vedea, mal târzia, inutili 
tatea sforțărilor tutaror inadapta: 


int, d 


npăt acestei strani 


bililor, cari, din motive egoiste, sau 
de clică, mu se vor încadra În nouz 


spiritualitate românească. 

Subliniem acest fapt. 

Pentracă de azi înainte nu mal 

poate fi vorba de adversari politici, 
ci de inşi a căror svbreolire se va 
limita Ja propria lor persoană. Lo- 
trucât legionarul este un om intreg: 
el este stâlpul regimalui totalitar 
în toate sectoarele vieții naționale 
Un om intreg nu izolează, în ființe 
dai, ordinea economică, de ordinea 
zeligloasă, morală seu politică. 

Asa se defineşte regimal totalitar 
Jeglonar. 

Miscarea legionară întâmpioi în 
domeniul econamie aceleaşi difical 
1ăpi ca și (n celelalte sectoare ale 
vieţii maționale. Dinamica legioae- 
ză va merge câtiva vrema alături 
eu obicinuinjele vieţii de stat și 
vieţii ecanomiee private. Splendid 
ei forță colectivă organizată este, 
de multe ori, întovărășită de graba 
speriatilor și de nepregătirea lumi! 
de ieri care a știut să tmprovizeze 
10tul. Statul român, cu aparatura 
lui administrativă și economia pri- 
wată, are toate cusurarile constrac- 
ției democrato-liberale. Va sosi tim- 
pul, insă, când tiparele vechi na vor 
maj putea suporia presiunea vieţii, 
celei noni. Cultul faptei măreşte co 
paritatea de decizie și imprimă vir- 
ți econommire un ritm Ba» 

Ordinea economică se constrneşte 
pe tipul de om legionar și ma pe » 
abstractă întocmire din lucrari 





rm românesc s'6 


toat 


oastre. A de 
atarea, că 


de ani, să nu dnei 


aro- 
1 spre anumite stări ima- 


tor economie onrecare, ci 
vieții naţicaale, Praoticitate, 
ticitate și cultivarea 

sunt caracteristicile noului tip 4 
român. O inteligeață atotcuprinză: 
tonre şi cu priză In concret îi 
permite să tmpletească luxul spec 


a. 
plas 








de 
ii | recte și eficace. 
semnul rodniciei. 
Din acest mod de 
zultă o nonă stare de lucruri ca. 
terizată prin utilizarea bunelar tr 
alții româneşti şi a tuturor 

rieațelor omenești, pentra mărirea, 
în toate sensurile, a puterii rasei 


L] 


conomnice. 
Poţi schimba nn 
cret, în cazul când mu funcționează, 


mică paturală. 
Radicnlismul legionar stă în ac- 
ținea ordonată a mișcării leglona- 
re, menită să creeze ua non tip de 
om, în stare să trăiască în lBuniral 
tiparelor firești ale vieții comani- 
1ății naționale. El ma trebue coa- 
fundat cn spirital reformist, flinăcă 
acesta din urmă înfăptuoște revolu- 
ţia vorbelor și nn revoluția fapte- 
lor. Revoluția noastră însomneazh 
triuminl vieții impotriva formelor 
moarte ale trecutului 

Inlăuntrul economiei românești 
ma vom sili să clădim un sistem €- 
economic în care trebninjele indivi- 
dunle vor trebui să se acorde cu 
trebuințele colective. Arta guvernă- 
rii legionare constă in dozarea for- 
țelor privind cele două zone de In- 
terase. 

Statul legionar are, în marginile 
ordinei firesti, o mare libertate do 
acțiune, prin faptul că lumea leglo- 
mară a depășit, spiritual, vulgara 
mentalitate de bicaa a lumei de 
feri. 

Legionarul se întreabă în. fiecare 
zi: din ce tziesc și cum trhtec Ro- 
mâsii? 

Acnasta este 
mestriă, neconomizi sorina, și 4 4 
Soluţiile dezorg din virtuțile lui 
ereateare si! din generozitatea lui. 











întrebarea tunda- 





moarte. 


Petre Ţuţea 


PRINCIPALEI 
ADUSE 


BANCI NAŢ 





1 


Consiliu! S 
Prin noua organizare a Bărcii, 
e's căuta să se mărească infiu- 
ența statului in conducere, 
Banca Naţională a Iugoslaviei 
rămâne mal departe o institaţiu- 


de miniş 


me particulară: spre deosebire 
însă de trecut când statul nu 
putea Obține decât 20 la sută din 
capitaiu! instituţiei, pe viitor nu 
wa exista nic! o restricție în a- 








șI cei dol vice 
guvernatori sunt numiţi de stat 
Nu lor se face la propunerea 
. de îmanţe, cu asen-| 
ai de consiliu 







trecut eleşi de adunarea genorală | 
pot fi numiţi în parte sani în ta- 





diapune ac- 
adunarea generală a 
imitat. penteu 10 an» 
iuni având un vot 
Prin iniăturavea piatanului de 
voturi la adunarea generală, prin 
Hintarea limitei de subscriere 
a capitalului din partea statului 
şi priz. numirea aâraiuistratorilor 
£i a cenzorior de câtre guvern 
Banca Naiicnaiă a Iugoslaviei ea- 
te astăzi o instituie controlată | 














de plat. fară totuși st-și piarda! 


sărazierul de societ 
ge actiuni; pe care i-a 
căra 
Mal putem ahuga ca diiden- 
dul maxi, pr cate Banca îl pante 





anonimă 
ut până 














E REFORME 
IONALE JUGOSLAVE 


amintită 





rea reprezinta, 
Deci Banca 
etatizată, ci rămâne 
mal departe o societate pe acțiuni, 
mai poate exercita, 
asupra conducerii 











o 


intiuență 
Pâneii, 
— Numirea de administratori și 


cenzoti de către gu 
poziția guvern 


ern intâreste 
omului, cu atâț 
mai mult adunazea gene- 
ală care constituia în trecutul 
regim organul suprem a] Băncii. 
devine ur instrument de ratiti- 
imitații Institutului de 




















Mai mult incă: Statul poate a» 
chizitiona pe viitor oricâte acţl- 
uDi ate Băncii aattel incât e] este 
in măsură şi pe aceasta cale să 
sprijine anea conducerii, sau 
chisr, dacă acensta este intenția 
lui, să etatizeze treptat Banca 
prin eliminarea capitalului parti» 
clar 

Din cele de mai sus rezultă că 
Banca Natiorală a ligoslaviei a 
incetat au numa! de fapt, dar 
Şi ge drept — de a mai îi o bancă 
„ce adică o barcă a bân- 
citor, devenind o bancă a stâtu- 
şi intesrându-ze asttei, fară 
exceptie, politice! economice & 
acestui. Totusi forma de sorle- 
iste anonimă pe acţiuni a fost 

astrală mi pe msi departe 

Acţionarii particulari, pieri 
insă orice iniluenţă piei rr 
auunlior Bancii, a- 
cut mu aunt numiţi 


de stat intrun poe de conduceri 
se mârg pc conducere, 




















Gri) An viitor ariunarilor ese 
n ă ia mută ain valparea mom! 
maia. 

Cavarie care au determinaț re- 
foma Binrti Mailonale a luign- 
Piaviei păr mă fe mal mulţ de 
ară iti. Unui din puineţele 
PtoRrasiulul aeanosic ai paruiav- 
st pacat 1nst rtatizarea Bănel 


Piintro asemnea mauri froa- 


& 28u să înăture influen» 
Ea 
„e într, dna 


> d, 






Tri 


dividend 
trans 


Nceolră bogată de portocale 
în Spania 


VALEACIA, 42 Mn, 
Poaileniu! aueaţiei D, în 
Se află din «ere n vane, 


pier, e. variarale. dă 
dai 


în 
eh 
i odin 
Prese 
tuica Ab or dul er aie 23%, 


amânuntnlui, 


va 





laţiilor pure cu bucuria acțiunei di- 
Tonte se înc sub 


ințelogere re- 





expo 


noastre. Va trebui să se distinnă, in 
mod constant, între formele perma- 
ente de viață comunitară și tech- 
micele trecătoare ale pragmaticei »- 


dispozitiv oop- 


dar na poţi schimba ordinea econo- 


„Ctreutările. Căpitanului” cuprind 
uri material inepulzabil [aţă de toate 
problemele ce'i se impun legiona- 
rutul. 

Problema economică este trasulă 
de Căpitan în câteva din aceste cir: 
culări cu toată adânelmea, Este tra: 
«ă linia mare pe care va trebul să 
mearuă economia  leaiohară. Totul 
sa făcut prin, acțiunea economică 
pornită de Căpitan şi prin marea 
fat viziune asupra nevoilor. perma- 
nrnle ale vielil leatonare: 

Desprindem din _circulări Irag- 
mentele re mai los 

„Nici o muncă nu n 

ital e ruşinos. 
Cai biae atat lemne şi la cărat 
apă, decât la cerşit. 

Trebue sa alungăm dela noi a- 
constă mentalitate, această boală. 

0 datorie de onoare trebue să ne 





rusinoasă. 




















tacă să înțelegem că, (lină valiză, 
suatem obligați a a atâta bun 
simt în noi, ni câştigăm 





prin brațele şi capul nostra cel pu- 
țin hrana de toate zilele. Aceasta na 
într'o țară pustie și săracă, unde în 
adevăr ar îi un eroism. ci aici la noi 
ui 














CI 
un 12 lei pe zi, cel puţin, 
sunt niște imbecili, care nu-şi jus 
Hfică cu nimic dreptul la existență 


* 


„Una drum nou suntem chema! 
străbatem în curând, cu același sue- 
ces și cu aotenși glorie, cu care am 








aclipitatea industrie! . petroliferi 
constituind una din principalele. re- 
zurte”ole sabajacerilor. necesităților 
noastre economice, prezintă un in= 
Meres geosebil,, 
Loziica de ahtă dată a intenst) 
cărit producției cu orice preț a 
pierdut acuitatea, pentrucă redu= 
câmdu-se considerabil exportul pe, 
calea maritimă, disponibiitățile ag- 
tuale de produse petrolifere întrec! 
cu mult posibilitățile de ezpor-. 
PRODUCȚIA DE ȚIȚEI 
IN SCADERE 

Producţia de țiței, care în ulti- 
mul timp se stabilizase în jurul a 
1.650 vagoane zilnic, a înregistrat 
in prima jumătate a lunei Septem- 
brie o scădere de aproape 100 va- 
zoane pe zi, iar in cea de a doua 
chenzină a lunei precedențe debi- 
tul producției s'a redus cu alte 100 
vagoane pe zl, 

Actuala producție zilnica de țiței 
se ciireaza în jurul a 1,400—1.450 
vagoane 


FCRAJUL A ATINS CI- 
FRA MAXIMA 


In Auzust a, €., forajul a atins ci» 
Ira maxima de 30,022 metri, mini- 
mun fiind de 10.216 metri in lanua- 


rie_1940, 
tot în luna Auzust 














Dtasemeni 
producția de țitei a atins maximum, 
ciirănadu-se la 524,193 tone. 
In anu! 1940 activitatea de 
piprare în vederea măriri! 
ție! sunt tonzte ingreuinte 
Emerirea activităţii de explorare 
În 1940, ce nr fi dus la o reatrân- 
gre a programului de exploatare, 
e în functie de aparatele de sapă 
si utilaimi reensiu care pu de mai 
pot procura din străinâtate m in 
osieehre măsură și din tară, 


CREAREA DE NOUI 
REZERVE 


ex- 
produc- 
































Lrmându-se o imdrumare rațiu= 
nzlă a activităţii industriei de e 
trol s'a prevenit epuizarea tuturar 
urpriei de tesenuri exploata- 
e 

Din anchetele ştiinţifice lăcule ja 
Suhsecrelariatul de Siat al Petro- 
lulu rezultă că dela 1441 inainte. 
nai Mel a țării va scade» 


Deacela activitatea 
de Stat 





invesi 
mal cu săi 


de 


ja 








străbătut pe cele trei de până acum. 


NOUA P 
















| Iurilor 


Căpitanul despre economia legionară 


Am biruit pe drumul sabiei și al 
Luptei d pere, arme ich: 
ma biruit pe drumul muncii 
tn tabere. 
Pantru prima sintă 
te ehtova zi 
lat 
răsturna o introagă 








lealonarismul 
le pe drumul 





Numa, 


Vom 
cara na cred neputincioşi, vom rs 


tnrna și invinge dând innpol l0ată 
linia jidovenseh, care a asaltat co- 
mazțul oreștin Şi vom recuceri po- 
viţa nosalta româneşti pierdute. 
vinpână și aici, po constă linie, 
vă puteţi intaginn co revoluție va îl, 
cate valuri da simpatia nu se vor ri- 
dica spro moi, câtă panică în liniile 
Măoveşti. Prin aceasta ne vom apro- 
pia eu încă 100 de matri de viltoa- 
vea biruință românească legionară. 
aceea, car tntnrora, care vor 
conlncra pă meest inren, o mare con- 
stiință în cele mal mici amânnnte, 
ea pe ori şi care câmp de bătălie. 
Comerțul legionar inseamnă o fază 
nouă în Istoria comerțului pânpărit 
de spiritul jidave:c: el se numeşte: 
romarțul crestin, hazat pe iubirea de 
oameni, nu pe furarea lor, comerțul 
bazat pe onoare”. 


* 


„Iubiți pamarazi care veţi 
alei i veți face şcoală nouă. 
Există astăzi o tendință in comerţ: 
n ne imbogăţi cât mai repede. 
Veţi renunn la ca. Tendinta 
„Să trălese, nu să mă imbogă- 


tificat de logiln naturii 





Imere 











Intreaga mentalitate trebuie 7Ăs- 
turnata. Bucuria rapaca de a 40 Îm- 
bogăți, pofta de câștia, trebue schimi- 


mu e 










Bată eg bucuria da a (i r 
viel călor din juru! nostru. Bucuria 
do n vedea că ni făcnt an bine n eă 


orica om care lene din prâ”! 
plenoi mulțumit.  Bucnrin a 
faca mai malt decât bucuri 
enrn Mn pot procura 20 Îmi pa 
1-ni Inn) în plos dela un om. 

Naaustorul. ca și funcţionarul, ea 
şi orica om având contant cn alți na- 
ment, trobua să fie; plin de vale 


bună. 

O societate lipaită da voia bună; 
saparată, produce mai puțin și mai 
prost. Tu ni supărat aici pe un Om. 
EL a plecat supărat și la za ul său 
a supărat pe altul. Acela și e) 
Cutul” pi aja mai departe. Po fuetut 
npei o piatră face un val și an 
o sn!ă. Incât un om nervos care sn: 
pâră pe un altul devino un TĂSpân- 
Altor da supărări nt de dureri pe apa 
liniştită n sutlatelor, 

După cum acel ce faca o bucurie 
anni alt om devina un răspânditor 
de bucurii, do _voloșie în societate, 
pentrucă o bucurie face o sută de 
nlte bucurii. De aceea comerciantul 
prin meseria de contact permanent 
cu societatea, devine nn namai un 
om care nprovizionează lumea cu 
materie, ci un factor moral impor- 
tant, do cen mai mare importanță. 
Comereiantul trebua să fie un răs- 
pimditor de voloşte, un nucleu de 
sănitate morală și entuziasm În cor- 
pul națiunii. na un factor deprimant. 


pe 
enra 











viaţă”, mu „dreptul la 


bile incă numuri 
plorare, pă 


REZULTATELE CE SE 
SCONTEAZA 


Exblorările acestea pot conduce 
la rezultate interesante, în două qi- 
recții 
1. La Stratele inlerivare necunos- 
cule până acum; 
2. Prin extiiderea zonelor CunOs- 
cute azi şi aflate în exploatare, 
După anul 140 mai rămân în ex- 
ploatare o sută treizeci și cinci de 


oase sonde de ex- 





Prelungirea. priveşte pe 


D. general lon Antonescu, 
Conducătorul Statului și prese: 
dintele Consiliului de ministri, a 
semnat decretul lege prezentat 
de d, dr, G. Leon, ministrul eco- 
namiei naționale, prin care ler- 
menul fixat prim art. 2 al decre- 
tului lege Nr. 2243 din 11 Iulie 
1940, articolul unie al decretul 











Au scă afacerile 
la Bursa din New-York 


EW XORK N (ador), — Co- 
respondentul agtliei DNB, transe 
mile: 

In urma moni 
maj ever al « 
mărți 
pe termen a m 
met din New 
încât cea mal 
torilar lucreat, 

Suni lemeri d 
să nu scadă ni 

Sa luui În « 
celor cinci Iu 
Vent 


PRODUCŢ 


ulului din ce În ce 
rnului asupra. pre: 
cil 


put la Bursa de eo 
ork atăt de mult, 
a imijloci- 


e 


“POLITICĂ 
A PETROLULUI 


Crearea rezervelor.-Un vast program de explotăti 


S'a fixat un nou term en pentru iepunerea 
actiunilor societăţilor petrolifere 


societăţilor, aflaţi in străinătate, 


ncerito; | d. 


De aceea, fiţi cu bună și stri- 
gali: Trăiască Legluni 





ES 


























noscui organelor în subordme noni-| 12 lei 'a 
le măsuri luate cu privire la spari- 
rea pretniui de vânzare al spirtu-| esentelor 
1u ralinat și a produsetor alecalice.| lei gr. dal 


si actualele prețuri sunt următon=|rea + 
rele : 


si vinuri Jicoroase dela 14 la 16 lei| pei so (opt 
ar. dal 


rii, ape de gură, 


Pr Pi 
Cu cât sa scumpi 
Ministerul de Finanţe a făcut cu-. brand ci Odă 
irt 
DHercntele Intre vechile preturi| Spir' 
Her ei 


ri 
Spirt rafinat. pentru licheur. romi soirt 


Prrtarile_ arătat 
trat In Viana 
Detombrie se 


Spirt denaturat, pentru partunte- 
frecții (Frantz- 





Un nou termen pentru. 


D. general lon Antonescu, 
Conducătorul Statului și prese- 

dintele Consiliului de miniștri, a 

semnat decretul prezentat de d. 

dr. G. Leon, ministrul economiei |eret, Sta pe 
naționale, prin care termenelelde 31 Dei 


NORME PENTRU VĂ 
MĂRFURILOR. CONTIN 


zaţii 
pănă 
tării | 
normal 


Intrucât decrețul-lege pentru ata 
bilirea schimburilor cu străinătatea 
publicat la incuputul lunii Martie 





sonde sigur petrolifere, la care se 
vor adăuga yondele ce ar deveni 


proape in aproape, precum și din 
rezultatele la care 'se seră să se 
ajungă prin explorări in adâncime 
şi în suprafață intre sondele aflate 
în exploatare. 

In goneral programul de exploa 
tare pentru viilor este foarte con- 
stant şi poate duce la rezultule sa- 
tislăcătuare peniru crearea razer- 
|velor de exnloutare. de care se va 
simți cândva multă nevoie. 


sineure. pentu exploatare. din si NECOCIERILE 





deținătorii din străinătate 


lege Nr, 2577 dir 1 August 1940, 
si a art, unic al decretului lege 
Nr. 3105 din 11 Septembrie a. e. 
pentr depunerea acțiunilor so- 
clelăților patrolilere, în vederea 
vizării, Sa prelungit pâna în ziua 
de 2 Noembrie a, c. inclusiv, 
pentru posesorii de acțiuni ale 





Nou: conducători 
de directwi-C. F.R. 


In baza aprobării consiliului de 
administrație C.P.R. au lost autori 
zaţi de a indepiini funcțiunea de 
directori conducatori de directiuni, 

-nii : inspector general de contra! 





Culisun Musea Ia direcllune: 
teniosulu:” ureei a CD 
ot la ua mișcării si 
subdirestor Namulescu Constant 
fa diresțiunea aduinisteatlvă. y 


Dportul de tutun al Greciei 


. > 














ac. — n auterit unele completări și 
modificări direcția vămilor din Mi- 
nisterul Finanţelor a trimis tuturor 
punctelor vamale din țară o circu- 
Iară, aducând la cunoştinţă moditi- 
cările aduse actualului regim la iza: 
portul mărlurilor conlingentate, 
Astfel, se aduce la cunoștință vă- 
milor, că, prin modificările aduse, 
Sau introdus noi articole in 
în vreme ce aliole au font scoase de 
suh rontingentare 
Importul nailor mârturi _ contin- 
gentale introduse în tarii nu va (i 
permis eat pe baza unei autori 








Mast 
trecut 
nici pi 


















Cursul mărcii germane a 


In curs! negocierilor economice 
dela Belgrad, între delegațiunile 
germane și jugoslave, cea mal | 

ana probiemă soiutionată 
fest cea a stabilirii unui nou chrs al 
RM. în clede.ng. 

Cu incepere dela 25 Septembrie |rii v 
a. c. marca va avea in Jugoslavi:a 
un curs de 17,82 dinari, înţă de 14,80 
dinari în teecut. 

Totuși. deoarece clearingul  per- 
mano-tugoslav prezintă un sojd pa- | restul 
sv pentru Iugoslavia, exprintorii | rest 
vagoslavi mu vor primi confin-va- 


Autocamioane pentru distri- 
huirea la domicitiu a lemne- 
lor şi mărfurilor sosite 


mA 
Pentru a Ilsan deicărearea și 


!ranspartarea ia ba lem- 
nela: de foc si a Oricâr măr- 
usi — chiar din, S Complete 
— divecțiunea șo a Găilor fe- 
vate a pus la. pările 
Bucuresti Bi, număr 


suticlent de DOR, În afară 
de cele dela Camionaj 











































































5 sârba 






oslaviej 










e Slube def 


preturile [10) 

1 au ating 

fost a MR 
ai 


ros eaţi 






VA Dinţii in 


nu au piatră. 


Pojghila subțire ce se depune pe spatele 
lor le face foarte rău. 
tormă în piatră, slăbeşte dinții cei mal sâ- 
nătoşi chiar şi le grăbeşte căderea. 


Intrebuințaţi deci Kalodont! Această pastă 
zu Oleat sultoricinie, îndepărtează cu timpul 


piatra şi împiedică formarea el. 


Dinţii rămân solizi şi sănătoşi numa! dacă 


pericol! 


Dacă ea se trans- 






contra 
pietrei de 























; 

i DE MINIŞTRI 

e raporiul 

tari s 
si E 








ptembrie 1940; 


RETAT ȘI DECRETAM 
DECRET LEGE 


itairea unei comisiuni de 
wire 1a răseurapărarea 
portofoliului de 

îi Na- 








tionale a Românie 
Se institue pe lângă 
presedintia Consiliului de Miniștri e 
nsărcinată să ancheteze 
imcrările în baza că- 
Finanțelor a răs- 
otouiu) de efecte, aflat 
aţională, potrivit legii 
lunie 1930 şi 1 Aprille 1836, 
[i ondițiunile fix=te sam 
incheiate peniru rea- 
or efecte, 
Comisiunea va fl al- 
a 2 membri al Inaltei 
e Casaţie şi Justiţie si Mn Se- 
ilier de Curte de Apel 
va fi ajutată de func- 








(ăscumpărarea de catre Stat 
a portofoliului de creanţe 
imobilizat la Banca Naţională 


Un important decret-lege 


cutare, conform dispozițiunilor din 
legea pentru unificarea procedurii 
ale. 
Dat în București, Ja 11 Octombrie 
1940, 
Conăucătoral Statului Român 









şi Preşedintele Consiliului de 
Miniștri 
Gonar=l 1. Antonescu 





Ministrul Justitiei, 
es. MIBAIL ANTONESCU 

Ministrul Finanţelor, 

ss. G. CRETZIANU. 


EXPUNEREA DE 
MOTIVE 
DOMNULE GENERAL, 

Urmând linia generală a cercetărilor 
întreprinse ca privire la unele artivităţi 
care, sub tzecutele guverne, au putui 
vătăma adânc interese): Statului, pre- 
zeniul proect de Dreret Lege, are me- 
nirea să întindă sfera acestor anchete 
aspra operatimnllor prin care Ministe- 
mal de Finante a răscumpărat dela 
Bunca Naţională, conform planului de 
stabilizare, portotoliui de etecte 

In baza planului de stabilizare mo- 
metară din 1928, Statul n obligat să 
prela dela Banca Naţionali un porto- 
folia de efecte cu scadenţă îndepărtată, 
anterioară datei stabilizării 

Această sarcină, pentru care se efec- 
tua suma de 00.909 lei, provenind 
din contravaloarea unei părți din îm- 
prumutul =xtern de 10.000 dolari și din 









mnaţi în acest scop, 

— Când se constată frau- 
srave preludicii aduse Statu- 
ui de Ministri va pulea 

n jurnaj publicat în Manite- 

1 sa declare, ja cererea co- 
anchetă, blocate și În- 
fară îndeplinirea wxeu- 
ți de inseripție sau se 
te bunurile mobile si 
mobue ale intreprinderilor si er- 
or al căror portofoliu de era- 

fost preluat de Stat, al Anire- 
prinderilor afiliate sam controlate de 
a ale organelor de condusere 
intreprinderi. precum şi 

iarilor operatiunilor de 
irora Statu a fost preju- 








1 masură se poate ina Și 
nireprinderiior și persăa- 
su garantat solvabilitatea 

or au fost în urmă eXOND- 

ubtigatia plății acestor ere=. 


imtrainăr de bunari mobi 
mobile,  aparținănă  itre= 
1 persvanelor vizate mal 

scopul de a fi sustrase 
avipurarea acoperirii. predudi: 

ui va fi nul de drept de. 
entului. Deeret-lege. 

— Cormisiunea instituită 
10 a] legii No, MI2 Iu- 
n sr destlințenale bar aria 
»upra comisiunii de 
'ntiințată pri prezenta 











I — Ministerul Finamtelar 
vumi. prăn deebziunee ala 


sanţi, rain fă 
"avu patrimoniilor MO 


mibiiltate și să da boale 
care pentru aripii 
viurilcn Shah, fă 
+ — Cumhshunea Ade 

ta. Aimlatergluă Pi 
arte puupra cntialir ile e 














2 lor 


Ministerul va da o 
wrân anemie Na eo natala 
me suterile de Sal si ae 
vast Ain) Meseta tinta A: 


„srula se va Bhucediă ja EXE- 





























beneficii de batere de monedă meta- 
lică, a fost luată de Stat în scopul de 
a asigura dchidarea Bâncii de Emisiu- 
ne, oblisată prin lege să rela converti- 
bilitalea monedei. 











Legea din 27 Ianie 1930 prevedea nor- 
și procedura în vederea răseum- 
portofoliului imobilizat. 


iu 
Pin acelaș an însă, accentuânău-se eri- 
ie întreprinderi ban- 
care, datorită mai ales unei greșite Po- 
Jitici de plasamente, practicată până a- 
sau găsit în situația de a DU 


za economică, mult 


tanci, 
putea onora angajamentele luate: 

Datorită acestor împrejurări 
Român a fost silit să ta asupra sa toate 
ereanțele dabioase, multe din ele pro- 
venind din alte aperațiuni decăt cele 
de ordin comercial, al unor intreprin- 
deri falimentare, suferind importante 
prejudicii. 

Totala! acestor creanţe se ridică la 
cifra de peste 4 miliarde ei, în sehim- 
bul cărora Statul a dat devize forte pro- 
venind din împrumutul extern și din 
beneficiul ce ș se cuvenea din baterea 
monetei metalice, 

Trebue să subliniem că o bună parte 
din aceste creanţe proveneau dela Al- 
ferile întreprinderi falimentare. 

In schimbul acestor imense sume date 
unar întreprinderi private, care nici prit 
scopul, nici prin politica lor, nu meri- 
tau un atare sacrificiu, Statul nu a pri- 
mit decăt bunuri de o valoare înfimă- 

Cum prin operatiunea - preluării por- 
totolialul acestor întreprinderi Statul a 
suferit, după cum am arătat, impor- 
tante prejudicii, socotim că se impune! 
revizuirea aperaținnilor preluării și răs- 
eumpărării portofiliului imobilizat. 

In acest scop, avem onoare a VĂ pro- 
pune alăturatul Decret-Lege, 

Ministrul Justiţiei, 




















MIHAIL A. ANTONESCU 
Ministru! Finanţelor, 
G. CRETZIANU 


MS. RECELE ŞI M. S. REGINA MAMĂ, 
SALA BRAȘOV 


BRAŞOY, 12, Oct In trecere 
spre Sinaia, venind dela castelul 
Bran, AL $. Regele Mihai 1, însoțit de 


M. $, Reginu Mamă Elena, de o dnă 
de onoare si! un axhiotani reaal, S 
oprit d Brașov. 

Aici, MAL 11, sau dus lu un 
auzi de comlecjiuuni de unde 
făcut eumpiirături, In timpul 
usii maspeli făecuu cumpărături, 
multimea trecăterilor va adunat În 
fala magazinului, În câteva minute 
str, Voevadului Mihui a sată 
de lumea nerăbdare să 
Reginw reintoarsă în 
icoană a purtat-o În 









ma- 












muri Siwine, si pe Manărul Koge în 
cupe românii de pretuimleni işi pun 





vol uhibejalilte, Areste  sentiimenle 
de nădejde au făcut co valuri, va: 
juzi ale români ardeleni, refugiaţi din 
Ardealul mobil, să se indrepte 

locul câtre care erau aținlite lonte 
privirile, pentru a manifesta increde- 
rea cd fo curând fraili căzuţi In mo- 
ie var fi eliberați, 











isbienit n 
de trăiască Pepeli 
scuar mur: 


shut. MA 





“După câteva minute. masina 
a porni! prin, 


uumiezi. de lacrimi 


spre 


În mordentul cănd MM LA, au ae 
parai fn dia uaizhului, multimea 
Mernice urale. Sint 
si Heine au 


au răspun: ci vbralete de lucu- 
mind Prin aceast spuna 


e uita, 4 populației râyo: 


cu 
mbilocul 
tare a Latrta Mtrulile, Toţi 


urmărită de privirile miilor de ro: 
mâni, În ale cărnr piepturi arde pu- 
ternie flacăra dragostei și devola 
mentului, pentru Regele şi Regina 
lor, precum și credința că românii 
vor fi curând iar laolală, sub cerul 
unei Românii mai puternice și mal 
strălucite 














Cursurile teoretice ale şcoalei 
civile de pilotaj se vor tine anul 
acesta la Roşiorii de Vede 


La 1 Noembrie se va inaugura 


cursurile teoretice ale $coalei de pi- 
lotaj, Dreanizate de direcția aero- 
nauticel civile 

Aceustă scoală civilă de pilota, 
va funeționa anul acesta la Roşiorii 
de Vede, unde se află cel nai spa- 
tos 


teren de aviatie din țară cu 
ate instalațiile moderne. 

Măsura, ca si cursurile teoretice 
să se țină, tot la acest aeroport 
lost iwută în vederea desconvestia- 
văârii Capitalei, destul de aglome- 
rută cu atâtea institutii scolare, 

Elevii vor primi în scoala dela 
Roşiorii de Vede, întrega Întreli- 
nere 

In priuivară se 

ivi cursurile teare 














cari or 
vor incepe 





; aţina a dispărut, |lecțiunile practice de zbor 


tatar|i 








PENTRU CULTURA 
ŞI EXPORTUL SEMINȚELOR 


v 
aul 
( 


; are pui 


] 
A DR 3 


Te 


„SUD-OST ECHO“ DESPRE 


Regele Carol | Nr. 14 (fost Piaţa Academiei) 


TELEFON BUCUREȘTI 4.2496 


TELEGRAME: Soia Bucureşti 





















OLEAGINOASE 


CURE SI. 








Liă 


INTERURBAN 26 





ATPOCITĂTȚILE MAGHIANE 


Comentarii în legătură cu cuvântarea d-lui Horia Sima, 





In ziarul „SOĂ-Ost Echo” a apă- 
cut următorul aftical: 
La evacuarea de 
române a teritotiulul ardelean cedat 
Vogariei, prin Bebitrajul dela Vienu, 
si în momentul ocupărel acestei re- 
aluni de către trupele maghiare, 
Sau produs ineldente al căroe nu. 
măr e considerat cu fiind loarie ma 
re. Intormațiunile nu pot fi actual: 
menite foarie Pe dar au leşii 1o- 
tusi acuun la Îvenlă arătate de oh 
servalori eu totul desinteresați — lu- 
cruri atăt de Surprinzăloare, Încât 
chiar dacă nul cca mal mică par- 
te din ele se adeveresc, aceasta ar 
reprezenta un ent fourle seva 
reluţiunilor 


către  Wupele 


rea 


pean, Cu mare 
conducătorul Gj 
preşedinte al 

tri comiân, Hol 


merită cu 
ă apreciere pi 
auzit de o adân: 
responsabilităților 
esfășurarea relații 
dunărean şi pentru 
un mod demun CU 
urma situației ere 
provacule de ui 
i curs an se omile 
irece en o singură 


| 
în ce priveste 
nilor în spaţii 
că se explică Î 
Ungurii, chiu 
sate de ineideni 
ghiari. In acest 


nimic, dar nu 
vorbă pese ba 
se guvernelor 

lor inter 


ile care soclese 
se plângă. Si care 


ral Icebue să, fie Inale şi ele În 
a pe 
ro & 


nalural. Wrebie 


coman dantul mișcării legionare 


a ai drul, opera de [i fn fost lăsată a pleci 
in destânţuirea unei campanii dejcea mal mare parle pe SCA poz 
a In i cent e un motiv sus! poarelor respuclive, E cu totul incx- tatea faţă 
ficienl ca să indicăm viguros şi noi abil cum se poale ajunke le respectarea 
din partea nuasră că se aduce un 
prost serviciu moghiarismului şi po- 
liticei comune a puterilor Axel, -- 
care a asigura! Ungariei starea el 
actuală — dacă inceperea unei noul 
ere se iu ca motiv penru a deslăn-| 
țui serbări sângeroase în umbra Wu 
nui vechiu resenliment și. se lusă 
frâu liber unor înstinele pe care nu 
se nai poale azi întemeiu un Sul, 
Arbitrajul dela Viena, care 
după declarațiile emfalice, pre- 
sei maghinre, a dat Vnyurilor plină 
drepiate, e considerat după ferma 
xoință n partenerilor Axei, num: 
cu baza uni prietenii durabile. ell- 
berate de Tise rdeate Fi La 
Moare, şi ca temeiul unei colahori p i 
ti potrivit ebnidițiugsisi i i dublă nu Agiunal Re ADU 
derne a poponrelor din spațiul du E til și Aa 


mărean, 
Arbitrajul a lafăptuit numai ca- . “i 


Avocaţii români și serma 


din Timişoara infiereaz atrocitățile | 
maghiare 


mit uri voarea tele! 
vocali români 


ținute demnă ca Horiu Sima: 


| Sonia ae u 

viu 

| Atat tii az 
intreaga a: 

arhic de area pe care a du: 

aslăuiAA) 35 Romanii 

Suter 


ză dre , 
țiune de conducere es Da ei d 
întinaple Iopte cart (ae dela ui 


acelaşi vantul 





























more, tmtegat cl. I. dela pr 
Sft, Gheorghe; -Ghiaţă Const 


et de birou cl-I, dem prefectura 





REPARTIZAREA FUNC 
PRE DIN TERITORIILE EVACUATE 


Grigorael: TI; Ardelean Petru, 
? Oprişiu Luca, imnpieg, stagiar; 
Rotiş Ioan, impieg, cl 
„| controlor de: vamă; Iona, Petru, ere 
Ciuj;|taritor public, toţi” dela. primăria O- 
at 1 delalradea; Da 


(Urmare din pagina IV- 








sub/j dela” pri 



































impiegat ci 
Gheorehb, | nu 























G 

1, de 
Cornel, arhitect ordina: d la ) 
Tg. Mureș; Pop Rozalia, dactilog la tt 
să, dela Oradea; Lazăr aMrţia: 






Gheri 








1. I dela Oradea. 
MARIA 
Boman Maria. d: 
Cernkuţi; Pelin Gheorghe, grăi: 
dela preiectura Iasi 
PRIMARIA BLAJ 
Flanârea Silviu, şef de birc 
Bela prefectura Ciuj; Mureşan PRIMARIA. BUZĂU 
om de serviciu, dela primării j n tza 1 de 
Lazăr Alexand: plegat 
dela primăria Dei 
PRIMARIA BOTOȘANI 






















ia. seczetară, ponairaajă, 
PRIMARIA BRĂILA, 


Bi Aurel, implegat stagiar, de- s necghe, agent de ar- 





ia Oradea; Florian Andor. 





rize, dela primăria, Orade: 
-u Gheorghe, agent de 
= pimăria Gheoreheni: Buzi 

























































































PROTEJEAZĂ OcH 
INTARESC CULORILE 


Rosu râmâne roșu, mm 
verde rămâne verde 
“OCHELARII TUTUROR ANOTIMPURILOR - 


Pamtru cateciarea directă e vederi; gxiată sticle INEOPHAN 


"de toate numerile, simple sau combinate şi în 3 grade 
de abiorpțiune. 


“Produsui Socistăţii Anunime Auerpezellschati Berlin 


Bepr zegtanța pe Ma Remăni; = 
BUGUREȘTI, STR, BISERICA AMZEI ho. 10, Tel. 3,41.04 





Ibastru, 





ŢIONARIL 


PRIM GAMPULUNG-MUBCEL birou el, 1 dela primaria Ig, Mureș, 
gr PRIMARIA FAGARAȘ 

Viloil Victor, pet birou. ci 
mârla Cluj; Bilibonca V 
el. dela primăria Dej; Văleanu Maris, 
implegat el. I dela primăria Carej; Bila 
Ion,  cămerier dâla primăria Odorhel: 
Spineinu Aurel, implegat 
prefechiita Odorhei, 
PRIMĂRIA SALAIŞTE, JUD. FAGARAS 

Bodea Florian, om de serviciu dela 
primăria Oradea. 

PRIMARIA  PĂLCIU 

Iacob Gh,, ngehti inchsator dela ri- 
mâria Chipinău 

PRIMĂRIA FOCȘANI 

Nechita Gavril, om de serviciu dain 
primâria Cluj; Sasu Gavril om de ner- 
viciu dela primăria Cluj 

PRIMĂRIA GALAŢI 

Mande) Liviu, ing 
prefectura Batu Mare 
xntor dela primăria Orndea 
Maria, implegat stan: 
Oradea; Stefan Idan 
dela municipiul Oluj; Marcu Trimia, om. 
de serviciu dela municipiul Cluj 
Vasile, om de serviciu dela municipiul 
Cluj: Popa Pavol, subdirector cl. II dela 
prefeatură Muraț; Caprin Natalia, ser 
birou cli ZI dela primaria Tighina; Ne- 
gulescu Claudia, mube 
primăria Cernăuți: Cer 


primăria Clul; 
1 dela primăria Cluj; S 
ienia, suligot bifa 





impleizat, “ d&la 





Roatis Gheorghe 

prefectura. Satu Mare 
PRIMARIA CARACAL, 

unraAire, de 

Socal Vaaile 





Prec 





uţă Duraitru; 





ăia Oradea; 





ent de urmărire 





dela primăria 





Iacob Emilian, 
mări Buia Mare, 
ordinar IE dăla primiiria Satu 


-|AMexandru, Iitograt caliticat; Răyna: 
na, impieg, ci 
sub şef bir. ci 





dela primăria Tg 
PRIMARIA CARANSEBEŞ 
implegat stagiar 






JUD. PALEIUleI. 1 dela piimaria Satu Mure 





dela Oradea; 
r comunal dela prefectura Sa- 





primării Satu Mare; Hotea Gh 








p 3 
| Contra Florea, servitoare, dela prefe, 





prelectura Satu Mare 1 dela primita, Simle 
























I deln primăria Ti 


cont UR RE susel birou J dela primă 


Benţe. Ioan, ta- 








rimâria Huedin PRIMĂRIA MEDIAŞ 


Tarţu Gavril, Andy b şef pir. cd, 7, 


Ciuc; Buda Simi 
imăria Ta, Mureş; 
impieu. stagiar, dela primă- 
n Odorhei; Rusu Ioan, agent urmă- 
rire, dela prmiăria Ta. Mures; 
muţă Ghearghe 





primi Oradea; Duca V 





subyet bir, 1 








agent urmărire, 
aria Tg, Mures; Moiceanu Anii, 
dnctilografă dela 





primări Cluj; 





Miere 






birou cl, II dela. 
Areanu Toachitz 













ai 


Dr, Vasilie 
a primirii lu] 
ser serv. Cl NI 
Stetan, get 














get 

Vasilescu, Leontina 
la primăria, Cita AA 
suta bir, el, n 
Vidican. ALCXBB 

la primăria Gili 
plegat c!, X, dela 
ştean Vasile, șef 
tura, SAlaj; Nemeg 
cl. 1, dela primii 
set bi. cl. 1, del 
Mihatlaş Maria, 
prefectura Chi 
pieg. cl. TI, del 
Pop T, Ana, | 
ținutul Someş: 5 
tilograră cl. Î 
Gândea Ioan, | 
mărta Satu Mate; 
implogg, ci. T, dela > pă 
Ivaneiue Eussleti 

Ja primăria Cernăuli 
teş, Por de servieiă, 
cluj: i 





















1, dela Primăria sat serv. malubrității în post de inten- ACRU arurtiRpieaRu 
: dent dela, primăria! 
Maria, implogat teleo 
tura, Bolgrad: Novacovs 
plegat dacții, îl. 1, d 
clu Dumitru, implegat 
mira Bolgrad, 
PRIMARIA GIURGIU 
Onteja Ion, dept de urmârire dela 
primăfia Oluj; altu Iullan, 
stagiar dela Sf. Gheorghe; Herţa C. 
Maginr den primăria Chinl- 
năt; Neagu Benedio: 


tă 0 de implegat staginr dela jud, 


PRIMĂRIA REŞIŢA 
Sim Gheorghe, taxatac, dela pri- | „maria Oradea. 
măria Oradea; Boros Veturia, ca- Pai 
merieră dela primăria Oradea; Bar-| Mihalovici Vieta 
bu Tiberiu, impleg, stagiac, prefect. | aela primăria, SAta 
PRIMARIA AG 





pompier dela p) ia Ta. Mureş; Guțiu Marlon, im- 


piegat II, dela Tg, Mureş: Radu lo- 


Cristea Gheok 





st II dela pea- 





primăria 





niade Valeria 





PRIMARIA  RAMNICUL VALCEA 

Cosoplu Domnica născută Nistor, PRIMARIA VI 
impleg, stagiară dela prim. Năsăud; | puia ie, agent 
Pop Axenia, impieg; cl. II dela pre- | primăria Oradea 
fectura Chij; Sturza Salvina, asist 
Paur 


II dela primăria Cluj PRIMĂRIA MEDGIDIA 


Slatineanu, Sava, ag. veterinar, de 
m Dumitra, aubşet 


vrimâriaCernăuţi; 





PRIMĂRIA ORAŞTIE 

Chira Alexandru, imp 
dela prefect. Salaj; Ley Vasile, 
gat cl, I, dela primăria Orade 
ceu Ilie, impiezat el. I, dela pri 
Bojoc Vasile, om, de servi- 

ciu, dela primăria Cluj; Pop: Cornet, 
impiegat el. II, dela primăria Ta. Mu- 





socială dela primăria Cluj; 
Ioan. om de serviciu dela primâria. 
Telpog Gheorghe, 
dent şet. cl, 1 dela primăria Satu 
Mare; Buta Ioan. împleg. cl. 1 pre-| Albu N; 
tectura, Năsăud; Barna Cozma ek 
E dela Primăria Ta. Mu-| Liviu, impieg sli 
es; Ciutez Anton, er bir. cl 1 da | Lisi "e dia N 
Ia primăria Tg. Mureş, 
PRIMĂRIA ROMAN 
Popa Sofronie: inmanuator dela |'T. Ewaeu. şel. Ser 
primăria. Oradea 


dela inutul Nistru 
inten- 

Gheorghe; Ş 

set de birou c 

; Guțiu Ioanichie 

1 dela primă 





rbănuția Iuliu, eub 
XI dela primăria Te. 





PRIMĂRIA HAȚEG 
GilSun Gavrilă, ser. serv. cl. 7 dela 
nrliăăirin Cartii Oros Dumitru, 

TI dela primă 











+ sl, II dela primăi 
Bucur loan, dnciȚilograt 
Mures; Bala 
a primăria Tg. 





storia PRIMARIA ORAVIȚA 
Rocsin Andrei. subset bir. 
dela primăria Oradea: Cernău Petre, 
primăris, Oradea. 
PRIMĂRIA ORSOVA rel 
Pudisteanu Victor; şef birou 1, dela | PRIMARIA ORASULUI RAMNICUL | 20ta. Subsel” bir ÎI 
primâria Satu Mare: E 
secr. comunal (în post de impiegat). 
dela comuna Borsa Mararmires. 
PRIMĂRIA PIATRA NEAMȚ 
Roman Liviu, implegat cl. 1, dela 
ia Târgu Mures. 
PRIMĂRIA” PITEŞTI 
a Margareta, impleg. cl. 1, dela 
ureşan Corne- 





1 dela primăria Tg. măria Carni, 
PRIMĂRIA HUȘI 
Gipitoru Alexandru, set. hit, c 

"ela primarii Sighet 
PRIMĂRIA IAŞI 
Duinitras lie, agent veterinar de 
la primăria IGluj- Skruc 
bin, el 1 delaiBăivlăria Oradei 





taxator, dela 
II de la primăria 


iu Iuliu, avocat 
primăria TE ş 
PRIMĂRIA CORABIA 








Herseni Gheorghe, impiez, stagiar 
dela prefect. Odorhei. 
PRIMĂRIA SLOBOZIA 
Ban ile. agent urmărire dela pri” 
măria Cui. 
PRIMĂRIA SLATINA 
Uşurelu Ana, dactii. cl. II, de la 
primăria Cluj; 





cl. 1 dela primă 
PRIMARIA CRAIOVA 
Dr. Supuran Vitlor, 
dela Ținutul 


in Satu Mare. 





la primăria 





Adela primăria Oe 





„Somes Radu Alexandru, șede bi 
1 dela prefectura Cluj; Fola Idan, 
la pdefectura Cluj; 





mrimăria Satu Mare 
lia, avocat, dela pri 
Aldea. Valeria impiea. slagiară. dela 


he, cani relnr piete e 
primăria Chișinău; Păicu Ci 
tn, Subşer bir 
Cerniuţi; Georgescu Matin, ser secă 
el. 1 dela prefecţ. G Albi; Plămă- 








jela. primării Marian Raraul, 


de serv cl. I dela primăria Satu- 





ir. €) II (in_post de 
bi), dela primăria Cernăuţi; Motel 
că Ştetan, set secţie cl. I, dela primă- 
via Chişinău. 
PRINĂRIA PLENIȚA 
Constantinovici. Gheoerghe, 
dela primăria Cernăuți 











prefectura Orei 
PRIMĂRIA JIMBOLIA 
Breban Vasile, 





sef birou cl. 1 dela pri- 
măria Satu-Mare; Dr. Ceucan Mihai, 
sef serviniu, cl 





Sile. akenț urm 
1 dela primăria Oradea, Las |M, 


1 dela primă- 
Teodor, agent 


dela primării: 


PRIMĂRIA LIPOVA 
Munteanu Nicolă, subşaf bir. el. 
dela primăria Aalonta 
PRIMĂRIA LUGOJ 


. ser birou cl 





nutu Someș; 
R conțro,: Dr. Dan Ludovic 
Criste Eugeniţe subşet, bir. 1 dala e]. 1; Marinecu Constantin, impiegat 


stagiar dela 
primăria Oradea; Pop 


tor eomunal dela pretecture Bihor; 
speretar comunal de 





Buda | dela primăria: 
Teodor, șet bir. cl, I, arhivar prin- Botaare. dela pi 





rusi 
Luncan Teodor, Mi 





PRIMAARIA. TI 
Filip Ion, direct 
T. Nicolae av. pri 
Gheorghe, avu sef 
Mesaroş. Valerim, 
actor, şef 
nelia, impieg, < 












Dimitrie, gel. serv, & 
Justin, subdireciog 


sin,“ subdirector el 
ser birou II, Moe 


tor. dela municip 
Cornel, set bi 











Carmandine | siag,, Serhae iei 

ci BR E prefectura | Marii 

ue; Buda Ile, camerier cl. IV, de| subşel bi 1 

1a primăria Tg. Mureş, use “PRE 
PRIMARIA SIGHIȘO, 





Jitcovici 








set bir. ILin po 












Bihor; Phunescu Ioan, 
primăria. Cluj; 
implegat stuziar de 
la prmâria Chişinău: Mocanu. Paras- 
conductor tehnic dela prefeetu- 
Muncu loun, subseț bi- 
1 dela primaria Tag. Mures; 





Nani Vladimir 


dela primăria Te. Mures 





picher princip, 

Iancu Cornel 
primâria Oradea 
subset Birau sl. 1 dula primăria Ora, 





„rimăria Satu:MaresaMurgu Zinavia, 





HI dia primăria Vlat 


PRIMĂRIA DEVA 





Rusu Eugen, 
primaria Zn 
i subyut birou 
(su a primăria Cluj; Bârsan loan, 
subtet bircu II dela prinubria ; 
Teodoru Florica. ir 


prafeclura Odorhei, 

PRIMĂRIA DICIO SAN MARTIN 

Nistor lan, hapiegui cl. 1 
nas Man, 

urmânire dela primăria” Oradea a 


impiegat Slagtar di 
măia Oran: i = 


het birou e], 
Hadu Nicola. 
siar dela primăria Coja 


set serviciu el 


piegat 11 dacul, 





impleza! sta. 
nena; Deleanu 


Remus, agent de urmărire dela pri: 


mârla TR. Mures: Grei 
pent de mrmărir, 

“man Carol 
1, dela primăria Cernăui 
Vasile. agent ei 1V die 


e dela primăria 
se! birou cl 
(i; dosupeneu 

























































pe ocupând primele locuri 1 
a | clasament, foază în dep 
portul Studențeac, 
de tuptat și et ar 
rilor 





e con= 


Venus joacă la Craiova 








VENI 


şi lordache, 
F. C. CRAIOVA: Dolca, 
G 








lordânescu, Nistor, Na 
Bozochi, Srabo, Toth, Constantines 
cu și Thyorjung 





Ripensia-F. C. Brăila 


Riensla susține uni RIPENSIA: Pavlobiei; Oprean, Fe 
m de dficu dată fiind [Iocan Simatoc, Kotormany, Covaci 
Inr că pe teren pro- | P; 





dreescu, Marksteiner, La 





em de agresivi, Lupta 
i mitimul clasat ma 
decât timişoreniior,| _F. C. BRAILA: Stefu; Stanciu, E- 
lasă ma! buni decăt | milian; Vulteris__ Nisior, Szabo; Du 
mitriu, Weisz 


vodă 











Formațiile vor ţi următoarele 

SPORTUL STUDENŢESC: Con 
stantinescu, Mitan, Bădulescu, Băr 
bulescu, Befa, Constantinescu-Gre: 







Ștefănescu, Gică Popescu, 
MICA: Pop, Asparuh, Lungu, Teo 





inată, dar | Pop. 
acel elan carac-| După ce an obținut cu o Et 
mână în urmă o victorie la scor 





„R. |Pop, Henezar și Bătrân. 





La Resiţa: U. D. R.-Gloria 


aprig disputat, 





Gerald, Bădan, Pintea, și Făgărășeann 





Programul matchurilor de Duminică 


cae disputa Favorit CFR 
ătoarele mat-| LUPENI: Minerul—Metalosport. 
Favorit Minerul 












m 





SERIA 1 PETROȘANI: Jizl—Industria Sâr- | 4 
isana CEB—Baniă. [maci pa i ce 
( CER. Favorit Jiul 
1 FR. (I8)-SME. SERIA III 
| MR. 3 
SME E a | PUOURESEA, Turda—Franco Ro 
E Match nul. 
E PLOEȘTI: Prabova—Olimpla. 
RA bi Ei cc 
: fObinezul—Blectrlea, |. pavorit Olimpia- 


SERIA II BUCUREŞTI; Juventus—D.VA. 
£ > CPR Cimentul Favorit Juventus. 


“itrometan—CF.R, A8i- |Aleneul Tătăraşi, 
Favorit A. S. Constanţa. 


4 Aprilie 1941 


Cermania şi Ungaria în match 
de football 


egerii inleruenită tn- | izal, dar ae crede că se va Alert 
tarie 


"ducăloare ale sdece-| in unul din următoarele orașe: 
1 ungar, matehut. ali» | pari; Muenchen sau Leipzig. 








mania—bngaria. 
ii malehalăt na fost 


F.R.EF.A. 


PROTESTEAZĂ LA BUDAPESTA 


in partea F. RF. Ă Emo 

care cere  uSpenăntea! 
ve in Ingaria a jucă- 
duia.  Splelmna, MOV, 








In Capitală pe arena din Giulești, 
primeste replica Ghariel 





we este privită de. ambele 
u mare interes. Pe de o Par: 
urisenii, după Beverul 
tra de campionii mat 
miinănă în Mura, fl a 8, 


ută | atitue faptul că cele mat redutabize |? 
n 






raja,| In cursul zilei de Ieri. nu sosit la 
orse,|ș, R, B. contractele celor trei bo- 


cu, Beraru, Mihăilescu, Marinescu, 






vor | Stclbvan, Miadia, Nicola, Inn, Pritz, 


să coerara, A 3 cenan-| medicale rurale va fi mărit 


mania Ungaria) “Este probăbil ca In acelas zi să sr 
a 4 Aprilie 1990 An) dispute și un male de juniori Ger- 


1: ata ungară de tost-bali aj Dobay Si Jubasă, cari au tugit pe simi, 
cedat or. 






=|Reapare „Libertatea: 


Budge in formă 


în recentul camplonat — profesia- 
mist care n avut loc la hteago, 
Budge, campionul Statelor Unite, a 
dat din nou dovadă că ese în jormă 
şi este timbatabil. 

Iată rezultatele ibținute: 

Budge-Perry 6:3, 5:7, 64, A:6, 8:3. 
Perry — Tilden Richards 



















* 





xeuri români. Vasile Şerbănescu, 
Mielu Doculescu şi Cons-antin CIio- 
notu. angajaţi să lupte, în seara 
lei de 20 Octombrit, la Berlin. 
germanii Vogt, Besselman şi Gus 
Eder 

Contractele au fost semnate de 
boxeurii români și apol, vizate, au 
fost Inapolate organizatorului  ger- 












ciejistă Budapesta-Cluj sta 9 3 
amânat la primăvară. 
pi 

în cadrul unui meeting interna- 
1 Gelu doi aaversari vor și | flona! de tennis, 1ala a invina Yu” 

cea goslavia cu 4-2 
Je aviă, Ionescu Cram,|„ Tată rezultatul final: Stottl-Malei 
Negrescu, Brandabura, Fleraru, Lu-|3 2. 0:;2. B:4. Romanoni-Punac 

pas, Ene, Ploeșteanu, Humis, Petea|6 3:60, 0:38 






Matehul de foot-ball intre repre- 
entativele Elveţiei și Jugoslaviel, 
Noem- 








care urma să albe loc în uns 
brie a fost contramandat. 
+ 


Incepână de anul viitor, intălni- 
rile atetice GERMANIA-UNGARIA 
vor deveni anuale. 


-te,| aorescu, Fusti, Pascu, Chereslădea- i 
J pe Probele programate vor fi: 109 m. 
nu, Maria, Cocluban ÎL, Ivănescu ?!| 490 m. 808 im 1.50 mm. 3.000 m., 110 


m. garduri, indițime, lungime, pră- 
fină, greutate, disc, suliță şi stafeta 


1X100 m. 
Pi 





Cultura -obligatorie a: rapiței | 
de iarnă în Boemia şi Moravia 


U. D. R.: Conrad, Pop Vasile, Fo- i 
DE: Conail Fez Ion izop| In Protectoratul Boriiei ȘI al 
Dura, chelner,“ Munteanu, IIjic 


Moraviei s'a hotărit ca în cursul a- 
nului agricol 1940-1941 rapiţa de 
iarnă să fie cultivată pe 0 Supra- 
faţă de cel puțin 3 Ja sută din tere- 
nul arabil al tuturor agricultorilor 
sau întreprinderilor ce au o supra- 
față de minimum 20 hectare și care 
cad în circumscripția a 46 de plăși. 
Semințele necesare vor Îi asiRu- 
rate de către Societatea de Cereale 
ta anului curent 
Cultivatorii vor avea deasemenea 
dreptul la obținerea de îngrăsămin- 
te azotoase precum și la 50 la sută 









Boxeurii români vor termina pre- 
- rile Marţi 15 Oct, iar Joi 17 oct, 
- |v părăsi țara, plecând spre Ger- 
Zimcea Butotanu, | mania. cu rapidul. i 
su vor alinia următoa- | Hapiop * 4 LA : % 
Mâlne, la Zagreb. reprezentativa y ' ( 4.25.01 
SI de foot-ball al Belgradului va juca E O N 2 
mat . M cu echipa Zagrebulul. Ă 4 25 
match echilibrat: Sportul Studențese-Mica a | 25. 








din turtele de. rapiță. 





Numărul circumseripțiilor 


Ministerul Sănătății a hoțărit ca 
actualele circumscripţii medicale 
rurale să fie modilicate în sensul că 
numărul lor să fie mărit în raport 
cu nevoile sanitare și de asistenţă 
medicală, tinăndu-se seamă. şi „de 
situația Jor georafică. 

Ministerul sănătății va face mo- 
dificarea la propunerea inspectori- 
lor generali sanitari. regtonuli, 

— a 

























Puternic cutremur 
in Californi” 


LOS ANGELES, 1 (Badon). — 
Corespondentul agenţiei D.X.B. a- 
nunţă că sguduiri sismice. violente, 
socoțile printre cele mai serioase 
din câte a cunoscut Calitornia, în 
cursul ultimilor ani, sau produs, do! 
meara, la. Los Angeles și imprelu- 












Astăzi reapare „Libertatea”, 
foaia părintelui ]. Moţa, sub con» 
ducerea duluj Viorel Triia. 


ze, Pe de altă paie Gloria î u: Ziare [Par 


i meazennei mii Sfin | suma foldaveanu; Auer, Bopdan 






— sulezită mega dia 
D ue si să camklizne fEW- 
« rezultate ohțanulte la Buc 


Voccina Raiului mut sa (5 af 


finvrilescu, Jurcă, 


ctste pla cafele fost făcute pe 
baza tabelelor examenelor de capa- 
astia EA primisal cele pala 
ca 
eanaidntalor.” aa 











BUCU RE STI 
STRADA ATENA Nr. 11 (Etaj Il) 


Su îm 


INTERURBAN: 8 








mai mare Societate pentru 


cultura şi comerțul plantelor 
oleaginoase din ROMÂNIA 











Se angaiează fintre legionarii verificaţi, 
GOD de gardieni publici 


La corpul de gardieni publici Candidaţii se vor prezeuta la 13 t $ 
este nevole a se angala un nu-|Poliţia legionară, Splaiul Inde- n 
foâr de 000 (șase sute) gardieni] pendenței No. 75. Cei din provin |RESTI si 70533, ia + 
publici, de preferință leglonari[cie cu recomandația sefilor de | 
verificaţi, judeţe, iar cei din Bucureşti, cu 
Salariile couidrm prevederilor |recomandația şefilor de unitați 
bugetare, Deasemeni vor primi respective, 
ŞI echipament, 


DIO 






























Duminecă 








90| 1030: maulințări 
vers 20: pa 
Orcheatra 












privitor la populația bulgară supus 
“schimbului de populaţie 


Se aduce la cumăplința mapalaliei jmentul părăsirii . teritoriului romă 
puluare supusă Ahinbului de popi: [mtese, in schimbul unel reciplse de 
lujie și care ui a emigra în |depunere. 
Puloaria urmă 2, MONEZI DE AUR ŞI VALUTE 

1 ES ARA CU LEI 


Hmiaranţii "autorizaţi a ei 
din țară cu u surdă de mazimum 
3.0 două mmttă 480 ue persoană în 
bilele ale inuale. a Româr 
ntei, oricare ar fâbmnmărul. călăto- 
iitâr înainte de plecarea delinl- 
divă, 

Orice sumă cari depânt limita 
prevăzută mal sua precum şi orice cu monele aur sai 
cantitate 4. ian metalică 7AmĂ. di a Aa ca Di periei 
nească, vu trebui 3 prevăzule de legile In vigoare. 
rect lu sediul plat al [5% rmtrautii” au dreptul de a 
Băncii Noflanale ze: [scoate din fară uijuterlite slzict per- 
mis autorităților. vamale în mo- [vanale printre are și salbele Sal za 

jionate din manele de aur sau ar 
'gint în condiliunile arătate mal jos, 


Posesori de bijuterii var trebui să 
prezinte sub-comisiunilor. de schimbi 


de popul 
tăratu 





clan dela Teatrul „Alba 
VI. „Horia de 






























profesianal 
sialităţi: bi i 
călcat, haine de 


nt, Moaitaria AR 





ro 


p 
PE iii 


PREGĂTIREA 


În elevi 60 % 











aderie și ma! ales 


ORGANIZARE 


administ 


























o educa- 
mai 


spirit | cu 
în servictui Națiunii Şi 





Conducerea și con- 
ul din punct de ve- 
tiv 





SA INFIINTAT UN COLEGIU PENTRU 


ELITEI CONDUGĂTOARE A ȚĂRII 


vor fi fii de săteni plug ari și 40%, orăşeni 
şi inteteetuali dela sate 


a mo- 





parte de toate avantajele materia 
le, în conditiunile cara se ror sta* 
bill prin reurlament, 
Absolvenii sunt datori să păstre- 
legătura cu Voleghuil în perma- 
anţă atât pe timpul studiilor în 
scolile superionre; că ţi mal târziu 


jul celor 2 ani, după propune 
Tr gen 



















cepazatori de. spec 
recoma M de câtre n în carleră, 
tere! Educațunii Najlonale, Cu ADMINISTRAȚIA 
a Atâta, itp, ALO EUSARI calili-| Aro, XVII, Administrația Colegiu. 
ursonii calcaiului nu [IE se face dizeet de către Ministerial 
ARI) AT, Aărăf0X/ A îi i Mut "i [Apararii Natlouave. aubsecretariatul 
vor pulen ocup âlle Țanății „i ar [ao Stat ai Armatei de tUsent, rii 
Lapi BA terra !- Direcţia liceelor Militare, 


Jiind obligaţi să-si devoleze 
livitate pentru bunul mers 





Administrarea fondurilor bănești 
si a materialelor de tot felul se face 
în conformitate cu legea contabili- 
tăţii generale a Statului, precum şi 
pe baza legilor și regulamentelor de 


Li 
tru stabilirea unei coucenții u: 
c dagogică a 



























igați la Cani 
n ODA 0 [administraţie militară. 

ai] Verificarea se face de câtre Servi- 
17 Mili: |eiut intendenții din Ministerul Apă- 
i ek vării Naţionale; iar controlul, in con- 
fr Serv Mel y „sa. |formitate cu normele stabilite prin 

RT pelribuliunea  prafeso; A 
„ART: XD: dtetribajiunea Prolog: [iesea, de. organizare 3, acestui fer 

: [Oneptul Iaministerul Educajiunii Na- |PRLtaPAERt: 

put la miner elor. în raport |. Elevii neplătină nielun te de taxe, 
e n invălămâni și arada: |toate necesitățile care Ja Iecelo mal 








litare se satisfac din fondurile €efo- 


cei necăsătoriți având | - 
PRR iilor școlare vor fi prevăzute și su- 


țiile obținute; 





dreptul la locuință, gratuit, în , Brevieate îi (e 
care nu bor Nationale. 
aje în stelă | DISPOZIŢIUNI TRAN- 
i căsătoriți vor primi o ZITORII 





n de locuință, stabilită la 
1 mii lei lunar de Jiecare 

Aceleași drepturi la locuinţă le au 

membrii corpului ofițeresc al scoa- 





ART, XVIII. Transformarea loeu- 
lut militar „N. Pipescu'“. în „Cole: 
iu, Naţional Nicolae Filipe: de 
la Mânăstirea Denlu se Isce treptat, 














ofesorii asistenți ou dreptul la|._In anul şcolar 1940/1941 va, ha. 
retribuțiunen profesorilor secundari |ilință numa! clasa I-a, printrun 
m rii și la Jocuință în scoală. |corcurs special; actuziii elevi ad- 










mmiși în clasa I-a se repartizează Ja 
celelalte licee militare, cu excepția 
primilor col clasificați care se men: 


cgtul va |i încadrat. cu ofiteri 
Ja liceele militare! fiind consti- 
în unitățile corespunzătoare, fă- 











i insă cn aln să aibă un caracter |țin in clasa I-a a iCoteșiului, fără â 

pe PU mila mal da concurs, ş a 
. 3 | Actualii elevi ai claselor a! II-a 
PROGRAMA DE INVĂ- | nada VII-a, sunt menţinuți în 
colegiu până la terminarea studii- 




















“e i ART. XV. — Programa de învă- [jor, urmând programul celorlate, Ile 
RECRUȚAREA ELE. fământ a Colegiului are ca bază [cee militare. 
VILOA minimală prozramele analitice în| “Ap XIX. — Actualii profesori 
ART. Y Fe __ cievilor |Yizenre ale Ministerulul Educaţiu- |vitulari să liceului militar „NISOLaAI 
RT. VI. — Recrutarea elevilor | nii Naţionale, Cultelor si Artelor. _ | ijipescu” vor fi menţinuli la Cole: 
1 intrarea In Colegi se face prin- | Materiile si activităţile sunlimen- | siu, pe haza propunerilor Subsecro- 
tus concurs Ta care vor participa | tare! se fixează prin regolameni. — |£0, Darul de Blat al Armatei de Us- 
mumal peetitrții dela toxte_.reozr |. m BEP IURIE RESUL>. | cat, inel sii aplicarea | disporiţiilor 
ri Ba ag d VENȚILOR at 12. 
Candidaţii trobme să-He de ari-| Anu. XVI. Absolvenţii Colegiu- |. CEI zare su vor 7 propusi vor 
pme etnică ramna-al deplin sânăe | iu! se bucură de toate drepturile] incadrați. după cererea J0%, lv. UB 
i hacalaurea țior. alt Vecu militar, sau Ja0, catedră. si- 
APT. VIL — Admiterea in Cole- E: sunt obligați să-si desăvărgea- ERA din învățământul secundar 
ziu se face în porparție de 60 la] scă cultura întrio senală superioa- [cls 
Eta Ai dec sateni piugari Ai 40 la | ră — civilă sau militară, teorelică| ART, XX. Noroele de oneanl- 
suta fii de “orăseni și. Intelectuali | sau practică — după alegere, în ra” | axe şi funcţionare a Colegiuiul, în. 
dela sate. pari cu aptitudinile. și înclinațiile | aonănuntirme, se stabilesc prin  1e7, 
ART. VIIL. — Efeotivul unei clasej ler sufletesti. beneficiind mat de muiament 
my va depați numărul de 40 de 
ele 
IX. — Elecij admiși devhui 
ri ci Statului, având întreți- 


nerea complel. pratiuilă, 


Cei care nu vor coTespinde cerin- 

t în tim- 
purea. Ji înde- 
partati din școală şi inapatali Jami- 
Hei, e! având dreptul de a ge inscrie 


țetor înalte ale Colegiul 
nul geolaritălii, vo 





îm alte seplt ala Stati 





senală 
 Completeree vacantelor — tulle 
riesele a Il-q până Ta a VIII-a 
vo free prin conzur 





Ma. ze va time segma și de înmuisirila 
or morale -nomsemnale în Men pl. 
Palemice P 


PERSONALUL DIDACTIC sa și sa vă dărulască fărti sănătos, și 


ȘI ADMINISTRATIV 
ART X 
cere, educație «e 


eri 





XI 
Fiului ya îi un general tan colone 
ai 


plitudi 








m Ta îi ajutat de 
Un. direoțar de studii 

prrior 

iu siinia!, pentru cheațiunile 
mMrărisatle şenlară 
coriilier  Proteser civil 








Pierare clară este comdumb de x 
ste „e e un [sd vama Bucurecti Po 
pd reia gl E sti Posta, in anul 
verificat 


ta drrigmie 





culitiral 
uclor. și educator. 








mar 
cennâgr. eaMl 
ruta cidactici 


azi. păstzăgăui-, Mea 
Pin ride îi Crina 
Canalului Tau e, 

Taft: 


e R 


epetenti not ji în. P 


dintre premi- 
gti: Hocelo» din ţară. Pentru aceg- 


— Personajul de and! 
instzuce e 
compus din ofițeri, profesori civili și 
alesi dintre cel 









— Comandantul Cole- 


irate de bun con» [cuvintele măgulii 


ohtec su- 
cu studii universitare 1litere | bisericii noastre 








Numirea profesori» 

1 ve aprmhă de Conducăloriul. 
baza propunerii mini» 

+ Zneattunii Waţdonale, ul 
3 a avizului mintale 

4 Apart Nuanale dinte mra- 
. apartinand insp 








meral Antonescu a primit 
urmbtoarea tclegraină 

Meditând asupra imţeleptulni răs- 
puns ce uli dar serisoarei Prea, Fe- 


ABONAMENTE 












ricitului Patriarh și asupra caldului IN ȚARA 

mp upel către. slujitorii. altaretor, dăm luni ... lei 200 
19 jsavă lui Dumnezeu că a trimis nea- 

mam 980 






vremuri. ezecpțional. de 
yrele nn  providenţial Conducălor, 
en iscusinta unui. luminat dregător 
sa/letul unui intelept Patriarh, 
i ne rugăm Dumnezeului. părinților 
noștri să vă ocrotească In dreapta 


panlui în 





A lia 150 
In strainatate în raport 
cu tariful poștal şi valuta, 








„Azi dimineata, după terminarea! 
Sfintei Liturzhii, are loc slințirea 
și inaugurarea restaurării vechiului 
NIFON  CRATOYEANU (polar domnesc al lui” Matei “Bu: 

politul Olteniei a 4 : 
d sarab dela Biserica Plumbuita, re- 
D. General Antonescu a răspuns [stourare ce s'a electual în anl 
prin. umoitonrea teleuramă: 1935-1940, 

Vă mulțumesc cu căldură pentru F 

Ministerul de Justiţie a dat o de- 


i 
ri rara i pe care e port |C/Zlune prin care cu incepere delu 
ardei pe eate 8 PET! | data de 10 Octombrie a, e. sta în: 
terzis firmelor evreești de a se mi 
prezenta la licitatiile publice și tra, 
tările prin buna Involală ținute la 
direcliunea penitenciarelor si admie 


biruitor Andru indelungali ani, Stu- 
jilorii hisericii ollene bor ll si 
râsnundă en vrednicie. apelului, do» 














de | Morilor altarului. 
GENERAL ANTONESCU 


Ministerul de Vinanțe, având în 
vedere că serviciul indlințat pe lân- 





eu 






Ministerul agriculturii şi do- 
meniilor a îndepărtat din fune- 
[iunile publice pe următorii. e- 
vrei; 


1935, în scapul de a se mări şi ac- 
cclera incasarea tuturor debitelor, 
vamale, datorate de comercianții 
si indusiriaşii domiciliați in Rucu- 
rosti. nu a da! rezultate, a dispus 
“estimarea lui 


Carol Cornisteanu, 


FII. LEGIONARILOR 


INFORMAȚIUNI 













nistraţia exploatarilor muncii penale, 


Săvulescu, Bealrice Pa- 


IN ROMÂNIA NU SE SIMTE 
LIPSA PÂINEI 


Desmințirea unor știri fanteziste 


teaptă să cumpere câte o pâlne, 

Afirmația find o pură Invenţie 
se da cea mai categorică desniinți- 
re. 


Unele zlare străine au răspandit 
stirea fantezistă, că populația din 
România a început să simtă lipsa 
pâinei «i că în fata brităriilor se 
observa șiruri de 








nu vor mai primi diurne zinice fixe 


1940, delegatiunti 

Şeful dolepaținnii va aimiulstra 
fondul de cheltueli pus la dispoziția 
sn pentr conducezen  ddelegnținnil, 
tăcând plăţile necesare tuluroz mem- 
brilor şi îngrijind ca suma  încre- 
dințată să fie întrebuințată vontru 
cheltuielile strict necesare de trans- 
port, masă, hotel şi pentru cheltacli 


Cu incepare dela 1 Octombrie 
nu ae vor mai plati membrilor de) 
pațiurilor trimise în străinătate di: 
urnele tixata zilnice 

Pentru acoperirea chelinelilor de 
transport, masă, hotel precum Şi 
pentru acopariren choltuiclilor mă- 
runte necesare membrilor unei de- 
lopațiuni in străinatate, so șa pune 
la dispoziția şefului delogațiurii o|le mărunte, 
sumă globală.a! cărei auantam va îi |. Şotul delegațiunii exte obligat să 
tixnt prin jurnalul Consiliulmi de [justifice cu forme Iegple Intrebuința- 
Miniştri, mutoriză trimiterea ran fondului pus la dispoziția aa. 


A fost audiat şi g-ralul Gabriel Marinescu 
de către comisia specială de anchetă 
criminală 


Comisia specială de anchetă cri-| cetările care se lac pentru stabill- 
minală de pe lângă Inalta Curte de| rea celor vinovaţi de crimele poll- 
Casaţie a audiat Vineri indelune peltice săvârșite în timpul prizoanei 
generalul Gabriel Marinescu, fost| legionarilor. 
ministru de Interne și prefeci al po- veralul Gabriel Marinescu a 
liţiei Capitalei, in legătură cu cer-l fost adus sub o puternică paz; 
























STIRILE DESPRE 0 APRO 
A RELAȚILOR JAPONO-E 
SUNT NEFON 


dentul agentiei DNB tranzmilte 


Membrii celeeațiunilor trimise in străinătate |” 


pustă 
Atuceiila 
ceste ştiri Sunt nu numai prea sen- 
zațtonale, dar că sunt şi nefondate, | putea | 


cu privire Ta stirile renzaționalr 
pudlicate În zilele din urma de pre-| calmi +1 PEWdEBĂR 
Statelor Unite, n tari se votbrate Li 
despre o apropiată ruptură a rela- [ur ase 
ților diplomatice japono-amerieanie, Tutea ARI a! 





AMERICANI 


japoneză de naviatie „Nyk” a con- 
hrmat d 
decând s'a recomandat americani- 
Jor din Japonia să se 


respondentul Agenţiei DNB  trans- 
mite: 


britani 





Inscrierea in registrul 
importatorilor 


Lămuririle Ministerulu Economiei Naţionale 


Ministerul E donomici.. Naţionale, | nortatoare, urmează să lie anulate 
dirocțiunea e le mantării imporiu- | Poate tirmele impartătoare vor a- 
lui, aduce, nostinta. importata» | dresa nouri vereri Diguru An: cristi Sp 
liga unvd i normă de. anlica- |-oentru fixarea de vote Ministerului 
re a Deoraluliă: lege Nr. 436% vin | cont Naţionule, Directii p 
1 Octombrie 1040. glementării Importului, cel mai tăr- 

1. In con/ormitale. cu Decretul- | ziu pând lu ȘI. Octombrie 1940 in- 
Lege mentionat. toate inscrierile în| clusiv. [Cererile inresistrate inaiu- 
registrul imnorhatorilor şi cotele li- te de publicarea cretului- Lege 
izate până in prezent lirmelor im: No. 3368/1940, mr vor Ti luate in 

considerare). 

Firmele vor introduce o singură 
corere prin Sediul principal; Stcur= 
salele nu vor introduce vri, 
Cererile se vor inregistra zilnic 
ințre orele S-1ă la sghişeurile. din 
sir, General Manu No, 21. Firmele 













3 





Ministerul Văgriculturii şi. do- Apr inainta. cererile lor şi prin nu- 
meniilor a nămit urmăloareu | 2. Cererile pentru inscrierea in 
comisiune pentru verificarea | reaistrul importatorilor trebuesc in- 








modului cun pl administrat 1ocmite pe lormulare tip ce se not 
şi ulilizat foni cu afeclaţiune | procura in provincie dela Camerile 
specială denumit „fondul Vână- |de Comerţ, tar în Capitală dela Mi- 
tone a nisterul Economiei Naţionale, sk 
D-nii: Valeriu Savreu, cansi- | Gelierul Manu No. 21, 
ler la Inalta dlărte de' Casaţie și | „„OErerile vor TI însatite, de un tu- 
Justiţie; Paul Gheorghiu, consi- uda cu arătarea cantităților şt valo= 
4 i ACRA iliri care i 
2 Ta alta 0008 IDEA | „A cane TRIO iengaiă A 


ta le importe annal. 
loan Hudici, etpert contabil, 5. Până la rezolvarea cererilor 
E A noui, firmele importatoare Vor uti- 
1, P.S. MitraBolitul Nicolae Bu- | liza numărul de inseriere in râzi 
Tan ul Ardealului a sosit în Capita- | sarut importatorilor ne care L-au 
[ă, venind dela Sibiu, „|avur. până în prezeni 
In cursul zilobde eri, |. P.S. Si] — 


if“ 4] O DESMINȚIRE 
CATEGORICĂ 


Îl MERE 

Oc! 

o Buaspesta a alla. 
măr” di 





preşedinte nt 
nișiri. 


Prin decizi 
Grigore Forţu, 
ha roinână la dice 
din Bucuresti, Su 
vaţamânt pe 
1937, a lost 


mânt, pe ac 

rul data p 

drepiurile 
BERLIN, ] 


culundat, 


de la Hamburg 


















* | incendii. 


| Cu prilejul ] y 
Ş) |stere Brie E i : 


te | 



























Declarația purtătarulmi de cuvânt Aba 


de Maceri Straine Îapomee 


Cei ct Pe 
părțile. AJ8 
înrui de 


TOKIO, 12 (Rarlot), — Corespoh- 








tele unite MOR 


torul de cuvânt al ministerului 
pri 


Străine n declara! câ a- 





ponszb 


„unt 





| manea he 
văd | ce, din ci ar 
motive de îngrijorare, facut în ultimile p 
Presa japoneză cate de asomenca | mătase mal WĂD - 
calmă bi 
er ae aia 





DIN JAPONIA NI SE 





SĂ SE INAPOLEZE ÎN 


TOKIO, 12 (Rador). — Compania nutrie, nu Sa Dă 
nicio creştere În 
lor ce pleacă SI 

Nu s'a maniles 
serivasă e eva 





iarului „Japan Times” că 


inanoieze în 








CARTIERELE CIVILE DIN 
BOMBARDATE DE. EN 


cari bombele lea 
curți au tost di 
serios avariate, 
semnalează trei. MOR] 
srav ranite și multe 
nite. a A 
La aproape dol k 
parte, întrun 214 
Mafiunta este int aj 
celas! spectacal se 


HAMBURG, 12 (Rador), — Ca- 



















In noaptea dinspre Vineri avloane 
e an aruncat dia nou bom- 
be asupra cartierelor de locuinte 













Datorita luminel !unei, avioanele 
engleze au putut să ținteasca „pre 
cis ohiectivele lor. Trei blocuri de 
case dintr'un cartier unde populatia | lor nostri: invite «i 
esle loarte densă, au suicrit cel mai | ziduri facute praf, 
mult din cauza bombardamentului [4 

La bpriape un Doze Dul n 
lă so pot vedea devastă 


PREZENȚA TRUPELOR GER 
IN BULGARIA ESTE DESMII 


engleze, al cârej, scor 
crela 'urhurari, de a ad 
<a pașnică a popoarel 
est şi de a impiedii 


această regiune, 
Stirea desnre pretini 
lost ri 

sanda de războ 





















BERLIN, 12 (Rador). — Se des- 
mint svonurile si, intormațiile de 
presă, răspândite de propazanda en- 
gleză, cu privire la pretinsa prezen- 
ță în Bulgaria a unor trupe £ 
mane. 

Cercurile politice din Berlin ob- 
servă că în momentul de față țările. 
din sud-estul Europei au devenit 
din nou un centru al propazaudei 


100 AVIOANE GE 
AU ATACAT LOI 


— 0 suta de lost 
avioane de bombardament = |biecu 
me Sau îndreplat no; 
spre obicetivele de. inte 
alate in Londra şi în! 
engleze. 


Primu 
mie tt ag, st 


cae giga aa 































































t 





n MILION DE LEGIONARI 


ZI ŞI NO 


APTE 


UNT HOTARÂŢI LONDRA, INIMA ANGLIEI 


+ 


« IRMIEZE PE CONDUGĂTORUL STATULUI“ 


Rador)—wFranktur=, tenția de a numi pe General Con- | 
e ocupă, într'un Jung |ducâtor — din care reese că dualis- | 


ea manliestație le-j mul inițial în distribuirea posturi- 
, minică. r de comandă este inlăturat trep- 
£ onținutut rsu- | tat în favoarea unel conduceri mi 


Anton şi |tare, care se găseste în mâinile G 
în special | neratului 
a incheiat cuvân- d-nii Horia Sima, privitoare ta ra- 
rea că „un mi= [porturile Generalului cu Legiunea, | 
unt hotăriti ca a-|trehue privită desigur ca un fel de 
n română să urmeze [legitimare publică pentru parziția | 
centrală pe care o ocupă azi Gene» | pă 





























următorul comenta- 

mnificației politice a] În inchtere se citează textual t 
Aceasta arată limpe- [Jegrama adresată d-lui General A 

Generalului Antones- |tonescu de către M. S, Regele Mi- 

verde inseamnă mal [hal 1, cu prilejul întrunirii de Dumi- | 

mplă formă, Sunt a- 
în primul rând In. 


—— 


PITIRUL DIN DUESSELDORE [PA 
„NS DE BOMBELE ENGLEZE P22 


2 (Rador).—Avioanele deasemenea lovi! de bombele en: 
bombardat noaptea tre- |gleze. | 
ferme din Rennnia. La | la Colonia, au lost distruse donă 
multe case au fost di: casei a fost donsemenea bombar- 
emei și copii au fost 0- [dată o elinică din Leipzig | pi Sai 
mbe. Pretutindeni, bombardamentele au | ice i 
din Duesseldori n fost făcat victime printre civili. | Lai 











ŞINCȚIUNI GRA VE IMPOTRIVA Regiunea estică a orasulul Londra care a Suierit mai mult. 


mele zile de către avi 


p ri BERLIN, 12 (Rador), — Generalul , rezultate lamentabile, E 
(ID ITANIE |alnise-Horetenau face următoarele | să confirme acenstă e 
il] LJ | oomtatari în raportul militar șăptă- |. Spiritul combatiy Și 
d i - mânsl alegeuției DNB: loţilor. englezt- de-vâni 
Atacurile de represalii alo arme | zut simțitor, cum au putut se con- 
neriene germane imipotriva Angliei. tate ziinie aviatori ali e e 
corstit cea mai impresionantă! Aceasta se dalorăște, În primal 
acțiune a acestul răbolu. 
Elementul de o hotăritoare in- 


tac decăt 
sv al pl- 





Pardul Muata s'a. declarat impotriva acestor. mesuri 


2 (Rador), — Cares- 
nției DNB. trahsmi- 





rând, rezultatelor marilor ataturi 









toc: partidului Ouafe au 


triva Ang)iei, începută acum cinzi! 
mod Sever aceste mis 


săptămâni, contirnă cu aceeași pu- 





serica la indoiala că englezii sunt 


siți de tozte izvoarels continertale, 


tatea publică următorul comunicati 
«i nu se mai pnt bizul decât pe po: 






sunt imediat | ziţla 1or insulară, extrem de tavori- partile are sare Ala usii 
Până în preze usi cu | zată de natură, ca o ultima poibili. |UASiTe au Das nonn z 
ptivice la atitudinea ce cl irpr=, di pei cută bombardarea portului“ Cher- 





Je înţă de holărizea part 
= lup tioriri Onata 





bourg ocupat de înpmic, unde 0 e: 
Nonile raiduri vxeculate deasu- 
pra teritoriului Reichului, tăcute, pa |CUDOANIETe  ARCIARĂ facorasa 8, Dn 


bi i + i de vase inamice. 
şi 1n trecut, numai noaptea, și cu ai aaa momiuliai e sia. 
DT RI DIDI E datorat in mara măsură excelewlei 


cclabarări a aviației, care a dat ațu- 

N ltor în tot timpul operațiunii. Sal-| 

vele noastre au lozi vâzuie lzbuc-! 

ind cu etert asupiă linlelor ales 

99 7] Ele au lost urmate do incendii toat: 


te mari. Aceste ingpniii se vedeau 
bine d» pe vapo! noastre, până 


CA GĂSIT IN FAŢA UNEI SITUATII MAI 


Inapoindu- pozițiile lor 


“E0E DEGÂT CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN es ee es 


ului 
rit nici tate 
me 


a 
a Undagh, unde 



















































si 

test intâmplaa'i nici 
caractet natal din partea! 
micului, deşi sa he că la Cher 


'lica externă a României.-Problema atrocităților maghiare | 


bourn se pâseau | uvoare ian: 

i mice. H 

Ii aderi, — „donna de Antonescu cu Garda de Fier. creze fără constrângere. 4 
în locui arnettanal d] RTL Aiete Oezaralal Antonescu | gerc:| ATACURILE GERMANE 





2 stărdor din Bom 






CONTINUA 
SITATE 





artenleăui ingrijeste pe un bolnav greu, nu a-| jtomrinia, 
Lui near ete 2 3] iieanduzi dintriodată un. tratament | AA 
nemuițuzirile populare [radical, capabil să păgubească în-| 
râsboiuiai di sânâtosirea urmărită”, 
un sel de stal s'a găsit] Articolul continuă cu sublinierea p 
iuti mal grele și cai [lantului că de general Antonescu a pa e strategic 
+ Seat Condusatorii Statue [izbutit chiar să impaze opoziţia si [ee 
"+1 a trebuii, An primul (dă amănunte astunra atiindinei d-lori  ATROCITAŢILE MA- 
viva increderea populatiei. | Manta și Dima Brătianu, hotărâți să GHIARE 
e atăt de aproape pe Inu stânienească opera de redresare 
"nnul civil si anarilez să Vimbmepriasă de Conducătorul Statu- 
ul rasa pu tal echisalul ata | lui. 
ul rezim: pe sur SA POLITICA EXTERNA 
pure. A ROMANIEI 
MASURI RADICALE 
1 primele zile s'a procedat la 
“as adrelor arma i Sti 
*! la o mensihil penteine 


INTEN. | 


care atât în | 
problema gurilor Dunării, | 
cât și u Vorainei, rămne 
sm important punct de ja de Vineri spre Sâmbata, 
prea 'Sermană a cani 
impotriva obiect 
Londra și Anglia 
i] 

























Articolul inchele cu problema |de bombardameni ger: 
atrocităților maghiare. in Tran.|Ye% INC. Sâmbităg in zorii “lei 


silvanla ocupată, aratând ca gu|Ee2rabra, Coada: 
vernele 


german ian. Împre- de a se inapia la 

sionate de reclamațiile romă- |prin telegralia fără 

veşti, au trimes o comisie de o- lohserva mari incendii în City, la 
tieri superiari să ancheteze. Lu nord și in Mewington. 

mâni: au adunat tot materia) și 

documentar pentru edificarea PO RTUL DOVER 
ai asupra acestei probleme. ia y t d rti 
e de altă parte, reprezentanții barda - 
ării | diplomatiei români la Berlin şi violent. bomi e a 

îm- | Rowa au tăcut demersari din 

matice foarte hutărite şi acum 

se asteaptă rezulțatele. 


















3 rerm:anele răSBIt: 
"+uala stare a Arii m 
tate ni ludesate”, 
a. cnune relatiile dlui pe 





' ATURI DE ARMATA ROMÂNĂ ESTE OBIECTUL PRINCIPAL AL AVIAȚIEI GERMANE 



















urma bombardamentelor eiectuate în ulti- 
germană 


e! AMIRALITĂŢII BRITANICE 


intro defensivă absolută şi că, lip-| . LONDEA, î2 (Rador). — Amirali-, bardaţ Joi seară, către orele 1550.| Tevaurului. și o va. sprijini inva- 
vasele de comerţ britanice, aflate în | când „rapida prelacere a. tacticei 


4 PENTRU  DEMIITARIZAREA 





NOUA CAMPANIE A SURMARINELOR 
GERMANE IMPOTRIVA FLOTEI BRITANICE 


BERLIN, 12, (Rador). — La postul pântrii ltrralului însne 
de raâlo din Londra s'a deslarat că| Tot postul de toat dis Lonâts a 
noua acel pornită de subma- repuntreut că situnția aztustă a ma- 


rine împotriva navigației britanice, |vigaţiei comerolale hritanlea vi 
precum și impotriva marinei de răz- rkutățit în mo cwisiAerabh. “per 
brâu a Angliei va da mult de jucru sein ce părăsite Anglia, tiifereat 
eneleailor în timpuj lernll. je destinația lor, Lrebus & ab Pe 
Vitimele citre relative ia plerderi- iboră mari încăttătari de cărbuni, 
le maritime au dovedit în med pre- (flindcă ele nu pot să-si prncură 
cin că un mare număr de submari- [cărhuni din alte porturi straine. A- 
ne sunt construite în șantlerele ger- |ceastă imprejurăre constitan o în 
mane «i că deși instruirea nauilor [terminată lficultate, facă se vea 
echipagii pentru submarine esta [duca topajul vasslăt. La aceasta te 
avea. tntuși marina germană a fostimal adauă si faptul că paturile 
în stare să predă noniie sale [din Atiantie sunt foarte te 
submarine cu noul echipații. 


Acrastă mărturisire intetesantă, lobilgata să astepta malt timp pen 
declară în această privință cereutiin [tru a putea pezi-ă si. proceda, le 








SEMNAREA ACORDULUI RUSO-FINLANDEZ 


INSULELOR 
AALAND 


MOSCOVA, 12 (Rador). — Un a- semnat d. Molotov, presedintele en- 
cord între Finlanda și URSS pen. misarilor lui $i comisar aţ a- 
'|tru demilitarizarea insulelor Aaland iacerilor Străine, lar din partea Fin- 
a lost semnat, Vineri, la Moscova.  lândei, d. Paasikivi, ministrul Fnt= 

Din partea Unlumil Sovietice a landei la Moscova. 


ANGLIA ARE URGENTĂ NEVOE 
DE MATERIAL DE RĂZBOIU 


Marea Britanie a cerut Statelor Unite tot 
materialul disponibil 











germane impotriva aerodremurilor 
şi fabricilor de avioane. 
A cincia săptămână a atazurilar 
aste vtirmcterizată pri - 
operațiiler asupra așa 
Tor regiunilor insulei, 
inimă a țării, rămânână, fireste, o- 
biectival principal. 


a ete iz e COMUNICATUL 


Era HINGTON, 12 (Rador). —] poziţia , materialul de 
a cela eat A 8) Si burete până 


A săz- 
i acum şi care; 
E ar bi stocat, ar Petie ză ai 
După Infrinaţii ale agentiilor de| perimat intr'o foarte + Ye 
presă, Anglia, care are nevoi ur- 
gente, a rugat Statele Unite să 


Sr mii rue al Negoteri econnite 
intre Germania Şi 
Cores- 





cerer ed-lui Morzenthau, secretarul 


te Unite. 
Bulgaria 


Presedintele comisiunii britanice 
SOFIA, 12. (Rador). 


de cumpărături va supune această 
militare“. pondențul agenție! DN-B. anunţă 


Din cauza ceței dese mu sau putut! Actastă prejacere face ncesară o | ca delegația bulgară, peer A 
observa prea bine rezultatele boru- 
bardamentelor. S'a constatat însă 
că în port sau produs mari în- 


neincetată moditicare a materialului | sa ducă Rezocteri eoânc 
destinat războiului modern. De a-| Germaadie: care im je 
ceea, este in prozriul interes al Sta-l1a Berlin, este prezii Ads 
telor Unite ca ele să poată 1olos! | Liuben „Zunatt,» directar 
tnate perlectionâriie, punând Ja dis- | merțului exterior, DULZAF. 











ris 1940 cub titiul: 
Interesele Germaniri și) L 
îNi îngrienie fara ep Mi medic care lHupiei m dau etoonii în| IMPOTEIVABLONDREI |iă 


BERLIN, 12 (Radbr). — In noap- G 


AA FOST VĂRSAT IN ZADAR“ 





Româna Jegioneră se bucură de Spijul economic și stinic 
al Reiehului-serie „Sud Ost-tcha” 


Sas i toa= țexecura și că nu vor rămâne o 
reg lu 1 păi moarță cum o lost cazul deci 


i strânsă cu Roriânia” serie ur-| inchelat de Wohltat, p 








ACORDUL ECONOMIC 
„Pen acordul Wobltat. încheiat 
acum doi ani, se urmărea înti 
tea economică a | tai 
ceielahte state din 










































ROMÂNIA SI UNGARIA 













midi IN PARLAMENTUL N 
pir gi Meteatat. Teen Sămăzt at 3 eatiner "a LUATE IN CONSILIUL DE CABINE i 
miar tatea ezite [mart e pnetală Irena BERLIN, 12 (Rador), —lobserivă să, 


patirea adevărului, într'o formă ci 
A, dar chibzuită, eu tot senti: 

răspunderii, a găsit ecouri 
şi de durată în presa perma- 
Da data acensta, comentariile 

e exclusiv atitudinea Ungariei, 
care este învinovățită direct da tot 
petrecat. O binecunoscută im- 
ate, care brăzdenză  dealun: 
mpalni întreaga istorie a Un- 
o înclinațiane anacronică 
spre violențele mejastificate, ridică 
în atenția axei problema păcii în 
spațiul dunărean, 

Ungaria însăși a ticut apel la ar- 
bitrajul dela Vlena, ceeace înseamnă 
implirit acceptarea condițiuailor de 
are a raporturilor dinire 
popoare, sugerate de pule- 
Ungaria s'a declarat mal- 
i îm urma arbitrajalai dela 
n tras foloase nebănuite și 


bișnuin în lumea veche a diploma: 
Hiei de culise, — d. Horia Sima, co- 








alege siaguri momentul prielnie n 
hotăririlor decisive 

tă a răbdării şi a demnității 
neam”, — spunea d. Horia Sima 
Cir:» cunoaște sufletal Românilor, 
stie ce înseamnă limita răbdării; 
cina cunoaște destiaal lui Kossulh 
ptie unde dace diabolica răbulnire 
a moghiarismului. Nădejdea noastră 
stă în cel 1.400.000 de Români din 
moindreptițite, și urmarea o vedem: |regiunile transilvănene ocupate de 
chingiuiri și masabre, expulzări și Ungaria, și să za se uite niciodată 
parsecuții regisnte de însăşi puterea [că d. Horia Sima, comandantul Miş- 
statului ungar. Contele Teleki a con- |cării Legionare, este un reprezentant 
firmat fn Parlamentul maghiar cl- [al rasei rombacşti din ținutul Făgă- 
îra expulzărilor și a fatărit hotări- lrașulul 


EXPULZĂRILE DE ROMÂNI 
DIN ARDEALUL CEDAT VOR CONTINUA 



















mandantul Mişcării Legionare a răs- 
puns cu stăpânirea voinţei de a ne 


„E bine să se ştie că există o limi: 
unui 


IMP 


demnă și ponderată care evocă re- 
zistenja milenară a Românilor im- 
potriva nervozității maghiare. In loc 
de discursuri alambicate și de re- 
plici sonore, care nu-și aveau acope- 
riren materială, — după cum se 0- 


Reglementarea drept 


La 11 Octomvrie crt, Sa ținut 
1 sedinţa Consiliului de Cabinet sub 
președinția d-lui *General Anto- 
nescu. 

1) D. Horia Sima, vicepresedinte 
al Consiliului de miniştri, a arătat 
că din cercetările făcute de d-sa în 
județele Braşov, Siblu şi Hune- 
doara, se constată că acolo proble- 
ma retugiaților a fost rezolvată in- 
tegral, prin dispozițiuni luate la 
timp de organele locale și prin a- 
jutorul desinteresat și devotat al 
populație. 

2) D. General Petrovicescu a a- 
rătat că din constatările făcute de 
d-sa, se stabileşte că Românii ex- 
pulzați din Ungaria au lost incar- 
tiruiți si brăniți în bune condițiuni, 
atât în urma măsurilor luate de 
autorități, cât şi datorită bunăvoin- 
tel și griiei populației Aradului, 
Având în vedere că acestor ex- 
pulzați Îi s'au retinut la vama un- 
gară toți banii pe cari Il aveau a- 
supra lor, dându-li-se o chitanță, 
Sau incheindu-se câte un proces 














O declaraţie a contelui Teleky 


BUDAPESTA, 12. — Răs- i 
punzâni unei interpelări, 
îm Cameră Deputaţilor 
primul: ministru Contele 
Telelarm declarat între al- 
tele, cădacă e varba de a- 
trocitățile maghiare, ace- 
sten au mni multă ezxpli- 


PD. Polotu m wrecizat 
densemeni că intro singu- 
ră zi a dat peste frontieră 
$50 de Ramâni, în parte 
personalități marcante, a- 
dăugând că “vați -obligat 
să continue aplicarea ace- 








verbal despre aceasta, s'a hotărit 
In principiu, ca după ce se va face 
totalizarea acestor sume, toți acești 
expulzați să fie ; despăzublii de 
Banca Naţională cu. sumele ce II 
Sau retinut, rămâhând'ca Institutul 
nostrii de emisiune să trateze dela 
Stat la,Stat-cu Unzaria; recupera 
rea acestor smme. , „i 
Se vor accelera formalitățile 










Control mai sever al preţurilor articolelor de mare consum.- 





ORTANTE HOTĂRĂRINICI UN ROI 


urilor avocaţilor evrei 







€ E: chestiuni locale fâră insemnătate. 
=; 4) S'a hotărit: 

Să te repuși In drepturile lor 
fostii proprietari ai terenurilor In- 
digulte din regiunea Spanțov-Mă- 
năstirea, Judeţul Ialomița, care au 
fost cedate în trecut Casei Regale. 

5) Să se lacă un control mai se- 
ver și mai eficace al preturilor de 
vânzare a articolelor de mare con- 
sum. 

6) Ca, în vederea viitoarei cam- 
Danii de constructii de sosele, să 
se studieze amănunţit chestiunea 
exploatării carlerelor de piatră. 

D. ministru a! Justiţiei, de acord 
cu d. ministru al Lucrărilor Pu- 
blice și Comunicaţiilor, va întocmi 
un Decret cu privire la exploata- 
rea și punerea în valoare a unor 
bunuri lăsate in nelucrare. 

7) Sa aprobat Decretul prezen- 
tat de d. Mihail Antonescu, mini- 
strul Justiţiei, cu privire la regie: 
mentarea drepturilor avocaților e- 
vrei, 

5) D. General Antonescu a dat 
directive cu caracter economic, 
cari vor fi publicate. 


JAPONEZII 
PĂRĂSESC ONLZA 


TOKIO, 12 (Rador), — Ziarul „A- 








D. General Ion Antonescu 


Ungariei, pentru ca in telul acesta 
ei să-si poată Încasa depunerile pe 
Care le au la Băncile din țara noa- 
stră. 

La fel se va proceda in ce prl- 














In legătură cu reprezen-|deputați ; 
tarea Ardealului cedat în|2 repreze 
parlamentul maghiar,|iar romă 
Berliner Boernen Zeitung cordat nici 4 










Corespondența şi obiecte) 
dela legionari: omoră ţi in timpul 
se vor aduna la Muzeul din Im6ă 

din R.-Săre 


Comunicatul ministerului de. 


ah 

D. general Petrovicescu, mi-[gență, rog disp 
nistrul Internelor, a dat următo-|rea să se facă] 
rul ordin Prefecturii Poliţiei Ca-|scurt posibil 
pitalei pentru aflarea şi aduna- 
rea corespondenței şi obiectelor| ” 
rămase de pe urma legionarilor Tu 
omoriţi în timpul prigoanei: ul 7 

„Potrivit dispozițiunilor_ d-ui Vapor 
genera! lon Antonescu, Condu- 
cătorul Statului Român, avem 
onoare a vă ruga să luați măsu- 
rile necesare, de a se strânge și 
remite ministerumui toate obiec- 
tele de valoare precum şi cores- 
pondența rămasă dela foştii le- 
gionari omoriţi 
goanei. 
Toate acestea sunt necesare] Ziarul „New-%i 























































va transpii 
americani d 













-YORE, 
decursul pri- i E er 
mite: 

















stor măsuri. ba chiar să le 
sporească. 


anulare a llvretelor de dei re. 
pe care acești expulzați mu !--: 
putut aduce din teritoriile i 











Veste anularea livretelor de pensie 
ale expulzaţilor, pentru ca titularii 
să-şi poată încasa drepturile şi fără 
aceste acte, pe cari nu le-au putut 
aduce cauza modului cum au 
lost e: TIR L si 

a aprobat cererea iăculă Gu- 
“ernului, ca fall caplil acestor -ex-| 
vei să ile sculiți de taxele sco- 

re. 

3) S'a cons 
înțelegeri din 
tugiați din 
din judeţul 1 
repartizaţi, 





ind săvârșite de 
a suferit 22 de 


sahi Shimbun” arată că aproape 
toți japonezii, cari locuesc la Lon- 
dra. se pregătesc să plece “pe bordul 
vaporului „Fujtmi Maru”. deoarece 
primejdiile a acurilor aeriene spo- 
Tesc zimi, Se pregătesc să place 
până și mumernți japonezt cărăto- 
riti cu englezaatce. 

Gunernuil Japcnez a sfătuit toate 
băncile și întreprinderile japoneze, 
care au sucursale la Londra, să le 
închidă. 

„Nichi Nichi” anunță că toate ca- 
sele comerciale japoneze din Lon- 
dra vor Ji desfințate, cu excepția 


pentru Muzeul ce se va organiza |că pachebotul 


în fostul Penitenciar din R. St-|ige, îi pestă 


aduce de: acâlo. Îi 
Chestiunea prezentând ur- americani. 
















n 


VICTORIOASELE CĂMÂŞI VERZI 
ALE ROMÂNIEI LEGIONARE 




















at că așa zisele ne- 

Macedonenii re- 
rilater și locuitorii 
ita, ta cari au fast 




















reduc 


AU INGENUNGHIAT ERI IN BISERICA SAN ANTONIO 


Slujbă religioasă în amintirea Căpitanului.-La mormântul 
fasciștilor căzuţi.Recepţia in onoarea legionarilor români 


ROMA, 12 (Rador). — Azi dim 
neaţă la ora 3 sa oficiat în Bisertea 
San Antonio din Padova o slujbă 
Teligieasi în amintirea Căpitanului. 

In fata mormăntelui Sfântului, 
2u ingenunchiaţ rândurile Cămâși 
lor seral în frunte cu comandanţi 


fost reprezentat de d. Mircea 
Un grup numeros de ofițeri și 
comandanți fascist 


In sunetele 


solemne 
ăsuna sab bolțile 
legionarii an 





nriase ale 





) : cuitat sme- |niiormele fasciste! Vi 

Victor Sllaghi, down: Rapa, Dobrin, inânău-se ea pesteri Fr3. |elupu mee fuste. itleriste, falan-[Eare. d. Girewambasadorul. State- | Roma, deoarece actualul ramaaal |oorii urmălOAre, Capit timpul nop- 

e e era la Poziea IEfa- sr, în jocaul acela în care odihne- [e AU a!rax simpatia si admira= dar j d e m e igiitrul jdor american in Italia, d. Philippe |tii. de ilăcările numeroaselor si pu- 
a 2 „d. Vin- [ste onul din cei mal mari Sepii |[la tuturor, A fost uma din mutle |Atăceriloc Siria al Iapnulel. te hol ni îi. pre 

105 Boriae pnâgat de uneea alt NI: | ale ans n $ . / d j „este bolnav și se în imposibi- | ternicelor incendii, provocate de 

tea Iestitulului de culterăi pret aa sericii catolice. Sufietuj Căpitanu, |'2re Manitestatiuni în care spiritete] Pata de redliile Japoneze, vb: Htete de a se inapola la postul său. [exploziile bombelor germane, 





lui era acolo, în intrat și 
, în și în spatiul 
boltit, plutind ocrotitor lângă frun- 





din Bucureşti, d. Enzo loretti; din 
partea” presei italiene din România, 
d. Costa, dar ziarui Buna Vestire a 


in La 2 ă - că spre locul de nastere al Ducelui, 
O manifestaţie impresionantă | îndreptându-se spal spui 


tară, prin Milano. 







După terminarea slujbei jegio-i insienele: Uneretului fascist. In ti 
nare av eșii ln Piaţa din taţa Bise-loc aceste drapele ere iamânate | 
iei si. su steagarile Legiunii îminruzica executa imnul Statului res 
nic, cu bratul întins către cer, |pectiv, [n imensa sală clădită la fu 
ae intonat Imi legionarilor că- | ceputu! secolului aj XII 
zrii. Octombrie plângea peste ca. 
petele descoperite cu lacrimi de 
pioale. in jurul texionarilor o lume 
de umbrele lăcuse cerc şi asculta! 
Câniecui acesta care se urca în 
toamne ca un ritm al amintirilor, 
L-a ora 4040 cele trei aulobize 
Sari transportă pe legionari sau 
pia în i Federaţiei Fasciste. 
as lost intâmpinați de “ 
Buda locali i “fo 








ri 





















ROMA. 12. fade. — 
artier Generat al idrielor “armate 
bene transmite de andeva din 


Matia urmari 
a % ur comunicat „'olipial 


An Afrira de Nurd ana din alea. 
mele nmasire rapide de resundasie, 
Te a captura? dou care de = 
impreună eg tu armamentul fo 
romple! abandonate de nam, 
Avioanele noastre au bambara 






inst <u cake cuvinte de bun sa-i 
i. la care raspuj radui 
Bute e? a 9009 


Tip amiază la ata 440, î . 
Tea sală din celebrul Palărz della 
agite. autorii josale au dat, Ari de Sidi 

Facepiie la care au luai i ri ara 
ine au ine a iza. |rle aeronautice, i de era 
a oferit ți din 
comandanți câte un pg ci cu psd 





Fe. mat apoi cântecele 
au reprezentaţ|2/€ Celor cinci națiuni, cari au găsit 
aatoritațile din Padova pe pamântul Italiei, o primire atât 
ale _orgel, [di 





Vile acelea cari au ererut în el. dințe și idealuri 


Prima oară în fața Puropei națio- 
| naliste 


au ur- ale României 


ÎN ii 
ACTIVITATEA AVIAȚIEI. ITALIENE 
DIN AFRICA 


— Comunicatul oficia! No-- 
mare 2 
Ei 


sui, 
aia 
în tutaj cinei răni 
pagube cu 


aatedrai Benzhazi 
ani tel 





reprezentative 


prietentască. 
Cămăsile verzi, inirezite cu u-la 








ua 


u adevărat amice se în= 
iinese 


Mâine. dimineață lesionarii plea- 


Astiel se va încheia acest glo- 
05 itinerariu care a opus pentru 
Victorioasele cămăși verzi 


126 - 
E de 


a topica a a 
Sta 





fără importa 


iza atatia me 






respondentul 
mite: 


servatorii di 
o falduțile acelorasi cre-Isacot că Juniila si-a dat seama 
de gravitate, 
mităţii „atitudii 
drept con 

o anumită 
dintre Tokia 


mericani din 


la_ simple Băncii Yokohama Spe! 


SE AŞTEAPTĂ 0 DESTINDERE 
IN RELAȚIILE 
JAPONO- AMERICANE 


WASHING TD) 






, 12 (Rador), Co-a acestor asenti diplomatiei nu are 
tiei Havas trans- nicio semnilicație  deosehită. Este 
cu putință ca d. King, însărelnatul 
cu Alaceri Ja Rerlin să iic desemnat 


ulterior ca insarcinat <u alaceri la 





i desavârsita este 
conversațiilor pe 


Tăcerea ccăj 
bservată a 







omatici americani 


situaţiei în urma fer- 


In cercurile Înio 


că nu poate 
hinzton de a: 
de 
are. sau de a se 


Prekălire g 
luate de a ei 


iți: au fost cauzate [că dă 
erei aceste 


SGONREA ROMÂNILOR DIN ARDEALU 


Două loturi noui compuse din 665 țărani 







Ce serie presa americană despre bombardan 


au dat atacul dia 
uzinelor și nodu 
din sud-estul: Ar 


NEW YORK, 12 (Rador). — Co- 

respondentul agenţiei D.N.B. trans- 

mite: 

Trimişii din Londra ai ziarelor a- 
mericane anunță că Vineri si Vineri 
noapte avioanele germane au born 
bardat din nou cu o ioarte mare in- 
tensitațe Londra, distrugând siste- 
matic obiectivele militare situate în 
capitala Angliei. 

Se precizează că avioanele ger- 
mane de bombardament au aruncat 
bombe de toate calibrele în toti 2 
cursul zilei de Vineri, că si în timpul 
noptii urmăloare. Capitala Angliei 


























































Alte formațiuni aeriene germane 
















Y