Buna Vestire anul I, nr. 130, 3 august 1937

Direateri : 








TOMA VLADE 


and, mroșiinitorul tronului anatro 

dart pi sojia sa morganatică 
tak, ducesă de Hohouberg, suv 

î Asakinați In Serajevo, de cătra tâua 

mul sârb Gabriel Princip, 

Eimoţin v colosală în intreaga | 





te puț 
mângeroasă dela Serajova va 
îmi preteat dealănțuirij razboiu- 
ui mondin), In 
aul pacea europeană trecuse 

















E, POINCARE 
presedintele republicei franceze 
(19131920) 





ÎN UI, kuta să izbucueaseă, invat 
nl uu-] tai credea. de uoinlă. 
SI totuși procosul de des 
are ul monarhiei austro-an- 
unit cu excesul de vilalitale 
iabă şi cu lipsa oricărai capa- 
politice, utăt la Viena cât si 
Dorin. vor izbuti să dea foe Eu. 
DELA AERENTAL LA 
| _ BERcHroLD 
Da Piena, ministru de caterue al 


mohirhiei dualiste e contele «Leo- 



























Prutting und Pulitz 
r, bopat, elegant, om de valon, 
le, incapabil. neserioa 

dase, mu de mult îm acest 
lebrului Aloya Lexa, conte 




































hal, nepotul unui negusti 
râne jidan din Bohemia, 
ultimul mare ministru al Habe 
br. In 1408. la 3 Octombrie, — 

printr'o manetră demnă de 
Ghlavel îngelase, ?n faimoasa în- 





iu, miniatrul de externe rus-- 
hal proclamă anexarea Dos 
Herțeaovinei la Austro-Un- 











NICOLAE AL Ilea 
Ruslei (1594-1917) 


mobiltavază, Rusia. protes: 
boiul e gata să isbueneas- 
Germania își smârlă apada 
(d, turta — abia acăpară 
ul înfrângerii şi al repo 
e sită să cedeze. Serhia e 






triumlă, Basta și Herţe 
rămân anexate, Puterile 
au ubținut o strălucită wle- 
Iplomatică. 
atumei mau iat font zile 
pentru Viena, 

rdsboae baleanice vau 
0 dureroasă înfrângere 
diplomația aistroxungară, 


hiari și statul major, 
ca un puricol direct pen 
Ha, având tendinţa să 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Ta 2 Ianie 194. între Duminică 
îmoco seari, arhiducele Frarz-Fordi 


otie 





E îni dau seama că drama 


Ianis patruzeni de 
prin 


îutăloa crize, răsboiul fusese de ntă- 


ANUL 1. No. 130 


Bun, Wsrip 


DE 4YPYA S£ DOCTRINA DONANEAICA 


ZI4R 







scu 





tan, i 
România, care de treizeci de am 
4853) era un fel de tamilă a Vie 





independentă. să euda chiar în spa: 
tote tut Ferdinand de Coburg, alta 





congresul de la Bueuregti — 
de arbitra a Baleonilor. 

Statul-major mastriae socotea o 
asemenea situnție imposibilă. Setal 
dul mediverul Courwd von EHoetzen. 
dort pretindea lnslatent «să fie i. 
ehidată Serbia» De două ori, ini 
cursul anului 1913, Austria incepuse 
să mobilizeze și de două ori Berlinul 
nu-l dăduse voe să lovească. 
Acum atentatul dela Servajevo dă» 
dea din nou lui Berchtold prilejul 
să se afirme ea «mare ovu de atata și 
Conrad von Hoetzondart ca senin 
militar». Dar ce vor zice Impăratul 
și Tisza? ŞI, ma! alex, ce va înce Dar 
Wault 
































poloow al IL 
în 1550, funese un 
Ta 1805 și pierduse Germania, Soţia 


riel, cu 
odată 
său. contele Andrassy, 
poi asasinată la Corta. Fratele lui, 
Mazizilii 
fusesa impuscat de Moxicani, Cum- 
vata lui —nebunise, 
ducele 
lui, so siuucises: 


E Dereniold von und zu Ungar. |. Toate loviturile acestea le 
"Mare iase bătrânul Impărat fară 
: emaţioneze peste fire. Avva 


soacă și oupul ol do gânduri. 
un biroerat cangtiineioa 


hartiile, Singurile 
or|pasionaseră în viată erau vânătoa 
pure si 
neză, cârela 


tut în toate războacle ce lo puria: 
+ dela Bucklau, pe credulul |n: deci vaia paco, 


Berobtală şi Hootzundori, La urmă 
lcousiente și e) și — a înehpățăna- 
rea care caracteriză — devine un 
partizan fapatie al răbalalui. Mo 
narhia nu poate fi «ntvatii decât prin 
tra wuifeatare de forţă care să dis 
vrugă Sarhin, să intimidaze po Slavi 
«n educk la tăcere toata neamuri: 
1 din Importul hateburate, 


FRANZ-IOSEF ŞI ŞTE- 
FAN TISZA 

De 66 de nui e Franz losat Impa- 

rat al Austro-Ungariei. Era mproo 

pe copil, avea 15 aul. când fusese 


chemat la tron. Acum era un moş- 





noag de 84 de ani, la doi paşi de 
manere 
Destinul îl prilejaise cele mai 


mari wenarociri publice si private, 
Proclnmat Impărat în plivă revu- 
Muţia (1545), fusese favins de Na- 


a 5i piordana Italia 


Daa- 


frumoasa Elisabeto a 
enre nu se potriy 
îuselase cu  Cancolurul 
i fusese n: 


tu, 


















Impărațul Mexicului 
Fial sau, arhi 


Rudolf moștenitorul tronu: 





supar: 
să sa 
inima 
Era 
aro citea 





toate 
care-l 


to rapoartele şi examina 
lucruri 


Frau Sebrati, o actriță vio 
a răaias credincios 
ontă viaju.. fârt reciprocitate 

Impăratul ora bătrân, fusese bă- 






Dar orgomontele lui Borebtold, 





mii. ata permis să duel o politică 


tul Mabsburgilor și să joace — în 
votul 





2/0EN 


si! Administratia: 


aucunaşri 
Bulevardul Elisabeta 12, staj 1. 











te în cadrul alianței, numai naitel 

Berilaul mu riscă să fle vărit de 
Viena în complicații baleanice, pe 
tru eare — Bismark dixit — Germa- 
na nu-l dispusă să riste nlel mărar 
elolabele unul slogur «grenadie pu- 
meraninno, 

Diemarch a murit întă de mult ! 

Acum locul lui de urtag i o- 
cupă un biet om modest, fricon, în 
capabit să gândească și să acționa 
ae d. von Bethmann-Holheea. Mie 
nistrul de externa von Jagor e mai 
inteligent dar nu mai hotărit. 

Şef al stotmlul-major e Molthe 
nepot al marelui siraleg, care ma 
mostenit însă nici una din calităţile 
Miruitorului de ta Sedan. E un oli- 
ter de salon, manterat și cu nereit 
pubrezi, plânge ori de câte ori a 
emohonează. Tot ce 









poate fi mai 





potrivit pentru un comandant — de 
ur matăt 

Insfdrăt. stanânul tuturor. acea: 
tor. medioerii e 


wi u. 
tea. Un om de a 
cincea mână, pe 
care soarta l-a 
făcut Impărat, și 





care vrea să uk 
mească, să epa- 
sa. sperie 
tot mapamondul. 
Deaceea_ bine. ta 
ilile. disoursuri 


în 


complicate 


parade. 
Poporul pe ca- 
a 


conduo 


rel 
eceti 
un popor 
a da 
multe 





omenirii 
din cele 
frumoa 





genii ale E 
meântreeut la 
muncă și în răz 


ei 


In ultimii cincizeci de ani ta în 
regiatrat decât triumfuri, E con 
stient de forța va și de destinul adu 
E plin de o vitalitate dobordantă și 
nu se teme de un război care —aya 











le convins — îi ra da imperiul 
tumti, 
La Berlin vestea asasinării i 
rana Fordinaud a tremit indig 
nara 


Kuiserul e furioa II nocotea po 
Frau Ferdinand ca fiind cu totul 
Ismb influența ma. Deaceca când 





iasistențele lui Hootzondort, nepu- |Dorehtold comu 
tința bătrânoăi l-au învins. d con [a proceda sonergie» faţă de Sârbi, 
zimţit să aproba o procedură extrem |Wilhaim ni II-lea 
da emergieă faţă de Serbia. la nrtoe [obieaţie, 

război. 


Coniele Stefan 'Pisza, președato- 


Atmonfarn diplomatică nu | 30 


pare favorabilă şi npol, în cax de[preis informaţi sup: 
succes, ea so va fașp cu Sorbia! A: [lamm va procnda. Wilbrlm al Ilea 
nexarea ci la 
lumantul slav si ar periclita Pr EUROPA DOARME LINIŞ- 
nonderonța mazhiară 


anarhie ar întări w 


ŞI pe Tisza Îl var convinav însă 


Asa Juitecă dotanii de la Vieua în 
meant, meu, cn cel de IA 








ieă planul său do 
uu ridică nieia 


Dimpotrivă ol lasă mână liborA 
Vinnii să procedeze cun va crede 





Je cousiliului maghiar, nobil încă |de cuvitută, naigarând'o că o va se 
pățănat, energie neşorâitoare, ma- jeonda, 

ro duşeana al Românilor şi nl Si 

vilar ou vrea războiai 


Asadar contele Berchtold capală 





ăroptul de a se juca cu sabia ger: 
inană: Nemţii nici pu sant măcar 
modului 





i-a dat e polită în alb. 


TITA 


Contete Merehtold Iworeoză fără 





























iaroana | aaa 


te 


atentatului oa 





Ind la 23 Iulie, nt 
meni mu binudi ce ve prevategte 
a Viena. 

one de mat Mbiytrii, diploma 
ti, aeneralit ziaecîn vacanţă 

Primul o Pong Raiserul, la 6 
utie, în ereazillw Marea “Nori 
eturui i 

Apoi. prevedindirepublicii. fra 
lecze, Raymond Wear cu pr 








vizita ta Tarul Xblao. 
La Londra Sir Euard Grey e o- 
boat, vrea să plet la țara. 
Roma e incă aăblă de ultimiie 
mmrburări socialist provucute, 
birnd parte, de sEfăUl și vorba un 
tânăr adept al ÎuiGeoraes Sorei, 
direetorut olictosili mocialint « 
rantis, pe nume Balte Mursolini 
Petrogradul e întirhătoare. Ban 


















Arhiducele Francise 











chete, Brazi, recepții 





Ferdinand al Aastriei și sotia 
inniatea atentatalai 


Tarul işi primeste fran 


cai 
ULTIMATUM AUSTRIAC 


Dintr'odată în această atmosferă 
estivală ibucnegte o lovitură 
trăznet! La 23 Iulie câteva ceasuri 
ldapa ce eruvigătorul France, pur 
tând pe d-nii Poiueară și Viviaui, a 
părăsit portul Oroustadt. zinlatrul 
uustrina In Belgrad romite lui Pa 
alei un witimatum cerând să i se 
in în 24 de ore, 
cere Sezbioi între altele 
să dezavueze Intro nota oficială 
«opera revoluționară e age 
«A accepte ea pe teritoriul sârb 
«3 se facă o mochetă la care să par 
tioipe funețiouari auntrinci, să des 
titae şi a& pedepsească pe toţi ofl 
țerii și funeăionarii indicaţi de Vie- 
ma, ate. 

ŞI carea deci Belsradului să ad 
mită n fl tratat ca un atat vasal 


EUROPA SE TREZEȘTE 


Diaperat  Paslei  telegrafiasă. In 
Petrograd. Colosalul imperiu rus, 
Imena corp Jdră vlagă — atunei ea 
și acum — are în fruntea lui un Tar 
abutie, condus de o soție pe jumără- 


oaspeții 





























pe mate 





Direcţia. Administrația 4492 








a e aaa AAA 





- teportaj istoric de Mihail Polihroniade 


mult mărită din războaela  bateo-| de Austro-Ungaria. pot îi menţina- Iprecipitare, Dia 3 tute — dat 


iterieă, ul influența unul eălu 
dr betie și hoţ, Rasputin. 
Tarui vrea pace şi ministrul bu 








Sazonelf, — dipi 





fiomat — deasemeni. Dar Rusi 





nu poate accepta ta infinit să fie 


milită, Sârbii munt Slari, opinii 


publică și cercurile militare nu ad 
mit ca Serbia să fie diatrusă. 


Totuși situația nu pare Incă di 








amtate comniliitălla mitgtri. it, |PEard. Sozno/ wropine a pret 
ni Virinal, a dă Petrograa. înj0Ie „a, termenului. itimatvm-ulei 
austria. 


Parisul e deocamdată 


Mi 
Bieavenu 
socialist Interimarul 
consiliului, predică moderaţia 
Petersburg si cere Berlinului 
modereze la rândul săa Viena 
Dar Berlinul 
preținda eă Austria şi Serbia 
lăsate singure faţăto. faţă 


Stokhoim, 





a Baltică si 
EI 











La Londra Sir 


Gr 


Pâvarg 
consideră 
matam- nl 
inacceptabil 

Prop 
diaiunea 














mat e 
inteligent, fără strălucire, bine 


Târă ba- 
solă, Poincatk și Vivian plutese pe | iradiționalei reviste avale de In 


n, bătrân radical. | pănd 
presldeuţiei 


refază, Qermauis [boi cu orice preț tor Berlinul ti lăsa 





















ABONAMENTE: 
ma Lei 
E | comme urme | 


A sa Lei 
luai 


comm | 





=: R 








(Oalo) si Kopenbaga și să sa întoar 
că direct la Paris 
PRIMELE MOBILIZARI 
Nervozitții politice și diplomallee 
mucecle acum mervoziiatea mil | clarMin de râsbol a Germaalal 
ră. Toate stotele-majore cer guter-| _1 Aust 1914, — Ora 234. Elim. 
lor să decretese măsuri miMtars,| PANA, eu obrazul descompun. lavol- 
sky cere să [le primit Imediat de 
ventuali;. dușmani. presedintele repuhileei, Polueară se 
Tucă dela 2 Julie, Eaiserul “Adu. | îmbracă în grabă și eobonră în ea 
so ordin flotei gerianne 4ă sg cm-| bietul stu de lueru. Ambasadorul 
eentreza la Ell, La 27 Iulie, primul| rus romunieă deejarațin de râsărat 
Jord ai amiralităţii, Winstoa Chur-| germană si cere Vranței să-si lade- 
chili, ordemă întregii flote engleze, |-ulineasea datoriile de aliată. 
care fusese concentrată în vederea 





man, contele Poortalia, sa. presată 
tomrte emoționat d-lui Sazonoft, 
Salem sevate din buzmoar o hârtie 
si a remite ministrului ru, [E de 








toate se tem să nu [ia Intrecule de 








d.| Spithead și urma acum să se rh 
ă, să rămână concentrată 
la Portland 

La 24 Halle Austro-Ungaria 
clară război Serblel. 

Amadar Viena și Penta voiau răe 





la de. 


ro- mână liberă. Con/lagrația europea: 
nu nu-l speria, dimpotrivă. 


La 2 Iulie, dimincata, Pol 








ax Îsi Viviaoi debareă Jusfârgit pe 
Mi 


ln Dawkoraua, Vi 
up ban orator dar nerrow 
ia oaahil, nesigur. To sehimibe 
Paineară e un mare om do stat din 
holiea și Thiera. Calm. 


tul Franţal, 











znsaa lui Ei 





























etapân pe ei, luetd, jubiada-și tari 
d-lui de grea cumpnan, Parisul ÎI a-| Ret Deliei, vult pe tren la 109 
meet în cheatiu-einmă frebatin ) Mort 1304 
ne, anglia, Ger-] La 29 Xalia. Rusia ordană și ea 9| 1 
BAC Adei e apa rola . aiacert eavuacă lat conu, 
Dosu, Kiee, Moszovu i Enama. | Uul de mluistel, Tatrto Jumătata ură 
ratuz din] La 3 Tulie nrtiaria mostrlaeă [au Sanii cu toții Copsilful  delibăe 
partea Germani. | bomba a Belgradul. A doua | a: Isvolsky asteaptă alături. Lp 
d "Ţarul ordouă mobilizarea generală: unanimitate ministrii republicii 
Cu eâteta mi-|E 31 Inlie, ora 10 şi 4. In aceiasi aveti Aa arabii aslate Roata 
muta “- inaintea [ei, fmalute ca vtiren mobiisărit ra.| dar, PreIerE, SA Germinle a „fe 
exp [eesti săi fie cunoseală, Fri E PI |nr bea să desiare: războiul 
expirării. terme- ur Veta feed a 1% dimi- 1 Angusi, în zorii zilei, trupele 
ului de 24 dos mă — în are 10% | germane au Intrat în Ducatul de 
ra bătrânul Pa.[Deata — mobilizarea genera Lusembarg. 
sie ma mer IEGSGEFAHRUR- 2 August 1914 — Ora 7 seara. 
elena tea'n suflet, pro-| «i GSG! Bruzellea. D. von Belov-Saleake re 
Bncadora sin E e ae ZUSTAND» mite d-lui Davignon nltimatamal 
i rai aber pa - i, sa | Eermaa: Belgia să lase liberă tre- 
«ul Sarbial. Balaradn! acceptă toate |. Abnin întră Gerzibala ta ari ceron trupelor ermaa, tontraria 
eondițiie, mami la altâma.— can eu |ANCFRRIĂ Aneta rureoite | Ilea mp sd 10 temea 
ieol de război — alti- 


târitoriul atirb — face rezerve și 
explicaţii. Austria a obtinat un 
ces diplomatie fAră precedent, 
Via e umilită, deci Viena sar p! 
declara mulțumită. Totuşi d. 
lest — ministrul 
la Belgrad — îşi cre pi 
iastruețiunile lui snut 

dacă Pa pă 








iei au ac 


n la ultima virgulă ultimatu 








să se presipite 
te, reeopţii! 


te 
cante, 
La 3 Lulie, 
bit din_er 
Marea Nordului 





Kalserul revino 


ziera întreprinsă 


pe mobilizarea parţială 





podlepac. Serbia. 
do stat ln ministerul de 
atriaa, acolitul Int Berebtold, Ti 





















el pina ora momentul oporiuat Poate. La orice 
u cară decide să i aa 

e rea la Oristiania l0az Până la ultima clipă, Berlinul 
contramnndeza vizitele la az, păal ln elit a Britania în 
Amâne ueuiră. Diseret, FATĂ 4go- 


Teava Bavariel aattănă la e ceremonie oficială 


ancheta funeţionarilor austriati 


Austro-Ungariei 
sapoartale, 
âna la ul 
aul punet, pănă la ultimul răad 


triae, să plece. Acum ta cezi autoriză pe ministrul de-răsbol, 
dio ra 


La 3% Iulie Auntro-Uoaria înce 
400.900 de comitent cu Franţa. 


oameni nat chemaţi sub arme ca să 
Subserotarui 
xterue au 


ru) caute Porgay do Ghymes și Gs0* |,„ca.și spunea răspicat cuvântul la 


torţe. 
3 August 1914 — Ora 


starea de pe 


=ă măsură înaintea mobili 


Ta 





1 19 după 








cere 
suo acela tie 4. da eprtalet ZA0P9- | amiază. Qaoy ir Orsny. Teleton. Am 
Ser soia pereti basadorul Statelor-Unite Myron T. 





însărcinat să prodea lui Sazonolt ua 
oltimatum: dacă În 12 ore Rusia nu 
demobilizează Germania va mobili: 
za şi războia) ea deveni inevitabil. 
Dar mașina militară pusă în mis 
(care nu mai poate i oprită. 
Jol/re insistă la Paris pentru eon- 
L|tramăsuri uroente, La 1 August, di 
au! [anineața, consiliul de ministri fran: 


atea 
von 


Heovriek, Are Iacrămi în voce, 0o- 
moolcă lui Viviani că ambasadorul 
Germaniei l-a rugat să prela apârs- 
rea latereselor germane in Franta. 
Ora same și jumătate, D. rea 
Sehoen soseste la Quai d'Orsay, E 
primit imediat de Viviaui. Proleăe 








IMeasimy, să publice decretul mobi 





|lizării  pemerale la ora 4 după a 
STĂ: | miază. 
Po| Rusia, merărpunaând ultimatumi- 


|tui german, Retohul publică și el 
Vordinul de mobilizare penarală, con- 





ANGLIA «NU SE DE- 
CLARA. 


08| putea să oprească Anglia război! 








e 
|itare 


„ot. Lomarn a luat ai a măsuri aut 


ie Winston Char- 
La 33 lalie Winston C Po 


|eniit axpadime comandanților de! 
(ateaăre, tătereme L iar tează că a fost Insaltat de o doam- 
Morning (elograt: o scapa. Flow] măr me când cobora dia miste 





Curcet. Vivlani sere senaa: 
Un moment de tăcere, Apol ei 
mâinile tromarănde, vom  Sehoen 
scoate dia mervietă o bârtle și o el 
tente. Melehul declară răabel Frnu- 
vel 

4 August 1014, — Trupele gormane 
pătrund în Weleia, 

Anglia Ivtră în moţiune, 
Răcbolul mondial a început! 


Dar EAvani Qrey nu epane niel 
a cuvânt hotâritor. Asanith facil 
nă spre neutzalitata, Loşd Gora 
m veea a se grăbească. laburiatii 
leu d. Ramaaş Maedoaald !o îrante 
e seumutos pentralitate absolută 
Germania îşi păstrează usile: 


RAZBOIUL 
1 August 184. — Seara. Ora 18 








ee 









de Miercuri al ziarului nostru, 
tut de asi, în cadrul unul mare re, 





In numărul 
la Ardeai 


por- 





redacie Valeriu Câr: 
tă i românese 
ete de viitor, me 
1ofila în cuprinsul acesti 
mete de Sil ceara mizerie a motilor, 
noi ogeailor şi a celui din trmă sa 


si căzut sub ocupatia îmdaică, 





du. va sugrăvi toai 
de azi si perspecti! partaj carata- 
osănilor, mara 

ăt de stăpânire 











—— 


«Ștefan col Mare. 
jumătate ue mie 


nu-l mai 


m 
trucă sn confui 


Intre ntetoritele române 
rm pe dna Coustantinosi 
ale cărei realizări an trealt 


artă 





Poetul G, Rotică, 


pe care-! cunoaştem 
"uslinuita colaborare 





ile ainioară, 
da attutiei, 
Ireeutul Mterar al Duenvinel. 





ortuntu —"D. Tone. E 
Netea. rin. Va bun Wrbtemndar. 






Cincinat Pavelescu 


aerustă admirabilă vervă roman 


scă. a atut pi poczii simple, dar 
duloțătoare, cari mal Păstreaai 
versuri pulberea aurie a unut pi 
Dag talent, Aseultari ac, 
als: 


«Un Jiuriu calm aș vrea să /n 
4 rea să fu, 

Un Jlurtu calm, cu ape Vina, 

SA mingă tuna pesta mine 

În clare nemți arpintut vu 


4 tu 0 Imnul ma pi, 

0 insulă 'e Pale, 
Ba sboaresailastori. petol. 
Pe Vinul unei. aurii, 





O inzulă de flori și soapte 
Mutaten aur de amura, 

Bi cu, în jurul tău să cura, 
Mimbâlrtor cn ti o noapte». 


«Crucificaţii» 

a comandanțului lealonar Bănică Do- 
ra inreglatreată un frumos muccea mo: 
ral. Paginile de mit ale acestei lucrări 
au trezit rămunetul agteptai în fara. 


AI, Alexianu, 

po care-l cnnaaşieji și dia câteva co: 
Iaborări In ziarul mostra, ne aduce că: 
teva poeme. După părerea moaatră, ami 
descoperii un mare poet ta perspectivă, 


Reproducem În Întrezteae «Neultatele 
marley 





«Se ătea vevelia la casele vechi 
Jupăolțele gul aa borit pâna seară 
Le durenu touriele seazmpe dia urechi 
ŞI chipurile se tapean ca de ceară 


Gin nepeltii, în balne 
Alennu) ml! purtam p 





A pe umeri, vizăln, 
Ca un polm eu uchi de burrauza 
Printre oaapejii unsezi de via, 


Degeiele ei de nuta tat vau prin 
De sponci ea niște găitane, 
Lomiieăeile am sfârâțt și nu vila 
Cu apele din sălbi și mblordune 


Boerii In claciiei și pacele, 
Cu ișlicele Vânite pe tap 

s dințulod, tn șinhee 
Stsi rupeau Imineli ste fap, 





e elăi 


Dumbeael, lu vgliozi păljae, 
Se tulbura ca vinarsu'n păr 
Avea părul de călți și sub arate 


1 
Golictusea cu miezul ara, 


Sultanul phaban == fără dinte 
Ca roșu ropait tu obraa, 
Adormite trudit (n vesmulute 
ŞI purpură moale da eueaza 


coste în Istorie şi Ro- 
uită. pon-| colice In cultura Bucantente, 
indat perfect | fiau; «Decada birutnpai cu 








deauna Interesul cunoseătorilor de | late, 


din. indeung 
ta «Neamul Bo- | 
«Luceafărul ei «Flacăra. | Capitale! publică. INteratură 


tanin 


De după svpari vedera cata ne [ace 
semn Mi venim, femela lui Despa, 
Ne Imtonrecin bunurosi și 


1oe dia vând în pâud, Peste un ceas 





ERE 


SUI 
DE 
ZASS 


de o] miaiiri in inenpulul -oieții male 
de ani 
ernnări alacer și cald acetae; 


de 


Suc zi poțamămt sarăec| es. sua urca eunuc 
C.2. C. |note de barbu Slapunrchi, George 
D-na Constantinovici. 
Hain n 


Primim la redacție 
dlstin. [versurile eainaradului: Nicolna 


Hel-Haln, |dicel. Desi încă ua mublicahite, e 





întot. [indicii tofuși o adavărntă. sans 


tiireia îi mul. lipseşte fas 
D atentă lectură 
doraii noştri, f-ar njuta mult. 









Editura Pavel! Suru, 
una dia putinele româneşti u 


Athenacum 
revista, cansiiaă 


i 


Iasi, 








Simlonleă, ate, 


In curând 


ea. 
tm 


îm |verlitorilor. urdelenl, 


Var apărea, — po Ina 
do Itezatară — o serie de rep 
Le 


in. 


arie 
st «Mad; 








Vamal asfel ar puton reabilita 
reporinjul. definitiv 
tăzi de fiţuiclle 
inta. 


cotunromie ax 
doruotraLo-0o nu: 


Reţineţi: 
sehiot de mnntă= romnnul lul Ci 
ru Vârnau va fi în vitrinele libra- 
rillor la începutul Oatonu 
brie, 

Dupa «lrabel și Apete dtavohululs 
a lui Alireea Eliade, «Chiot de nun 
te va fi 'eeu moi zealizată carta do 
«pică a anului, 

Vom publica în cursul shptiimă. 
nel viloure, eâtava. framante. 


M. Nanov 


a avut o poezie la no! din care 
nha eltat la aceaşi rubrică 2 versuri, 
Am făgăduit că o vam publica iu 
Intrekime, pentru frumunețea ci 
stilistică, pentru a rară sensibili. 
tate și mai cu seamă, penirucă nouă 
ne-a plăcut foarte mult. 

D. Nanov mesa rugat i a Inslntat 
să nu o publicăm. Ne contormărm. 
Cine a reținut lasă versurile eltate 
al cine vrea să le cunanscă în intre 
gime, poate trece pe la redacție, să 
o elteanei 
Dacă pănă atunei 31, NaboY nu 


lunai 





mare, de Neculai Totu, frumoase în. 
«Elemente 


et marte, 


i elantoli și mo: 


mă, 
pregătește. un votum | Cică, mpro deosebire de niflen nl. 
în care va. rotnsuftaţi | tele (ea a jupânului S, Clornetu), 


„Apontolumct, 
Ton 


se va deafişura o mure astivițata a 


Cazanio ra tipărit la 1643 4 
pariul cat domnare» dela Tr, 


site Vodă. 


nededu Partaam Aitrapolit vi 
clavsehi» ae pătiae de moarte 
tincete îngrilindupi de piatra 
care avea să zacă sin cara ca 
it a moşilor sis. 


mânenscă minunata «carte a i 


Sihăstria dela Secul, din topi 







teglo- 
vel era plină și la tel, dornică, 
Lrotu 
nea Soripturitor ca un fagur plin 
milostenie, sufietul Vowvedialui 





A | dunau mtcrao. datelor 


s3ă rămâle fiilor şi nepotitor și 

le hie cele buna de inrățătură 

m. | cele rele ea să se poată feri 
su socotearcă. 









bin. 
mn 


ei 1 ao 
Tarki pe vrogpea Hospodarutul Vu 


Cu un an inaințe «robul tu) Dup 


Vartaam întoemesta pre limbă ro- | timba rome 


necator da preste ani» adunând-o, in] homânoasca. 


inima Domnitorului de imţotepeiu | stau mărturia. Că 


vornieii Iul, ou osărdie de albine o. 
românerii | ele nebunia 


fear, ca ora Hei 
lănău pe Domnul 
veni ca un (dj 






n di 





Atunci în aa 











acum tar ta 


povestea de sân părdelte mai 
e su] deunăat. ia 


ertr:|_0 muta edil 

sub | piei Casinta 

a de] Și în Locul prim 
a ales UN O 










pita, o roti 





Tim ei tatmdeltor 
VMU va dea pra 







numi | Ei bine, 1 Nul «Cartea 


mu tre: 
tat 


taină eregti- 
poltaserii si 
la moi, nau La 
meintinală. Si 
ua  slovale dul 
(hi Dumineca Par 
e Zirirtoa Mân- 


o parodtiee, «re- 
lanul cu pleiva- 





ora | sat-o meepureai 







n da | Proim Aderca 


[i 












să] zelo goule 1 
tar | «zumo ca vita 
































CALENDAR - 






ORTODOX: Adunurna monster filmau Vitara, 
note et] | 
CATOINO: Sta Porliuneul pl a să 
a te tre tt SPECTACOLE 
| harla asupra tavăjuloriului său. 
ei aa E 
SE și TAC 


tut  Inrat  imţățisâa — ealoarult 
(Wa rabin de 12 anl părisa înnin 
ton Ii Iaua rlălodnd un pieiar pan 
tra sava noeuviinalua)=- 

Si Pecloura Maria, levănănăuso 
în urma alalului și «cântând ca 0 
mamă. Jaricităssa 

Şi toate meeatva le-am sorla 
Răhoj, pivânilori Să 
odată eu batjocurtul 

Cazenio, caznnin din Jala mare, 
Moara darurilor“ Htaroturii noaa 
tre mu trebun tlmăcită da dlani/ 
Să rămâia mai Vine așa, fără tă 
maci, dacă nu sa aflat Homânul 
urodnle. 

SI va veni cindra și vremea ci 
ehtar de ar fi atunoi «când se va 0 
tata Domoiti] Isus Eristos pe mauri, 
nu pre acesti nouri ee plouă și în: 
tunică soarele ci pre cei de ur în 
toata Polurile da văptela podobiţi și 
frumosi, cu oști da tuperi menu 
mărați. 

SU înaintea bul se var aduna toa- 
te limbile, pi-i va Jurtecas=. 


pe 
sfarnenweă 





A 






















At. Alexianu 


LATUL CARANUŞ: îtovista «lente 
Cărăbue 
me. 


TEXTUL VESEL de vară lrăulina 


CAPILOL și NOX! 


FEMINA: 


Folu 
DOAMNEI, Echipaziul și Malee. răpit 


OMNIA: Madame Butterily si Nopți 


CIT Gu. Carat 21): Bozarabo și pho- | 2): 00 noapte de tras 


FRASELIN, Ave Maria și Ultimii bai 


MARNA: Iuamical femeilor şi comple- 


AIDA 
ATENEUL TEN: Negele femeilor și U- 





Luni 2 August.1937 








Marconi), Fostele ela 
GNADINA. ANA (CA 

Taveant Multe all 
ARENA BHATTANU, că 


Reprezeatajiile eee, CI A 
a FN 
Cinematografe româneș 
rasul sedacător | DACIA (0ală ni artilaay, pu E 
i jurnal și eompiretare: Călătorta ruspeată, E 
plafonul deseapeciii: Sta ai | DICHLU (taman soy, eg 
Dram yeaturieri și Coat azi te 
REA+ Grăniceri vi Na mi-am «es [pLOnIDA Boli-arătiaa 
lira ani tus): Sta agaţă 
„st elefantul. 
ILEANA fontă și tecaug, 
Nr. 04 Iubirea mea ax, 
prul din Bengal, 
ULLA (Sală și erăâles, 4 










EATNUL COMOEDIA (Teatru to, aer 


iar), Om de, tucredere. 














ie Picadiliy Jim sk Păentule pă- 
riuților. 





do gangsterk 
pariziene. 


ny i Miky Maure. 


aura cheli 
DARLY: Patima și Ferma. morţi a 5 Ro 


3 |MABCONI; Subita ata 

tocătușale, 

MILANO, (prădut. și 
mel caroeriala și D 
Seberiuk Holmes 

MODEL: Mrangarda exe 

PACII. (Biruda Ma, 
tu Valului și Aia 
vator. : 

RAHOVA: Siek penteaua pl 
Frigurile deagontel, 

REC: Mizeeabiii si Mal 











14 Peterburg, 


tare colorată Silly Stimphony și Micky 
Muse. 
Ramona și Spiritele conții. 







ragan tn Chi 
BARCELONA: Prizonieral ta juoglă și 
Să-i edaţi jigane pomanța. 
CANMEN-SYLVA.KISELEFE (Piața pi: 
lantrepia): Vaca si-mi cuceresc băs- 
batul şi Cabra Tanga. 














Alo! Aici Manole Papa 
— 







cale haluciuantă 


cell, desigur, nuinte» In mn 


Dutâmplarea pe care o ralntea azi 
prin dramatieul 
ei de proportii neohlanuite. Vă adu-] nolo Popa 1şi 


Pas Tune idioate RE Cica 


Manolo Popa. Vă 
tăcut prea mult 
n să mor poate» 
mat atlas, 


mulțumese, 
pontra mine. 

Glasul doveni 
SI de aola, 


tam imprejurările in cari Na ulou- 


el tânărul 


duri de ghzetă, o dramă care doll: 


tata une), sinucideri banale, Actul 


încadra În rltmica 


nu alzeria u ron 
rezistența lui MU 
sitiile vietii.“ Nu-l ehema, dease- 
moni, otrava unei Voli incurabile 
spro tărâmurile colelnite. Da, Ma» 
nole Popa en bolunv. In pieptul 
lui se euibărise o neliniste, Dar to 
tul se putea indrepta în cadrul u- 
sei veți omeneşti. A trebuit, prin 


ână în măduvă, 
le Popa pe po- 











urmare, mă Înlervină altecva, în 
calea acestui tânăr de prea mare 
sensibilitate 


Na Iviţ o brută. ȘI a lovit in o; 
brazul demnităţii de om Un ingt. 
mer l-a căleni în pieloare, l-a Insân- 
gerat, a iucereat să-l sugrume, L-a 
transtormnţ in animal, intr'an pa» 
chet oarecare de carne omenească. 
La inceput, Manole Popa n rămaa 
uluit A suit, umilit, scările reda: 
țel. Sângele depe haină l-a țin 
toviărăsle. Petele do sânge 
mărturia durerii Jul înăbușite. 
A doua ai aţi citit, Manole Popa 
wa alnueia. Intâmplarea de azi, în: 
să, futreee cniptolele unul român 
senzaţional. 

Spre seară, telefonul nostra axu-" 
nat prelung. Parcă țipa. Camara+! 
dul Bălănescu a luat receptoral și 
n ascultat 





erau 











va lua cunoștință de «cuibul» nostru 
«i mu ne va intarzie. 





0 cacursie 


in phdurea de lângă cama lui Des 
pa. Cind vina juninrenu), ounul 
span <ă am piteaţ cu văruța jan 
pol lu Dorna În pas ajorgălor jun. 
darrnu) Jpleată în direaţia arătați 


| 
d 
pa 
u 
iu 





in podul uradulvi loa 


Ponala 
apa du 0 sfoară ete vitele urm 
une la Noi e Into bt: 
uauri fn pala chiar mub utreșinii şi 
ziu ura întea două albdrla privi 


ti 





uta 


e 





se opreşte o camienatii tn tata res 


elconar» ă 


mal pubtică în No, 41 aicolul 





bvară comandantul logluuui și vro-a 
30 de Jubdarini, Trlultă cătuva pa: 


de 
unrautului pe posea, Din ca net 





Exim repede din odaie și intrăm trala fn diferite diroeii, int e re 


va baianata pusă la armă, cauti şi 
vu mâtnițe. Vu fir de palo tal-a În 


wozbăi 
— Hal să no diun Joa, doar nu-s 
soareci să intre în bortă, 


Dela capătul celălnl al firolul 
venia un glas mormânial: 


În at 


cu bucluc 


ul încereneşie casa. Nol dy pus șe- 
vam toate miscărila, Incepe o per: 
eziţia mistematică n casa, a piv 
iţi și me murale do praii. Dos 
Inst ntoara şi se urcă po seară tu 


N) soldați, Noi ne-a 
pi da podea mah ntregină, foveliți 
n paie. Jandarraţi răscolese fânul 





at în pară și mă gădilă. 
Imi vino să strănui. Imi cura la 
iul dia ochi, Nu pat să tac nfei 
misoare; morar irăda. Simt niste 
wuto priu pâr, paie răscalita apel 









Manule Pon. Volam 
ui inchid acolo, in cele câteva rân- 


manul, Trebuia sd ajungă suial- 


-| mn si acolo. Manole Popa, trebuia 


weste, elar, hotarele murnvarilor de] să mal trăincă, N mal primească 
asi. Pentrucă nu ne inaj găstara în | lovituri, Şi cineva, — o; na mal este 


1| om acest cluavn! — n nvut cura 


disperat din Gara de Nord, na wo| Sul să fipe Ja telelon, să tulbure și 
uuelderilor se 
sonlore. Nu erau motive sentimene 
tale In baza acestei întâmplări, ŞI | 


Malatea. morții: 
Desigur, nu crtdeţi. Nu-mi vine 


| 
| 
| 





niel mie să ercd. ȘI totusi telefonul 
ne-a trimis această mărtarisire dra- 
matică, 

Când serlu aceste rânduri mă gă- 
sase în Gara de Nord. Șiu torlota 
aceasta de oameni, ml se pare că-l 
văd pe Manole Papa, cu fața denfi- 
gurată, așa conu venit tn birouri» 
le redacției noastre, Vine, poate, să 
mă roage, să nu mal verlu, 

Să trâng crâfohul si să tac. 

Si-mi fle rușine că sunt om. 


Valeriu Cârdu 





Sue de un mara „folos, pi nu 
numai de [otos, ci si de interes, co- 
1vctiile de documenie, cari apar în 
timpul din turmă, însotite ro, studii 
prețioase, cum mat, da pildă, „vele 
alo dul 1. 8, Dorouţlu, 

Azi, vrem să seumalăm alei co 
lectia da documente istorice, pe cari 








Femela loagă di Dou poarta «i 
picacă. soldaţii videa din umăr. O- 
Titerul loa o matzulă şi se duca eu 
xeatul de jandarmi In dea) spre 
Dornitoari, Noi um desit din paie și 
ne uităm. Casa exle bine păzită. 

Poate câtva timp, soţia ini Despa 
vina aproupe de raid, strigă puii 





teşte tem ehutați, murati ra 


Ina din Dorna Cânăreni și mu ordi 


ua severa să ne areatez. Din pontel- |acoborim Incet. Când să ;asehidera | pa, 
ră scoale o legătură eu mâncare şi jusa. — sa lentă pe dinafară, No: 


văleva sticle de bete și vâră po au 


Tatuiza eo Mă facu, 
Dacă no predăra, cu toate probis- 


tele noastre vom (i fachii pănă co |urură. O mică frământaro parcă și 
ne va descoperi, fâimtanul. Dar dacă loto) xviutră în ticeze. Păsim 
uu e descoperă! Să ne petrecem [vârtul pieioaralor afară din araji, 
teută vară în puşcărietiMoi bino să | Jandarinii dorm eu arma între a 
inboreăm 

Dumnezeu. 


o slariera și do va vrea 
i 










nurile agoulei, Da fost cruțat sâre| 


1e mublică d. prof. untu, Teodor Dă. 
lan. Polumul 1 şi II au apărut în- 
soțile da un. vast aparat gtiimțiio, 
care le fuca acconibile şi naspteia 
Hatilar 

Pubitearea tuturor documentelor. 
istorica saw Mierare, cură sa deseoe 


nu prea încurajează inittathvele a- 
ditorilor de documente, căci atât d. 
prof. 1. E. Torouțiu, căt și d. prof. 
Teodor Vălan, au trebuit să le pu- 
lUlice pe praprie socoteală, cavace e 
destul da trist (pentru ofoialităţi..) 


* 


$ PUNE, atât de frumos, un ca 
mara: 
Hieuinţei leglumare na 
străluminat prn Crucea jertfei ee- 
restilur ucenici dela Maujnduhun- 
da, Ii setata pe cerul npizituali ție 
ML si destinului rumânene în Lume, 
jerita Lor, e hemu şi răspuna. Soma 
do realitatea biruinței, Răspuns ce 
lor ce nui cunoșteau sensul, celor 
ce se indoiau de ca. 

0 neuernţle cât mezina! inlreg și 
cât Istoria neamului intreg, eu inţe 
degerea trecutului vi cu o măreață 
sizuranță de viitor, stă să birule, 
Cel ce nu se confundă organite cu 
ea, desnădăjduiții, Iutură, alături 
de ntext mare cântec, adrenţele Pra. 
priol lor indocii. ȘI noi rămânem 
imeremeniţi în fața lipsei lor de 
Viaţă, Pentrucă viața  ineetează 
acul unile a incetat eredința în ea, 
credinţa in rostuj ei de dineolo de 
mol, Şi am putea răspunile: noi vom 
birui Hindeă credem in viață si 
Hindeă vrem să biralm, 

Când stai să-l desaltrezi caliva bl- 
rulnțn prin jerită și prin moarta, 
îngână! — Da! Dar atunei biruința 
Vonntră nu este Uin lumea atenta. 

SI vom tâspuude: Biruința noaa- 
tră, în numele deamulul și sub 
vemnul lul Dumnezen, va f! din lu 
mea aceasta. ȘI fată dece: 'Toemal 
pentru taplul că nu e pentru lumi 























[dă 
ȘI (Filantropia 89); 
Tubere toate: femeile N 


CENTRAL; Calreţul fără frică nt Nai 
Hmglul. 

COTROCENI: Niteneyo si Mies pria- 
pesa. 
























Luni 2 August 


Vitimele ptr 
19: Ora. Marsul vrezail. RADIO ue 
1903; Concert de muzieă distractiv» | 2210; Dora julia Hagi 
Orchestra Rodi RADIO ROMANIA Și) 
20: Exlată o lirică latina? de prof. N i 
1. Hereseu 
2029: Continuarea concertulul 
RADIO ROMANIA ŞI RADIO 
BUCUREȘTI 
Muzică dia 


















Vnalle. Jalea, 
Mud „Cagaar, aa 
9245: Jurnal pentro 
Mimba france 
2330: Diimete sri 









2055 21,25. 
(âlseurD, 
3025: Concert de muzică modetnll, 
2123: Căârli şi reriațe. 


erele 








== 


calci doo 


GLASUL STRAMOŞESC, 


este roviata legionară din Ardea 
— pe carv prea bine a eunose toți 
catitorii nostrii — condusă de paun 
d-lui Comandant legionar dr. dan: 
Banca: 
Tu ltimnl număr (Nr. Bază paradă sc 
sim admirabila! articol al d-i 

Ia Banca — «Ştefan cal Mare — 'txaamarmată. spite: 


din care cităm: i 


«BL a fost zid de neînvins aici în Mt Mea 
devăr molii obri 


răsări și aprin aseuțigul rableb 
că şi apă 4 


vale au trecut toți acela cari au 
căutat să-l înfrânoă ei săi ta mo- ouă. A 
clu» x!e p 
sluji. 


































sia. 
Geniu politie și conducător, de ol 
strălucire egală intru toata ou ace- 
ta a marilor comandanți, ai lumii | trebue mutat, Altitadia 
cari au trecut în legendă și 1 |nilor este mediocră. DX 
veşti, el a stăpânit Moldova, eu di | mărul imens dida 
ul și bratul său, o jumătate de | inundă cu. bile 





Mircea. Streinul 


Sere ela întâmplate pe o carte 
poștală, o îndolua și o băsim între 


sui dacă ini 0 fi luut-o cineva. 

In ogradă mau potolit toata, nu- 
mal jandarmii sunt bendoriniţi, Ro 
întuneeă. Ne hotârâm ă plecăm pe 
In orele & noantea când somuul po- 





vi găiuale și lo dă mâucara. No vop- [topeste po toni și când mperâm că si [alma 


Jondarmii noștri vor îi adormiţi. 


nu aruncat d bombă în casa anul ji [Ne nuleăm şi facem eu schimbal [a | in vărtarile 


1 fis ne lukm bakajul în spate și 


roa că nu e legată prea sirâna. bag 


stregiuă iu pod la mol, Doocamilaiă | două degete în care am un briceag jiree: în Ardeal apere Ilva Mică di 
ne-a perit polta de mâneara Ne [cu lama foarte asautită. Tai afara, 


elemipusul cade făcând un szamot 
strident. Aşteptăm cu suflotul Wu] 


munchi, avănd curenua răsucită 
după mână. 'Precem pe lingă cal 


dranițe, să rămâle amintira, SID și | furată și iotrăm in pădure, O lubm 

















vedea. iti 4 






dela poartă, deschidem ușa tueet, Mate pn rau ră, 
—eșim. Traversăm $osenun, calea irum pun 

iesim. Trayarsăm i Rau pre 
Morgen, gi murigeaa, vireta fn 






sinoi 1a iutăniplare, Margeza o ba- ui 
cată prin pădaro şi vedum în zare |scaborimm văi, trecuma a 
Mar casa lui Drapă. va AM - 
=+ ME ee dracu ami facut? ea) satului platoulerat i 

Pernin din nou. Se deprinde de [eu ua câug lup dupa sl d p 
după gard i ai 
Corul se luminvară, atalole se stiag |oarele 
brazilor joacă raza | BUD că 
aurii. Rona uou odat la pisloare [10 BD 


rs ooama unui munte ln o utână; [de aneiei intre 
aisanul ne arată un drum caro ua 



































rect. Deum făcut pria pădure do 
nemți în timpul războiului. O tuba 
viniceate la vale, traversa În greu: 
bă soacaua natrulată de jandarzul | 
şi no afundăta în cvdra, î 

Dâza de un drum podit de bizne, 
Ezuil Eremeiu zice: 






























L 


„Câteva ore la Snagov“ 


AR 
Si 

i 
ai 


por încerca să ie taflarim stilul în felul marului maestru. 
mi oi deupa de frumureț 
tei rilizată ca notte de inxpirație ortistieă sau nu met qtii 


vorba de o rimplă expunere a unor impresii pe care um m 


iu în dumbrava de ghindari de pa malul lacului vonvodal. 


„Nu mai este novao să că spunem că la Snagov este frumos, frumos 


“ata enim rar găsim loc prin ampla Munteniei, Pădure smbroaaă, | VMAlol românesc. ln Iata van ic” 


Vătrăni, cu alei răcoroase, pajiati înverzile. 


dimvupra, tacul eate o minune, care poate produce altă minune, 
irmitiască po rumtbn eu apa, fiu bâtdeindnese, [ie snblând pe vreo | sm Lenin 


barcă, aiw chiar barcaz. 


răcoarca Snagovului. 


dat satisfacția oviubuj oare ui se înpeală în prevederile îui, 
repasii cu 
"de bucurie şi de viaţă pe care-l bânilara. 


poat 
up 
apropia al grupelor omeneşti. 
vâteva mii du oomeni. Ei bine, pesta nouăzeci la smtă aceate mi 
erau Jidanul și unguri. 


mai spun cât da scârbași tut Adanti în pielea poală, în miy 


rii de care se bucură, dar pe care o batjocorese ? 


au vreți să vă mai arăt cât de jignitor este pentru o ureche roma. 
sbârnde la rezonanțele burahice rizigite din obundeţă printre 


dai 9 


fe, oreli să arăt oât de rău Tao uexoreciții aceștia de români 


să profite și să se Ducure da frumurețile Snaporulul 7 


Să Virgil Popescu 


latia biletelor pentru 


 matchurile „Hungariei“ 





matehurilor pe cari le] Peluza centrală Bo lot | din el, ca mustață (bre! Antrenor de 
aHuntaria» la Bucuresti, în] Peluza populară 20 tei | inot cu mustaţă?), mărțisor lo gât și 
IO 14 şi 15 Augnat, sau pus UN SINGUR MATCH halat »blenv-jandarma. n fost recuuo 
abonamente și bilete cu| Tribuna SM 1oi | scut intro poză de garetă, drept anul 
indus, ln magazinul Victoria. | Peluza contra 40 lei | din ei. 
- ABONAMENTE Poluza populară 0 nl] Știu caza e activitatea lajt 


numerotata 


A.0 


A. 0, a Jucat în formaţia: 
alaser; Borgia, Sarkady; Kraus, 
elmiau, Goeczo, Covael [c, Băllea și Zanisla. 
Halat, 
si Zanislo, 


160 lei 


i 


5-1 (3-0) 


Arbitru d. Olteanu, 


Borgia. 


la p codat pasul Micu (propria poartă), Barta şi 
Ta „Nreolan, 
Pioșan (9), Torzae (2), 


kt 


kel este campion de tennis 
al Germaniei 


ln Bransvia, titlul de caza- | Gcepfert 
| Germaniei de tennis, la Hlnală 


—————.———— 















ipionatul național de fond 


liinincață la ora 6, sta dat pre: 
a din Piata Viotoriei In cursa 
zel — Lârgovişte — Sinaia 
ntând pentru campionatal 
| de cielisa, Au luat parța 
lergători din 30 înseșigi. 
d aleurgă într alură mono 
torită — drumului 
inte'aua. La Târgovişte 
rup compact de 16 alerga 
iubi» ca Agathoi 
A agireu din Târgov 
i mmui incoată. La Puvinatu, 
altă, vin în pluton compact 
conduşi do Gociman. 
din Pucioasa Tudose 
lu, pierzând timp protioa 
fo uiu-l mai poate rvoupera. 
jopiere de Paduchioaul, (u- 
are ae afla Î0 fruntea pluto- 
ine. De acest lucru profită 
măreşte alara. Po Padu- 
junize primul Timako având 
În lat pe Bavanolt. 
piarda Ja ua moraeat contae 
imii doi, dar lu coborâre 4 


Timo, cum am mai spus. a Jurt 
marea revetaţia, A dovedit prin a 
lecuată curză calităţi nebănuite, Es 
te demn de remarcat țaptul că acest 






Credem că în Turul României +a 
da mult do lucru așilor. 


CLASAMENTUL GENERAL 


LN. 1 Papu 7, 2 ma, 4 see, 
2 Savanotit, ncotag timp. 

3. Tinko, acelas timp, 

4, Niovilei, 7 be, 9 za, 49 seo, 

5. Marius, 7 h 12 în. lo s 

6. Munteanu, 7 hi 14 m. 358 

1, Sandra, ncelag timp: 

A. Costel Georgeacu, acelaş timp 
9. E. Oonstantin, 7 b, 19 m, 50 sea 
19. Gociman, neclaş timp. 


—— 
Juventus A.[.FE.R. 
(Sighisoar 


Aneolo, acești trui alergii: ] 

“Duchute waroodân-| La Jarentua an încat Valoanesen 
1a conducere. Spriutul [ei Pranuru (bnki, Vaida și Kanlotu 

ine tul Ton Tapu, mai ru- | (Bull), Oană, Dunhreann și Bava In 

căt Timo, ebgtizătorul | înatutare, 

i Aceasta au scade în | Achiziţiile au șatiatăcut și Ziines- 

din invuitele oâgtigâtoru: | en, subtil, a marcat 3 punete 


dovvdit în decursul ani- 
it 




























intro viaţă avortiră to 
mA pet a atlet tineri, Dlanda a mins Austria 
avu a arătat în actlOlanda a învi ustria cu 
tmpeculilă. 4 rdrizat 
“Bostaurațlet și ca compar] 2-4 (l-1hm. la amatori 
1 în Turul Polemei,. Pieta» , —— 
| vine să udauge o nouă te-| PIENA, 1. — dzi a avut lo la 
nralârsituler sala vie Eat Fi eur pere 
î tre să a 
pure! te ale Olandei și Auatr pai i 
sta rain 





Jin pbmorecire ailivatul noxtru mu cubieide cu al tul Odobescu și Îm, ING NAE MARASCU 


tntorteă a Snanovului și net de 


, sufocat de căldură şi de praf, le-a cules întro după amiază 


mai corbim de stopovarules core pot deschide pustut petrecerilor | î al d-lui Mărisca pa ogorel so 
leptam oa pojarui de tevi să Ți gonit pe mulți bucuresteni îns 
do departe, sirandul cu tocul tut și păthurea cu wmbra ei 
rabă ca să mă confundă cu repehinp în pulaul 


nifea mea aponland a irebult să reculeze amarale în fața atpee- 


„Olimpia C.F.R. 


Au mareat Covaci, Orza (2) Goce. 


Cel mai baul de pe teren Orza al! 


-urişana 5-3(2-3) 


= —la absența lui Von cl i-a bătut pe Denkv cv 62, 6-8 62, 
după ce l-a eliminat în semifinală pe 


Ciclism 


a revenit lui N. |. Țapu 


tergător progresează din an în an, 


Carnet 


ŞI ATLETISMUL 
ROMANESC 
îm legbtură cu o notiță publicată În 
acest carnat, d. îng. Nae Mărăsea ne 
inconoșiiiațează că de 
miciodată ca prin activi 
a d-sale «ă maboteze, Inte 






lo 





pe care ne bu- 
Mărăscu o intirmă, 











mol pi pen 





tiv», Ne pare bine, repetăm, 
veni ocasla acestei tristeţi 
miei d, Mărăscu 
Deasemenea ținem să precizăm ch 
motița amintită ma avut intenția să 
Jgmenscă pe d. Mărin, nici să-l a 
Magă onorabiltatea în vrea lei 
Fhceam un apel, pe care-l repelăm. 
pi acum, in unirea tataror forțelor ai- 
letismolui românese penira o figură 
cât mal frumoasă 'a bulcaulnda ce se 
apropie. 
WATER-POLO 
lovingând pe A. 5 F. C. cu 8-0 
0-0 VIFORUL DACIA a loat cam 
plooatul ca toate partidele câştigate 
şi goal average de 34 de poluri date 
şi 2 PRIMITE. 
LT. ToPESCU 
păartă cu mândrie 











culorile ne: 


de greseli alături de concurentul 

perman Brinelkman. 

DON JUANUL DELA 
STRAND 


Au fest aduşi doi antrenori maguri 
cate să «ne învețe să fnotăm». Unui 








Feiniează șoldurile 

en «daduilea. 

Uaeâri se retrage la umbră şi ocro- 
teșto somnul daduli-sleve, cn braţul 
a e încolăcitură de pârpe, 
Nimeni nu-l opreşte să-și realizeze 
posibilitițile Iul cassanoviene — d 
altundeva decat acolo ande, deslgar. 
ie platit peatre ALTCEVA. 

Nu facem decât să tronserlena îm 
presa nor straniiștă cuviinctaşi 
LA 14 AUGUST 

Xa axeă 16c muleău!_dlotrs AMR 
Ie matchul diitre Hungaria și Va- 
aus, 

«ORDINEA» 

anunțând regretabilui accident de 
aterisaj forțat al aviatoarei Irina 

Burnaia, publică clișeul. Marinei 

Știrbey. 

D. VLADIMIR BOANŢA 
Iu. EDILITATEA 
unoscatul. sportiv d. avocat Vladi- 

mir Boantă, consor supleant al Venu. 

salui şi excelentă — nu credeți? — 
aripă dreaptă în echipa avocaţilor şi 

a magistraților (A. ML AJ, ra specia. 

lizat, ca avocat al primăriei, fa pre. 

blemela juridice ale lucrărilor edili- 
tare 

Asticl, aăseându-se un litigiu între 
Primărie și o societate petroliferă caro 
are depozit de beozină intrun «grup 
«dilitara subteran şi vespasian, intere- 
sele primăriei au fost susținute cu 
succes de tânărul avocat VI. Boantă 
De atunci toate procesele de acoastă 
aatară ale primă 


si cochelează 









2 














ei au fost susţinute 







mulul totalizând cea maj mică cotă | pa 


Se primesc an unțuri 
pontru 
mica publicitate 


„FOlotopie 
AR ARINBICY 


Developenil, mărește, re- 


produce. Aparnie și eiiLei 
pentru Eolograți Mparicole 
CALEA VICTORIEI Ma, 33 


|L_SGz3E dee 




















CEA GENE 
DIRECȚIUNEA GENETATA CF. R. 


Publicaţie 


Miercuri 8 Sentemurie 1937 ora 
9 a. îm. no va (ile loltaţie pubilat 












O instituţie care boicotează 


pe români la Braşov. 


Primăria Braşov, a închiriat streinilor 
i , majorit; 
partimentelor, din hala comunala pe ph er pede 
Acesta este naționalismul aplicat ? 


—— Trăioa in zodia najle- |atatanţi ai safloaalbiaulal pe care În: | pernută 
tar, Care nu wa mai | ereăerea populară La viuleat pu ul. | patima catia AREA Cant 
temea ca satitsţii pletemen i | îm ară Moca e aaa mn A dna retail la 
Vrea 904 Inigrime pecetea oottet ale | Noe ot. le măilocat efeuta tr 1) |ăeslua ca aat 
PE DATE ACTELE vieţu publice vo- | ales ta cuzână spremtateații Draţora: ramura senat PI 
mâne. Resrat ses manitentat aseze: [îl omioar 1! cosăllut metal eng, [iati aan da Oa CAmEU/ 
tea reități și la Braşov, ajang/iadarse [1 preventita ea e dnoadă da Mpa da |uigut, a paie ua 
Eee e ea [iezii aaa re 7 bei al 
m aleterilar. Moe pur electoral ln |aentauți «i națenaheazului pe: cur fa |imea apeefe tdale 1 minte a Ti 
pare de ua emhant mal alânc, dn | cusa. Ceedem astel că izital lor er | tntăturată prin preteaţa remdnlio, call 
mic, nalt Î vom vedea A Ier (vaga va main nu o peceptă și lupă din răpultet Im 


BRAŞOY 
matiamuliei 

























pentru procurarta da diferita pân. 
seturi, 

Lieltaţia 0 VA ţia în sala Ieita: 
ților O. F. E str: Pâzar Quinat + 
otaj 4. 

Informaţii ta Foaia 
CE.ER 

No. 808/900 col dir, E. 02 TII). 


Tieltaţiilor 


ma arestat pe 








ALBA-IULIA, 2 — Intro cores 


do dovezi că Primarul 
Jehia din Sud. Alba, Moina Tia în 
decursul celor palfa uni de gu 
nare liberală a sătrţit fals în 






toată lamea, Dol 











pos ta lanţuri, ÎZE averea acapara 
tă priu lori şi 


cauza n'a căutat Anii până astăzi” 
vezitică dovezile 
nr şi cari îi stau 
când. 

Dacă o parte din Bopulatia săra 
a acestei comuna € a fos! turai 
în drepturile ei Hi 
ei la timp 






toata 


d de bităuşi pe cari bam identii 
eat și pa cari î-a faartoat cu cuți 













jo jum. jug. cad. de via. pe caro 
plătesc prin zilele do lucru geati 
te şi silite co lo fac dela înecpat 









mântului. 








voiajând cu excul 





de ncelaş avocat, 
Şi cum acum, pe timp de vară, legă- 
turile dintre Venuus și Rapid sunt 
seva mai cordiale. comitetul de can: 
ducere ai Venusuului ah 
pe d. Wmntă Hapidului în calitate de 
consilier tehuie pentru iustalarea cJo- 
satelor dela stadionul Giuleşti 

No bucură tramoasa și rapida cari- 
eră a tânhraluj sportiv și-i trimitem 











Campionatul interpro- 
vincial din Ungaria 


BUDAPESTA, 1. — Azi va dipu- 4 
tat Ja Qyoor finala mpionatului + 
interprovinelal de footbal), din Ua. 
gari. 
Rezultatul este: 
ETO (Oyoar)- 
Ezhipa învingătoare 
în Divitza Kaţioualt A u Ungariei 
pac ae sata 2 aie 


Nispest-Pogon (Lwow) 
2-2 (1-1) 


LOW, 1. — Ari a avut loa aci 
un matsh intervaţional de football 
Intra Kipest Budapesta) și Pova. 
Matehul va lermlust e un drav, 
resultatul fină 2:3 AD. 
sit 


Jugoslavia a invins 
Turcia cu 3-1 (1-0) 


BELGRAD 1 
Asi Wa disputat în localitate mat-| 
ehul Internațional Între reprezen- 
tativale Jugoslaviei şi Turelel. 


ec npridirei „u aplandat o vie- 
destal E gazdelor, 
: sta fot 3-a 0-9) 















Ba 
atare 


a 


Parchetul Tribunalului Alba îucă 


“ie din Ighiu 


Opinia publică așteaptă cu nerâbdare suspendarea și 
arestarea acestui primar hrăpăreț 


ta recentă am arătat po bază 
vomuniei 


publica si n furăt'au netniluita pa 

ain atrna a 
tenţia purehotultă Albn-lala ea a- 
coat exezoa să did lat arestat şi 


logug să fie ee 
jchestrută. Na știm sare este cauza 


că justiţia deși esiă ia eunostiuță de 


licate de noi in 
dispoziția ori- 
















lazat direct 


primarului, 
censta sa datorește Tapului că Mol- 
se Dio a deslănjză fatotioauna o 


1 


în piaţă, po sirăzi, în iocalnri pu 
blice, lo domiciliu, ete. Molodată in- 
dividul acesta şi-a organizat o bau 


și revolvere, asupra cărora dispuae 
oridecâteori are patoie. Acestora 
le-a dat fie pământ ariilor, fie câta! 







moșia primarului. In caz do refuz 
sunt amenințați eu restitnirea pă- 








Inconjurați Europa Gentrală! 


de noi intre 14 August—2 Septembrie 1937 
cel mai Instructiv volaj In vacanţa de vară! 


ubsereztul Volajolul 


TU 
9 pază Bgezat, 
i până la sl 
tai, pa i pe pl deea de 


vei rap ata NI 


ai 





Primăria orașului Br re | potriea «i 
ua rumânizarea, în Mmaita posibiliiăţi- Pa ap ec erele 


î rea sii, iat multele localuri de cate dimpunr, mw 
t, elină romanie 1 vos vriia. | mara i ega ta Val rApuliata Ia, 
Dacă insă se oa căula și de data ace ez pe 


sn eter dt aude dul acte | char, local sami ea multe. companii: 
vam sunt: sprijinirea neţivă a ecmer- 
talut românese, și a cultarii româneşti. 
dară se va irișa înfine. om rencționa 

toată energia în contra falşilor repre 






Am Area antici aatistaaţia 44 coasța- 
tisa că Dayro mu mai mmta avolit de 
wraontei, că. trenurile au ebaret miti 
mente disponibile și care ara avanta- | e vizitatori numat fo vtatiamile da ps 
NI de « (i sitrat tn pita centra: Ce a | valea Prhhavei _— mgrezifi de mpeenl 
Totâmplat până astăzi? ŞI mai ales ce [i aviitaira de câștig n eorzereinta: 
n permis fosta conănerre laterimară n | ini rainoritar — ei vot poposl îndelung 
derlui Pelecu? ta omavul dela poalele Tăimpei, care me. 
INDEPARTAREA ROMA» ia ei drapmle și Inter, 
NILOR DIN “Trebue să sa înțeleanii odată, că 
Ne-a sufocat întotăennna indig: | nu este ndminibil en însăși organele 
parea privind numele eu sonutilăți | 4e Winţ să lezeze lutereaal româneae 
de vastă sau duhuind n ubettou,| și să bolenteze și INCEPUTURILE 
pe cara ineonsilenta, san elatemul| NO An DE AFIRMARE, în o 
fostului presedinta al Comislej le-a | ensele instrăinate și în care nătnl. 
tolerat de asupra aeeatei bile eo| oară DADEAM NOI TONUL SA 
munale, în care comercianții rom» | nu se uite că până la 108, noj aveam 
ni se pierd en total. Iată ce-i cari| «at. de comerelnnți români nel, en 
vant deținătorii “compartimentelor | =eisţii In Viena si Constantinopol, 
ta acest local al primăriei, eare pu| far Saşii, Uugurii și Sidanii, an a. 
ten faca și acolo o dintinețle între | vena decât o minimă Imaportanță. 
mosatirii nostri nepofiiți si aatot-| Ce ticăloșii au întrebalnțat spri 
toni: Postăvăria, «Popularăs.  Ro-| na îndepărta de neguț, de ce mur. 
print aha sialepianări menberă;  Meeslăria „Mama Iobr,| dării au fost capabili pân au ar 
n ear ca auda abea | Frizerta A. Zane; Mezelirin EL. G.| Juna al sa dietean, să ne prietaseă 
Zaldner; Postăvărin Josit  Revexz;| de sus, wa uitat, gremalii. Dacă 
Ighiu și a tăcut gardă în jurul se-| Magazinul St. Atamian “(arstean);| arm ÎL avht memorie ar îl trebuit 
mini Jodeţ, cerând darea în jpde-| Mezelăria Josit Konya; Meeelăria | să iuțelegem, că Incurile în cari ne 
cată a corespondentului nostru. Metnrich Stangel: 'Tosilărin Gri] găvese ei suni alo noaatre și că o 
D. de. Danil Tecău, peerotar gone: | walsky. In mijlocul lor, parcă stân-| hotărâtă «restitulia: ne impuna. Ea 
val ln industrie și comerț, ar face! jenite că supără dfâtea intreprin-| trebue tie totală. 
mal nimerit dacă i-ar pune cel din | deri «henoge» cari se iuzrase Ame-| În oricn caz, noi pu avu dee 
1 mâna în gulerul acestul mișel| nințână cu obezitatea lor, marazi-| to) să nu utilizăm viuimul de gan- 
mi lar astârii tn Decturile parehe.| Belo românesti; Cartea Românent-| se pe cure] nvami di 48 mm inebi- 
tajui, decât să lupte pentru salva.| că: Măcelirie Blindesen șia umilă | ler micar nam eompartimantele 
rea tut traetărie vărătă intean subsol. [ie cari le eenm Alevanibile, Bem 
Slim absolut sigur că acest Indi| In bila dia spațe aeslasi rezultat:] nilor mai întâl. care 
i a înseris ger, par. | Sunt atăti Orbani si Rommeri, inj trebute Impnsă, clar dacă supără! 
Wdalai numai cu tendința de a se] cât am renunint revoltați la restul| Minte și inimă xomâneaneăi be 
pepe scr e chec | 57) tecbute la primăria Brasov, 
în oeepat pietănămea În iti tel | Ce zămâne de licui? Aici intezrioe | Na franemasea cari tnaţă aha 
a 2 16 | „ciui blocului romăoezecare este obil- | neam să eitenstă în ahecedarul na» 
de Mugărnieii, pentraca dupâce şi-a 


at cu prețul diaparițel din - | onainsmnlat și iei farseuri 
Erie ozana par alei voce 17 [cc ptr pr caci a a DR 


si să insulte pe toţi. 

Populația emanei Izhla astanptă 
ca nerâbdnre in tlecare si irimite-| 

E ee e ei 

si punerea lui în Inoţari, 
Craces de piatră din capătul co- . 
munel care a fost riăleată de catre | Scandal cu apa la lași. Apa dată populații 
legionari în memoria eamaradalui 
Sterie Ciumetti, mori ca martir în 
noaptea de 29-XIL333, și care + fost! 
distrasă până la pâmânt, în primă- 
vara acestul an din indemnul af, 
două bestii, proectează umbra pri-| ariei 
marului pe zidurile penilenciara- 
Iul Aiud. Strigolul îmbrăcat în 
straie de domn îl urmează. 















escrocul Moise 








Organizaţia județeană a partida» 









a 





































î 
[i 





focar 
de febră tifoidă și alte boli molipsi toare 


LAŞI, îl. —Se saanaște indenjuna sca- 





ti. 
uta 





sate bolnavă da coliti ai diterite alta 
boii da stomas, 

a fiecare zi avem $ cazari de febră 
uta, 

In acest sezon avem declarațiile 
tăcate unal ziar local de medicul 
primar al Municipiului, Deta dă a- 
larmva şi arată ande duce nepăsa- 
rea și noglijcața celor dela Soeie: 
tatea Apelor dia canza cărora apt 
a fost contaminată. 

"Toate aceste nenjuusuri sunt 0pe- 
va «apeelaliştilor» ea apometre m 
jetoane de la «Societatea Apelor.» 

Niei ma ae gândim să ne mal a- 
ăresim caiva pentru îndreplarea 
relelor, deoarece îl vor răsplăti po 
acesti domni, bleţii cetățeni imbol- 
năviți ei și familie lor din cauza 
meestel sape miraculoase: 


Şcoli românesti în Albania 


TIRANA 1 (Rador). — Pentru a 
arta sclicitudinea sa faţă de popo- 
mul aromân din Albania, guvernul 
M. S. Regulul Zogu 1 a lncuvlințat 
să se deschidă pe langă cele două 
şcoli primare românești existente în 
comunele Coreea și Sipsca, trcă cind 
şcoli primare cu limba de predere 
română, în comunele  Mascopole, 
Lunca, Nicea, Graniova și Disnița, 

Ca urmare n acestei hotâriri, eta 
procedat 1n un schimb de scrisori în- 
tre d. Snekrem Libohovn, ministrul 
afacerilor străine al Albaniei, şi d. 
Nicolae Lahovary, ministrul Romi- 
miel la Tirana, sangerat alturi pentru Independenta 

Prin moul regim ei școlilor româ= Alboniel 


O AT E 


In comuna Greceanu - Buzăa, 
a ars întreaga recoltă 


Eri a Mboenit in Aproplerta co Pentru ajutorarea “elor mal greu 
Area Greceanu-Buzău un incendio | loviți, sa deschis o Istă de mab- 
înspăimântător. seripţie, 

Păndaral grânelor din botaral | ase INCENDIU IN PLOESTI 
munel, ș prima pe semne, pe Când 
mel e Pie, o Bompodarul loa] eh ln ora 3 apă masă, a isbaee 
Lupu, care a fost bătut măr. mit un groazule Incondiu în str 

Din aecastă caoză, Lapu via găsit Lipseaul 19, la magazinal «Cureu- 
2 masi aimerită răsunare, decat să | tul Modeb, să 
dea foe recoltei țăranilor, Paola prea pemolezlr, foc 

Se alee ei a căzat pradă tiăcări-| a prefăcut în serum toată a 


răvălle, 
Vor grâul neealca, de pete 30 da po- rd %, ora cână a tsbucenit 


dalui ivit An lam ca «Societatea Apa- 
Când 7ntreaza rețea ca țeata aaxi- 





îi 
ni 
pe 





sale « fosti trecută din patrie 
moniul comune) Iași unei societăți paz- 
lare a politielaniler Iernii, Ei bine 
în leo ca apa să fie mai buză şi inf- 
Aină, arama este mult mai ecuzapă; [le 
caro estățaan este obligat să-şi aibă apa 
Tatul său propria po care Ul vize se 
oletatea. Bi an epometra costă câteva iuli 
ta lei, pe care nu-l pot eamplira toți ee 
tatenii, — anii dintre el ne având co 
manea. 
1n ea priveste apa, ereă că pa există 
aray ln România, are să aibă apă ca le 
1nal, B eca mai rea apă, Esta impoal- 
Vu aproape de băut, Și aceasta esto pi 
viza canalizări) prea excesive făeată d 
a relei tutrețineri a otelul, Populaţia 












Vom reveni. 













Gh. Matei 




































izată 





rsiunea colectivă ori 



















ae din Albania, se satislace o vedtie 
dorință 8 populației româneşti din 
această țară, dornică de a-și vedea 
copili instruiți şi în limba lor ma 
ternă, pe lingă limba ofictală alba 
neză 

Aceste şapte scoli românești vor îi 
frequentate de aproximativ 500 de 
clevi punându-se astfel bozele zollde 
ale uaiei sincere și reale colaborări 
între poporul albanez și poporul 0 
min. Pentru această colaborare sfat 
străduit în cursul vremilor vitrege 
luptătorii nlbeno-români, cari au 










































=] 


PARTICIE, 
hour oii 


No. | 





i ic VESTIRI" 


Telelop 


Pc Timea 


tocendlat na se afla nimeni în pră- 
“vătie, se crede că locul a list Dat 
tere dela up scurț circuit 






























D 


La moția va dela Valea 
Alex. Vaida-Voercd, pregedi 
tului Româneee, n făcut rep 
or presei următoarele importate 
claraţii, asupra prablomelor 
actualei 


itele Frei 
rezentanți 
de- 





Asapra alegerilor Jodețone din. Du- 





Seacă, 4 pîna exaltarea emiuziasmului proeocal 


politice | poztrte: 


„Al. Vaida Voevod despre 


problemele poli 
Frontul Românesc de 
externă. 


Se poate realiza un acord cu naţional-ţărânișştii ? 





tie al eltitorilor lor, pre/ăcătoria 

a | prin magogte în sufletele ecedulilor —papirie ei 
vatanţi, cu ajutorul hecteliirilor de al. 
„| coot ai a ehieuletor puse gratult ta dis 





dineujie al cărei subatrat real 11 vedem 





şi publică a unor ci 





SEMNIFICAȚIA ABȚINE. 
RILOR DELA V 


mainica trecută, au declara! până a- 

Dar a era cane ranistă, Aceaută gardă exallă în glo- 

pile Cere imi Piri tra | 2 schimb cut eari au Dotat cu «Pran- rifiearea tubitului pehd. Ion Mihalache, 
relace extatenja doctorului Lupu, criii- 





asupra interpret 
tui de cifre? 

Pus deadroptul tn fața chestiunii 
pe care o porta a presei a ridicat-o la 
rangul unei problome, d. dr, Alesan- 
dra Vaida Voevod ne-a răipua» 

Dacă apt [i făcut pi eu câte e expu- 
mere, după fiecare alegere, asupra aces 
tut aspect de jonglerie preudo-democri 
tică cu cifre, mi-ay Ji creat tot atâtea 
prilejuri de a savura pacarmul pe care 
d-ar Pi produs. Dar, ca pentru majori: 
tatea alegătorilor înscrişi, tot astfel și 
pentru mine, faptul acesta și-a pierdut 
tot farmecul. Căci ce imporianiă pot 
avea interpretările de glozalort pi post- 
losatori pe marginea alegerilor  jude- 
ene? Dacă ași şti care € proporția 
tre voturile date po baza unei mature 

conviogeri politice născută dia tezel- 
mica şi seriousa judecare a intereselor 
superioare ale țării şi intre acele vo- 
tari cari sau dai în urma unui desechi- 
Mbru maiatal, paranolă, care este rezul- 
tatal lozincelor demagogice și a făgă- 
aulajelor realizabile, oxi în fine, cae 
“este proporția măcar faţă de acela vo- 
turi cari se datoresc sumelor de mmiste- 
zioasă proveniență. vărsate peste câza- 
pul eleatozal şi satului de «borlacă» (vi 
mașa) numit în vechiul regat «baza: 
maca, dacă ași putea prin o analiză de 
Maborator, să fac această distincție, a- 
pia atunci ași putea spune în ce măsură 
mazultatul ar echivala cu realitatea vo- 
îmţel suvorane-a majorităţii și 
Nedispunând întă de metode ştiinlilice 














piei noastre In România Mare: 
lor exprimate. Nimenea na opiu 




































ful Românasee, au dooedii că pilu' să 
Teatate tuturor ispiielor de frazeologie 
demagoaică, de înfruptare cu băuturică, 
de amenințări și ceeace e mat Impor- 


Îi 


că pe d. Madgearu, condamnă pe d. Că- 
Hineacu pi se deci dinciplinală pre 
tinzând Insă accaplarea 





pi a tacticei d-lui Iullu Manta: 


insistenţă despre o înțelegere Palda- 
Mihalache. Ca 
ceaută privință? 

D. dr. Alexomdru Paida Voerod 
işi sterpe ochelarii, ne priveşte a- 
poi în ochi ei exclamă: 

— Dacă e trădare, atunci so stiti 
si d-voastră! 

Mă mir că se pune în discuţie în 
forma aceasta problemele de ordin 
tactic ale diferitelor grupări poll 
ice, «Frontul Românese am spus-o 
la > ocazie, este fluviul mare care 
trebuie să mâne morile măcinisului 
e et ptlut să se debaraseze de | romăn. Râurile miel, Sautietneleta, 

ipnoza misticismulut simbolurilor elee- Vor trebul Să se verse (d. dr. Al 
torale, judecând cu minte clară că nu- | sandru Vaida Voevod, poi ip er! 
mat realizarea programului «Frontului | euvintele «vor trebui») île păstrân- 
Românesc» poate asigura primatul na- | du-şi numele, fie schimbăndu-l, în 
râul mare n] doctrinei valabiste. 


ai pinterezăarb fațerezter "E0 


D. VAIDA VOEVOD 









mi 





0 ezuza înzufielenjei gradului de ano- | clira acelora cari au Minnt si de data | partidul naţionsl-țărânese, 

luție a mijloacelor pe cari sociologi | aceasta să se abţină dela vot, Aceştia | Am puteri disereționare, recanos- 

Melinte pan la diapoziți, mă D8€ | vant oameni n căror bun simţ se x cute din partea membrilor <Fron- 
io oprea deveni ceata biruitoare | tului Românesee în ce privete, evo: 


silit să-mi infemelea părerea pe expe 
rienţă și întulție 

Tabloul variază din Judej în 
In cecace priveşte rezultatele obli 
de «Frontul Românesc» am avut 
mat mare satisfacţie, Cu mijloacele ma- 
teriale de cari dispuneau organizațiile 
locale, rezultatele obținute sunt invera 
proporțtonale cu partidelor 
cari au putut vărsa same masipe pen- 








judef. 
inufe 
cea 











Li 


ncele ale 


Politicianismu demagoo și țuita au 
amaeţit conştiințeie 





a «Frontului Românesc 
negustarii de voință najlonală sove- 


zună, nu-i găsesc pe piața electorală. 


ocupantis 
adevărată 


dacerea tactică. In consecință, ca 
să nu mal fie nici o disențle, și nici 
o nedumerire, ileela 

Formula archimedică a înţelegerii 


«Frontul Românesc» și parti- 
este următoa- 





«Cives extra commercium», pe cari 





între 
Conştiinje pe cari și le va adjudeca 
n virtatea dreptului de «ius primi [dul maționa-ţărănesc 


as |rea: 
naţională | $4 construiasca accia cari 


astă înţelegere, un acord 
iplil mizat 


doreze 
între 
le 


numai mișcarea 









n 
anii dr. Lacu, Iuliu Maniu, V. A 
gearu şi d-nii Costăchescu, Călines 
cu şi Potârcă şi, cara să aibă crite 
riut omogenității şi mu numai «po 

















iala exterioară a refrenului statu 

propuganda moastiă e lacă ubia 1a | numărul voturilor, să puncaa fală ie fa. |tar. mu fie ideologia acestor 
început. Mulțimea aceea anouimă a[|ă Brăila, Neamţul, Bihorul. Aradul, Con |domni sn phiveciu sur de idei, co- 
fost deocamdată zăpăcită și Icurcată te mat vorbiuă de Ilfov, Vlag- |munizte, peudo-creștine, naționali 
= Bucuretti și de numărul considera- [te, Pe a cărul euprafajă imoală zar- 


pria conirapropagauăa antiromăneaa- | < 











VA, destăyurată ln numele unei demo- 
orații false. Ea ou-și dă incă seama [2 
că iosuși guvernul liberal, precum şi 
demagogia wațional-fărăalslă,  operea 


ză. parte ca realizările parte cu fala. 
eloasa fabilicate a punctelor progra- 
matice valahiste, aplicând toată gama 
metodelor politiciaaiate de partid. Ea 
că metodele de luptă 








trece cu veder 
ale «Frontului Românesc» detestă re 
politieianiate. — Astăzi 
mâine insă 





chile apucături 
mu observă că e inşelat 
se va trezi la realitate; 

Căci ce va «i 
idigitat 








zică atitudinea rinel- 
leilor po- 





să de pre 








iticiauiam ului? onalitate? 
Dvoparte se află aparatul odaia 
trativ şi foudur ale, Paralel, ae 
jiunea biimesiţilor după putere, care cu 
fonduri de origină inavuată, dar de toa 
44 lumea cunoscută, acaparează e pat 





elor lipriţi de judecată. 





iile WF'roatalul JA 








au dat lup- 











ta, fâră fonduri, fără mineluni dezaa- 
sogico, totemeiate numai pe adevăra: 
rile indisculabile, programatice, ale Lai 
«Numerus Y Deaceea pot a: 









firma că rezuli 
buri morale şi cinstite, lipait de agura 

iavers 
vota 


pceata, având tewme= 


politicianiață tradițională, 

proporțional; căci în cazul 

ponde 

CINE AU VOTAT CU NA- 
ȚIONAL-ȚARANIŞTII 


1nsk chiar peaduițând ca deteriainnni 








Vil de voteri luate in alegerile com 
dovada, după acelaşi calapod Intreb; 


țat cu ocazia ultimelor alege: 
tal Românesc», a bătut recordul. 


rile 


aavaturile în tricolor, roşii, morcoti 
galbeni şi vinete, dând iluzia ohi 
eiului maţional şi a naționalismului 
Abia atunci sar reia premisa pen 
tru a avea măear o bază de discuție. 
Cred insă că operația sar putsa 
simplifica. arun 
burenla sură a gh 


nale, cu Fliciul de ex. Sar puita face 








că «Frob 





Dar unde rămân în locul partidului 
naţional-țărănese, propaganda și votu- 
„oritare ale elevilor, maghia. 
rilor, socialiștilor, comuniştilor, cari 
au votat cu listele domnilor Lupu și 
lamiu? Ce mai rămâne la traistă, 
vubsirăzând pe țară, aceste voturi 
minoritaret Intemelat pe ele, recla- 
mă d. lon Mihalache puterea cu «de 
plin respect? 

Na oreau insă să cad în pregala de a 
imita jocul concurenţilor, Fără «Fron- 








eciului şi păs- 








mului public, numai rosiile, more 
vii gi vinelele 

1 
produo 


bliee 1 Să na mi 
pici prietenă, pici contrarii moi po: 


litiei, 
xiune; 


paradoxale nu st 


ţii noastre pu 


Ce 





ne 
haosul 








val pe caro d. Max Ausehnit l-a dai 








prindarilar amendate pentru nsobser- | bitor, fără bineinţeles a se declar 
varea aplicării. proporționalităjii etnice 


1a Ineadrarea personalului. Tot astfel 





indispuni 



















fila dee 1 Bragee şit minunea că şi sulloteşte sa În 

















acest rezuliat. dar conslderână totuşi 3i 





Confirmarea declarațiilor €-lu: Tiilea 


— Ce credeți. < domnole presedinte, 
despre războiul de hârtie, care 8 ur- 


mai declaraţiilor făcute de d. Tillea la 


Uloara? 


at sFroniului Românesc» pentre Ardeal 
pi Banat, d, Viorel V..Tilea, a primit in. 








— Pe cât pliu eu, secretarul general 


Jarmaliuni auleniice din partea uner 
Wommi cărora d. Tilulsacu le-a făcut 
lor pe cari 





ticei actuale 
spre ultimele alegeri. — Politica noastră 


ze au giiui să prezinte ca ceva nou, o 


deafămurându-se tinte Inaintea cehilor 
noştri, prin actiniiatea pi clandestină 
miei dar agome- 
toane ce se numesc «gardă națională. 


integrală de 
câtre conducerea partidului a doctrinei 


Care esta această doctrină şi inetică? 


este adevărat în a- 


nd deoparte, tul- 


trând spre a putea prezenta Consu- 


E înțeleagă groşit 
dacă fac urmbtoarea refle- 


Câtină in zilele trecute intervie- 


aderent ai «Frontului» spre a nu-l 
pe prietenul său d. Mad 


Na o pile toată lumea? 
Serveple oare ta, gcopul de a înche- 
a najtunea româneaseă și a consolida 

otitorul slatatui român pe baza idellor 

doctrinei statului român pe baza ideilor 
doctrinei manarhieet Ori poale Incear- 
că să contribue la slăbirea tdeli monar- 

Nice, voind să o inloculască cu feuda- 

Hemul șefilor de Teudalim de- 

pendent bine înțeles, de capitatismal 

internaţional? 

Trobuea ca d. Țilea să pună degetul 
pe rană? Trebula pa să primească sert- 
sori dela domal cărora d. Tilulescu le-a 
facut revelația unai conversatii cu d. 
Mania? Și parcă numai d, Tulea a pri- 
mit asemenea informattunl? 





Frontul Românest 
See R înțelegerea 
— Condițiunile unul eventual acord — 


— Se orbeste în ultimul timp cu | cheliste şi clandestine, sunt de- 


ăniştii 

















testabile. 
POLITICA EXTERNA A 
«Fi 1 ROMA- 
NESC» 


— supra politici extorne a Ro: 
mântei. ce crede d. presedinte în 
urma ultimelor. evenimente? 

— Pentru casnj că totug <Fron- 
tul Românesc» ar fi chemat la ga: 
[ze vă rog să roținaţi următoare- 
o: i 
Situaţia n gcogralică şi 
haosul mondial impun oricărui gu: 
vera român atitudinea sa în politi- 
ca externă. Faptul că am comba 
tut ca indăritig politica d-lui Ti- 
talesen şi nu sm avut decât cnvo- 
uita. aprobare şi adlidarizare cu ma: 
dovedeste că nisi eu na ași putea 
preconiza eu privire la politica non 
stră externă o altă linte, decât s- 
cea pe care ea «tb condusă în pro- 
sent 
Ca orieara romăn. caro în  d5 
seama de importanța fnptelor, am 
avut o înaltă satisfacţie, pa urma 
strălucitelor primiri și a căldurii 
sincere de care & arat parte Suve 
ranut nostru la Paris, Londra și 
Bruxellea. Fptul prezentării perse 











x 
In continuarea declarațiilor, 
AI, Patda, a Pdeut unele precizări 
în ce priveste pâllica noastră față 


de Franta. Ă 
Declaraţiile preşedintelui Fronta 








Preoţii din județul Alba pedepsiți 
Minstrul Cultelor pentrucă au partici 





























la sfințire i troi 

irea unei troițe O... 
Cum sunt pri îți 1 aaa 
: prigoniţ egionari 207 "gitde 
reoţii Candia Suciu din Măziua plinare, Ministerul ei î igiena. m 
și Groza Iaurenila din Mâmet câ-| lor suspendă pe e alte. | 0 Seat ea patati CP) Mira ez 
iuni rădet us, Alba a Imi s-| mitet “nlerizarea” mizeră macastă adaptata, | Rila a iti 
az, sii i nu gt ata, color doi preoți. Ovi] Din ce să trălasră don, i: ziar 
ca să nat son să | onnâmaal preoți Dumă mă0-| a Ce Des ră „cer 

Xietor îm einatea eruilor Mota siimele aceste Curl nene atita zis noi ii „TR 
sărace ă 


ua) | rând, eu vasele lui plina 
umezelii Inchisorilor dia 
ȘI are atâția copii. 


a dinpenn 
Certificat 


dm 
SE 


Maria lumţii puseni 
CAND INTERVIN JAN- | ete pei tie It 


DARNIII. Isvor de traiu. 


Ceremonia a fost cară de dr 









Larekistrim faptul 
stim dacă Sf, Sinod Si 





preoții îmbrăcați în odăjâli și eu 
praparele bistrieii, după  atinele 
nonstre cresiineşti, san inăreplat| în inchisorile dela 


uri, pentru 
vombească și întormițat| Ce vrea d. 


mdu? pa 
Mopeceai re: “i 
lene pi an 0 BEI | de ce arti rapel, Za steme 
copii pe care-i aro însă| pentru voturi, să 


drum, jandarmii 
ez mu i-a fost luată nici m-| solda comunistilor, 
n Aaa 


Corteglul se oprente, In rândurile 
ae NA ionita | întniti, om fenie dă sxleiai servească altar, și 


momentalui. stapoare= ora i 
Preoţii sunt invitaţi să producă 

Pe pp i belle Ce face par tine 

oranaizarca da muncă 0bsteasct(1!) E AL E e. PR, AN 
Văzând intervenţia deplasată și 

eu totul inoportună, părintele Gro- 

za a răspuns: «Nu ne conturbaţi în 

exerciţiul fancţiunit». 

„DEP atm e consiată din rapor- 

anănrmeriel, cau nu fost fi ri 
i ea eta eso ir a 





spre locul de slinţire, 


“de ennogitaţel 
judecătorească | cât mat multe rutei eta pret 
mai multe cruci? | mima 








IN |! | 


















ferit susti e 
ae bran ri O 


== casa faptă săvârțită de un grup 

tal pa îschee carămă să | de jtdani comunişti la Sf-ta MA-| Bor: Ce »e ac netualmeata) „CENA! 

so suspende preoților. salariul. latire Naamja, carei precara. se | ANES pareket; "ra îl euttcal mi 
SUSPENDAREA ABU. ştie au arborat în ziua de 27 Tu-| aaa (re: sale poat 


ZIVA A SALARIILOR lie steagul marxist, În fabri 
PREOȚILOR conceslonată de jidanii Gottlieb 
Fără niol o sentință ju-| și Scharf, au continuat în tot 
decătorească, s'au vreojcursul săptămânii 
hotărâre a comisiei disol-| Deoarace cazul aceata este d 


M. S. Regele Carol |! 
“îm Suwa 


Deocadată sunt 
nemati tea luni aa IT, 


Autorităţile caută actualmisportanţa + 
urma cunoscutului asitator 











BELGRAD 1 (Rador), — M. 5. | slaşiei. 
pozele Carol Il al României a| „Suveranul României şi Prin- 
Regele Saveară, la ora 20, la|cipele Regent au plecat apoi 
ranj, în Slovenia. împreună la castelul Brăgy ua- 
"nl Yegele Carol 11 a fost] de M. S Regele Carol va fi oas- 
caMiat'la cară de A. 5. Regală | petele A. 5. R. Principelni Paul 
puiucipele Regent Paul al Iugo- [si al A, S. R. Principesei Olga. 


ia a mitica a ia, 
De ce nu intervine Rusia în conflicile 


BERLIN 1 (kador). — 
n încetat din viață In Fus 
zelle, în Bavaria, fostul mini 
de externe al Reichului 
von Rosenberg. 











re 





male a Monarhalui a servit tru 
mai mult decât O sută de cblători? I 
de ale diplomaților ori o mie de 3 i i = A 
noe schimbate între statul nostru 3-a 
și cancelariile diferitelor staxe euro | | ON i 
pene ( A 
R 
9] a 
în 


Conflictul dintre Moscova şi Vladivost 


Litvinoft voește război cu Japonia i 
Moscova apre a pedepal pe «aplonti» din | 801 intoarcă la Moscova. îelar 
jurul lui Tuchacenski, știind că relm- | Ia urma cesta îneldeat, gandaliei 
toarcerea lui la postul de comandă „un nd 


e 













Oraşul Peking, capitala Chluei, a fost 
ocupat de către armatele japoneze. A- 





mânese, sunt viu comentate de 
ribuindu-ll- 


wi Roi 
toate cercurile politice, at 
se o deosebită şi vemnilieativă impor: 
tanță, da! 
cărora ne găsim. 


+ fiind evenimentele în fnţa 























cast eveaiment, de o importanță diplo- 
matică covârșitor de mare, e o inira 
Chinei ei şi a U. R. 









fe fi îndoeinleă a dat ordin ani dela Moscova te ierte Îtlză ra 
poate fi indorini tă 

Pupolor male — carel tabere — 98 | 2% încureătură, fiind = i tit 
se abjle dela ori ce acituna ofenstoă, aleagă între ocuparea 1 dn d 
apunaând câte se poule de slab» pro- către japonezi sau rotrimiierea A 
vocafiilar. Japoneze Biueher In postul de comandă. in 


Ne mai având ineredere în 
INCIDENTELE DE PE | „esa, guvernul sovietie e ohări,, 





mere nu num 
ss. 

E prea bine cunoscută simpatia pe ca- 
re gubernul sobielie a exprimi a cu o 
cazia conflictelor dintre actualii belige 
ranţi precum pi declarațiile categorica 











































ale ambasadorului sovietic la Pekina; RAUL AMUR, O IN- 

prin care Sooietele promitea ajutorul CERCARE să suporte consecintele tmolcl lt? 

tor neconditlonat în cazul unel not in- poneze, până în aiua când 

vazii nipone, Guveraul soieie a aflat despre a | ș; otţerii sovletiei, vor îl «*0% ui 
Sp osz de vinovăția lui Blueeher, 





"Totuşi Peklngal a capitulat, armata 
sovietică rămânând intro ezervă «re 
"cltătoare» peatcu prea credinciosii chi- 


Spre a putea controla veraeltalea 


celor aflat de către axenţii 6. P. ue, care de altfel IPA 


du-ll-se pro! 
men 


celor din Cremlin 





tul Românesc», fără acțiunea lut, numă- 

rul pomerilor intelectuali mu ar Îi di- | unui ziar din Tiwmitoara, prin care 

ital Nu am chit coloane întregi de | rocunoaste îndreptățirea — proira- ment. fteca 

nume ale indealrabililor pi pașaporta- | maui «Frontului Românesc: și PROVOAU" 

ilor expedioji peste gromilă. ale Intre- | dreptatea primatului muncii Vala- MOSCOVA PRO ra” SOVIETELE "Cu 
Guveraut Muscovit vrea, însă IMĂMR 


tul! Văzând eă armata din exi 
arieni, care e mai mult najională 
bolpeoică mu vrea să se preteze ) 


sooletică cerea In- 


Totuat diplomaţia 
poată 


ternentia armatei. Pentru ca 3 











nu am fi avut triumful alegerilir dela | genu, am avut o mare satisfactie. 

barout Ilfoo și recrudescența de asi în | Şi wi adi incepe răuboiul, era nevole de un con- 

OR Ti ulrat acanatu:at meliartiății | „cauza axei, lac pala ERA Armatele din extremul orlent, e At euulume, coraleartatul 

€ îinuata e ) toareerea eondocătorulul lore erai vele acestea câte o notă aficială Ing, q 


Berlim şi Tokio prin care “eg 


valul Biuecher, care se găsea pleeat 
valnisterele de esterue 1fura 


govia, 


























Bilanţul aceata eate mul eleczent, mat |n mă i Alain e sad 
pozitie pi mal cutropitor în favorul pr îi ab pi i <a volale ln Moscore meazăe 
„Frontul Rami » de câle ori mii, ot sa şi la ultimii ani, bolgevisa "i h .. 
i Y ară cp: j Dacă ar fi vorba de o în- ka detei ra sa 4 ve să inehidă consulatele dela Vfpa 
Sei mule de mil de oaturi, acaparale, | pastă 2” “fmtne  pertidiuii tat la acțiuul defeoaive, aa a ee ai 
fie de un pariid, fie de altul în alege țelegere. - ri duse să comploteze impotriva mareșar vonlok, sub preleat că în a 
partid, fi 1+- | fite 1 sărăneso ie să 
rile judetene. . sir pp -ărânese julul Clang Kai Shek, nd cum Ja: vuzmitele țări mt an blel bral 
PRirpetiată aipli ee oară, A. Visinski, procurorul gene- | ponla se impunea din ce La ce mai mult tim, iei cetăţeni de apărat: E 
nise fi do proferat A. Viţinelii, Bovietiee, Socia-1n Aula. ocupână Manciuria care re 6 jupania bine înțeles a relorat 4 E 
Coastă înțelegere să o fa [1 mii Sovietice S : - 
cem cu stăpânul 2» liste Ruseşti, ajuns la acest înalt | se până în aul 1991 sub Iniluenja i ta. fapt care va determina probal 
post prin interveaţia lui lagoda, covârțitoare a Rusei Sovietice. MARESALUL BLUECHER | căderea foriată a eoanalatulvi pate 
celelalte state, acceplănd acesilă 


te-a avut cu d, Maniu la Beau Soleil, 
Martin, ori la alta din n 
roasele atajiuni balneare pe unde 


ŞI DESPRE SUCCESIUN 


Intrebat asupra succesiunei, 








plimbă alcanul şi (şi fac reconealee: |Af, Vaida Vorvod, a răspuns umă- 


toare! 





canța acești dai domnl. 

Este caracteristică pentru setea de 
senzație a publicului noatru cât şi pen- | Regelui 
tru tartuferia reporterilor speciali ai | guvernul. Încercările de a 
unar ziare, care știu cu o fanteale pre- | sera Monarhului soluţiile, 
digioaaă să satiafacă acel der de amua- | calea presei, ori alte metode 


ri 


«Constitoţia asigură M. Sale 
dreptul de a-şi numi 









este principalul 
țului de execu 
Zilele acestea a lost decorat de 
către Presedintele comitetului 
executiv cu ordinul «Lenin» cea 
mai înnită decorație sovietică, 

Aceasta datorită valului de 
sânge care a lost vărsat în Pa- 
adisal Roşu, şi la care Vişinski 
a luat parte activă. 


E 
d. 








Ordinele guvernului central al U, R 
$ 8. prin care acesta cerea armatei din 
extremul orient ca la orice acilune Ja 
pomeză să se răspundă cu reaciluni 
violențe, a rămas fără nici ua răspuns. 

Care sunt motivele acestei politici de- 
fenaive a armatelor bolşevice, o veji Ye- 
dea cât de curând. 

n atua în care maregalul Bluecher 
părăsea Vladiooalok-ul în drum spre 


Uzalul, acestia au provocat In0l-! jună voie. 
“Astfel speră Litoinof. ză poale 


ăvutele de pe răul Amur. ieldonte, 
Asttel 


cari au confirmat cele aflate, 
iul Bluecher a tost «reth 
1 Moato: 
an alt general, om 
1ui Stalin, denumit Kamalitov, 
tn urma primirel catile 
44 la Viadivoatok, a fost 











te 


va în locul lui fiind trimite 
de îneredere a| să ripoaleze. 


care 


tmtămpina- 
nevoit să| 


mă 





ca o agrestune japoneiă care ar db 


mina armata 


Oastea lui 







roşie din Extremul oii 


atucher oa iu 
îi 















ondițiile de admitere în școala 
medie de economat a 6.F.R. 


Durata cururilor cala de 8 lasi. dela 
1 Neembrle — la 30 Isale 1994 

Candidaţii adenisi sunt ebiigaţi să dea 
doua declaraţii autentice. Va pria ear 
să arăta că un mun! afillaji alei anei ar 
ganla(i ca tendințe contrarii ardinei 
n Sint și alta că nu pateră de epilepale, 

La prezentarea la peoali. ee reaşiți 
Atari gratuit pe C. E, R. tar în 
Wmspul cura 
Jator băneme. 


11 Oct, a. e. va incepe examenel 
initere ta ecoala medie de ecano- 
ELE, B. ce are de stup pregăti: 
imyplega (dor de birou și a ajute: 
e de contabili arcesari. 
ici locuri din cele 43 au reztr 
fanilor de război recomandelă de 
Muncii. Ortanii trebmese. să 
| ehiinii muelin umernia tul puțin 650, 
sila pal putin a 
face ?a ordinea elast- 









































Bar irma toarele nete 
[) Extractul de nagtere dovedltar că 
08 Candidtară na are mal muti de 
Bani = tacă cete bacalaureat — și 28 
D= (RA este Mitrut — aocoriți dela 1 
n. 
Momn vmela dia wrmâtearele 
1eru ecrpercla! eupertor te 
tace şi dovada proctleet le- 
mn vera mperinară dr meserii 
D, Certificatul de cetnțenie rumână, 
eriiticat de bnmă puriare cu dată 





CONTEACIOSUL LEGIONAR 


tancționează zilnic intre 
orele 8,30-11,30 și 18,30-20,30| 
In strada Imprimeriei No. 


Toată lumea legionară pre: 
cum şi prietenii găsesc aci 
un serviciu organizat pen 
consultațiani, procese, 
notariat. 


N) Dovada satisfacerii serviciului mal: 
n dipennei sau a scutiri 

ficat dia care să retasă că 
de drepturi politier și dvile 
IA Cel, n. e. ln serviciul Fconomata. 


aj bir. Edgar Quinet Nr, A. Bacareii. 
imdidaţii en netele în reală 


u) faserla gate eliminatorlu și 
două probe: una de limba 


7 Lee medica 
iata 


Peniru a fi bine serviţi 
de serviciul nostru da ex- 
pediţie — rugăm pe domnii 
abonaţi cala Inoire de abo- 
nament, schimbare de adre- 
să și orice reclamaţie să ne 
expedleze elichata cu care 
primesc ziarul 





le matemael. 
ul oral an va ține sea 


leratură“ în Bucov 


IAUŢI 1. — Am arhtat intr 
dir a] Banei Vostiri Impor. 
atolunilor locale ul «Socle 

oultură și literatură», 
wducațiai rotat 
în păturile rurala OMA im. 












români, cari sprijină activitatea ei 
natională, dintre cari sprijinul de- 
interesat și nepreeueții ÎI dau: 
d-na E. Spolală, precum si d-nii N. 
Cosara, N. Gusie, Ivo Casta. Bio. 
nu fâualg, AL Wlimne, arbiteet, da. 
dat mocatar seotiuni o| mai alea Florentie Pitpimeseu și dr. 
- d pu că În iniția- | Ciamdla D brov eh 
a a ea „reg d Continuând în neeastă direcţie de 
șă cl Intâptuiri  româneati, și Men de 
Mbndria dan orkanhatvareuri | attrmare, mapiunală integrală, re. 
ile de tour ] Weatru A [ 1) smeţiunii locale a moeletăţii pen. 
viltorti ANNE di ine [tm cultură ai Mteratură. din Osit- 
HDi a „atele. apeautaa, Hi de adâncă semuiteație 
eulturela si edoeativă pentru popu- 
Inţia care are foarte raultă morole 
de asemenea oetățoni de ro; 
m ndevăr 
























letatea pentru cultură și 
a lnoredințat dlui prof, 
h. un datina ziarist buco 
antarea anui ziar pontru 
Daindara! poporului», sorin 
“muflet rombneaa și 
un vimilt ai 
a propazamlei 


A0l vrem si urătăru destonteia w 

A este seețiani tnenle 
fn suburbia Caliodanea, 
partea de răsărit n Ceruăn 
















COMUNISMUL JIDOvEse 


E tudeajuas de cunoscută activitatea 
votmubistă dusă de asociaţiile mau 
veşti ale jidanilor ea «Murgeni, ete, 
apoi ule asoclațiilee stadențenti jide- 
vești ni căror mem ceau și due o 
Tobeilă porpagaadă sevieto-HlA, în rân 
finrilor. Alarma dată la timp 


are în 
în aconată 
dvântalui 










































Dât nici enlolulte sceţiuni den ţii eregilai a aut drept arma. 
remarent printrio aețivi- | re unele măsuri proform luate de ea- 
DnA de muhliniat, nu vor fi [re siguranță, spre a impiedica efeetul 


eu vedarna tei 


IVITATEA CuLTU- 
IALA IN SUBURBI 





ce l-ar fi putut dealăațai viza 
mul comunist. Dar aceste saăsuri snt 
departe de a extermina pericolul cum: 

at adevărat, penru care jidanii chel 
tuiese averi enorme. Preciziunea co ca: 


a 






lunea lecală, din Calin 














FW. Gherman. Datorită ame 
muneti d-sale va orpanieat 
abil cor mist care prestea. | rai 


sânt pornite din mpirit de pieana. fară 
mal pătrundă în temeiul lor adevă 














Poeme ee IDEE ii iii iii iapa ai DRE 
Incuraiaţi industria 
şi 
comerțul românesc 


In normârul trecut si siarului pat- 
tru, ama arătat fraudele ce san n- 
lvârmit eu vânzarea pădurilor mă 
năatirai Neazmţalai, apar jidani, ou 
prețuri derizorii dar vu tanri bene: 
teii pentru palitieieui şi pentru În: 


termediarii stedini:  Săhăet și 
Zantier. 

Am demonstrat, eu aalcule precise 
bazate pe realităţi, că Mânaatirea, 





Neamţului. m fost pâzubită en me 
de miloane lei, fAră en rel ta drept 
n no sealvezi 


AN ATENŢIA CELOR CE 





AU GREŞIT 
Ca fiu ni indețulni Neatni, ne si 
teptara din imrtea |. P. 8. S. Nico 





dem, Mitropolitul Moldovei, să imi 
te gestul Patriarhiei din Batureati, 
căci Patriarhia din Bucuresti a sal 
vulat canonul si 11 din Biuodal al 
VI Eeurmnula, când « dai spre ax 
ploatare o parta din phidarea Ghir 


pierdat eolosni 
susţinute, am avut prilajul sa con: 


ving orkunela eeonomica Ale Pa- 
trinrbiel că pădurile bisericeşti, pot 





fi exploatate și de români. an nu: 
mal de jtdnul. 


Probleme bucovinene 


clivitatea secțiunitor locale 





„ale „Societăţii pentru cultură și 
na. Jidanii s'au bolșevizat comaleci 


de gândit siguranței 
pot fi fatale cândva, 
«Noi mm demaseat opiniei pabil 


statu 








ve altonția de fapt, pe care o re 
leva alegerile dela comunitatea e 
Cernăuţi ai mu vom 
înceta să arătăm și alte fețe ale 
aveati aubveralve ntiindlal pe care 


wremscă din 


Mdănimea cernăuțeană o nfivează, 


publle, sfidând batjocuritar intere= 
ele matiomale ale Mumânilor crea: 
tin) din Bucovina. pe spinarea eă- 
vorn se dedan In cele mal eriminale 


atareri. 


George Drum 





Fondul bisericesc 


din Bucovină 
Antagonismul tmue pai orașului Vatra- 


Vornei și to 


VATRA DORNEI 
ionel Vestiri 
imeasca a putat ajta ra udev 
Warea precară de azi a Iiucovinei lu 
Stefan cal Mare 
Niciodată prea 








jidovească lin 








mea | re Wa arătat de cine e dusă propagau- | Sărindar n'a păzi ude cuviință să 

dat fiiniă în anul 7435, lu iniția | da și care sânt obieetivele ei imediate, [malizeze mai profund provirmele a 

pa cdlorva intelectuali din teal iihile ta drept levau coualdermi și |evatei provincii româneșii 
evidenția d-lui reeiaar | inai ecasideră eă asemenea denuațuri | (malate de apariția acestei gazet, 


dacă incercai să de legi de band itis= 
mele din Bucovina 


sa să arăţi a 










nmurile la liturple din bi 
. Nioolua din Cernăuţi, 

2 de numai doi ami de ae 
ou organizat pate 
1 artiatiee, pezături, 





Totoşi jilanii sânt singurii agenţi 
principali cari prin presă. prin intru 
iri pria diferite uaoeiaţii ulme pretealo- 
opt |naie, armâree denreitarea eemantanu 
sare [lui la nat te tară. 
dare, toate înruțile eul Na mal pațin denăt recentele alegeri 
eduentive: evruri. _reei- | dela comunitatea eorelaacă din Car- 
4 mie, Carj au dat wm ca- | năuli vin să confirme acusajiile de ce- 
und românese acestor | muntam ce sa adue jidanilor, Din &ile 
ri. ÎN interesant e faptul] te prere ta alegeri majoritatea 
de infțințarea tuecatei see | mandatelor, 18 ln număr —— lea întru- 
le aceloligtil-comunigti tei mint tata W. a, în frunte mu PP 
cap în cerută înstrăina. | Ippra, comauniat Wleniițicai și declarat 
bis, ajungând până ași] preimtindeni la tntrunirile eleetari 
un teren apeotal unde în | harhăriter 
uminieă dădeau merbări de Antoritățile stau paaive în fa! 
vădit subperatea. mceatar alinații, fără să între mau 
malflearea verbirilor ate (aa bănuiaseă micar dedeaupturile 
mai ales ea pătrunderea [subversive și perlenloame ale area 
legionare, motlalisiii au [tor nevinovate» alegeri, 
id arme Mt Motel ven-| Acest taloves moseemii Wilhelm 
A roeme “ ueaţie | japan este reprezentata) și prete 
m te voua formulă de (jaţul eeruritor bolmevlea din Base 
iun. 
Paptul că jidănisea din Cernă- 
mii a dal precădere memmtel Male 
ramuniste indică apiritul suhrer. 
sv ordinei de stai, care e animă. și 
we înţeleg să albe la eondurere. 




















e 



















































N. Gherman ajutat de 

d» destolniei colaborateri 
Floreaţie Pitpinesea, vi 

a, dr Cinudia Dom. 

avocat meerelar, dcea E. 
n rengit ca să restaureme e 
de Orhelun si ama) na, 
nea, ate ma început să 
meente dntini strhimsesii. 
numi fost Imnestrală 


Hă demuntabilă. bibhietecă. Prietenii le 


Hotul wcețiunii me utrădulegie 
fondurile necesare elhdi. 
i are naționale rumânenti, 
sinea lui să aibe per. 


















sarneterul prlbese a) su: 
Hi Daliceauea wevțlunea lata 
liră peste 70 membrii, iţi 


tari 
ua scari timp, prezența mea la Cer 
năuţi a devenii pueuloaai si pâză 
intro buni zi, am trebuii să renuaj 
leu multă părere de riu, 
scrie. Motivul. 
vam unde, 


altei 






cari 
samare la 


devărala mtuație dela loniul bise. 
ieesc, jidoviţii făceau în apa țel 
incât scăpa repede de tine, 


Incepaaam al seria de mall dei 


pre banditismele deta fond, publi- 
are se 


“And mamele conducătorilor” 


aa cu bazil bisericii, Dar dap 


eat 





dai aduc aminte de o & 
istiasul proțesor univernitar Ira 





ian Brăileana, care iul spuară intra 
Fi sigur că va veni ziua când 
tineretul verde din buce 
posibilitatea mă avale darerile aces 
fel provincii, Și, intr'adevăr, a venlt 
timpul când mait talontatul Mircea 
(Sirelnul, serle dei 
ieri pi Bucorima de dai, pr; 
aa cam este, 


ntândt= 


NEI 
DELA V 


LEGERILE 
ITRA DORNE! 







Noul mitropolii. venit În iruntea 
biserieii din Bocnvlna a schimbat şi 
la imbunătătit multe lucruri, 
dexabită importanță şi operei cul- 
turele. 

Intă stinnții mari trebule să dea! Dar un antagonisn domneşte inc 


Carmen-Sylva 


Isgonirea jidanilor din pădurile 


Mânaăstirei Naamţului 


- 
Rânduri și concluzii pentru cei 


jdoveni (Prabovn) tot la 3 jidani din 
Dotoşani, şi din care Patriarhia a 


In urma artieolelar de presă bilon 








de o mai 
mu mai ae 


ina va avea 


2 Bucorina de 






din o 


Afaceri, jidani şi politicieni 


de M, P. FLORESCU 


Inginer eonstiler silvia 





A ce au greșit 
Ama că axi Pădurea Qhirdoreni brâzi 
i [brâzuiela. Hidanilor cure au invada 
UPrahnva) n Pătiaria, din bono: |Vanăstirele Aotrcai a Oa 
regii se exp! eri] de p cnoperali: | Neamţului — și memoriul care se va 
cam adresa 1. PB. B. Nivodens Mhiroei 





imediat ce seâbla eoaperati 
tormal pădurea dela Patelarila, 
si venit Jidonli 3 an oterit coopera, 
speri de State lol. cetei pă. 
ma e populată za mejar ae vata 





ital Moldovei, de a apri accesul j( 
orilor în Mănăstiri, 

In mumele pădurilor cara nu pot 
vorbi, apalea la oameni de bine, de 
la face aşa fel ca și Jdaniiy Sehărţ 
și Zentler să He iageniți din peri 
























Cowperativa în Filazai aperțel pda ntirei Neamţului 
milor, ame e pădurea Pateloriăei cata | Ci/rele care le-am dat run mai 
Dlui eaploatală i comarututiaia 24 |mult decât tar putea rpune, pm 





tru apărarea patrimoniului ereștt- 
ese. Sper ed şi |. P. 8.8. Nieodemm 
ca fini al judoţniui Neamţ ea 
nutorul acestor rânduri, sa va en 
vine, că a fost preșit sfatuit da 
acei, cari 


n emergti Embneşti 
Ne astepiam îi din partea Moldo- 
venilor să facă ÎA jel cura se Meut la 
Bucaremtle 
Dar se vede Că Moldovenii sant ce: 
plesiţi integral de jidani şi da pollu. 
elani cărora sabjuaţi. 
Faţă do cale EIBane suegint în ar 
Mealul proondent atragem atenţia 
binevolioară n acelora vare dt 
lor sn Ant are exploatare la 
ari, aci ÎS0000 mo. de bend 
liţiuni atât de onerossa, atât 
din punet de velize finamelar cât și 
dezastruos dia Dinei de vedere na- 
Monnt 








mi interesul ea nu to- 
mânii să axplonteze meeste păduri 
dâraite ilegal de Blat ei evreii în: 
tru cât Homânii munti consideraţi 
strălai ţa Romain 















DREPT CONCLUZIE 


ȘI acam, drept concluzie, e mecesar 
să amitim acelora ca conduc Măneti 
rea Neamtulul 
«Canonul 11 din al VI Sinod 
care spune: 
Nu este îngăduit nici un: 
in să lege prieteneșug cn 
iei să pzdainscă în. casa 
lor, nlei să oa 
i doetarii 
doetoriile leu 
tn băi cn ei, 
scalde. 
Cei ce va Ince una ca aceasta, 
de este cleric se va caterisi iar 
de este mirean, se va aturlsi», 








Să FIE INLATURAŢI 


JIDANII: SCHARF ŞI 
ZENTLER E, 





teze la masa lor, 
lor să cheme, nici 
ă primenscă, iar 
decnm să se 





Mă doare, când comitat că aceste 
arate Ha de e, care au fost 
smulse din palrimoniul «fâni ni ţă 
rei și dau dal em ILEGAL Mâna: 
roi Neamţului Mina pentru acea 
justificare: «refăterea famulai de 
alta dată a Mindatirei Nemratului» 
— asi a ajuns ÎN îdna jidanilor! 
Adică nu era locul, ea în jarul MA- 
năstirei Neamţului să fie un indus. 
triaş român, său erto cooperativă 
românească (nu Simujlald), sau O. 
A. P. 8 care ză Ji exploatat în re- 
pie și aceamă Pădure, cu capiial 
e _enerate, A? dat mom 
sarit: Bohârt mi Zale şi cu tot 
neamul lor ver impada fabriea dela 
Mânăstirea Neamblui și vor profa- 
ma tastul eee. „dt —de 
altadata. 

In starul «Duma Vestire» Na 17 
din 38 uite 1309, se arăta cler, o 









| 





celor 1400 





Slujba religioasă 


Eri a avut la Ruseiuk și Giurgiu 
solomnitatea reiuhumării a Mao del 
soldaţi și & ofiteri români, morți 
tn Bolgaria 

Populaţia color două orașe de 
malul Dunării a adus prin parici 
parea vi numorcasă, an pica și rea 








b 








Anchetele noastre 








u 























pevtaoe omagiu râmişițalor foşti- |retiatoaaa, tar marina română și |Tară, cor fi aduse și îngropate «pre 
lor nostri prizonieri în marele râm: [armata bulgară dădeau omorurile. |vemieă odihnă în pământul etrăma- 
baia La primul cosclug imbareat, are jacta, 

La uswiuk sirăjerul Mircea a [purta osemintele maiorul dărimn| Credineloasă acratei tradiții, Sea, 
impreaiomot prin Maczianile Mu cal: [Stâcegeu, moniterul «Nucovinaa tra [aCultul Eroilor» a inaeput anul aeşi 
da și tlorile po daci lo-n daț eu dir: [pe o loeliură de tun. tar compania [ta repatrierea osemintelor oatașilo 
Sieie avenintelor eroilor noştri. bulgară trage valve de armă. din români căzuţi pa teritoriul mtatuiul 

erea fondului Dale orele &, autorităţile bulare [eine în cinei mima, pimă Ja ler- |ecein, tar solemnilatea de astăal, ma 

Aa Museiuk me grupeasă la dabar- [mii a dmbareirii celor 174 delte omagiul de pioasă recunoștință pe 

ține conducerea jonlu'ui şi anumite jeaderal ofiolal ai eragaluie, eset Cosetunelg au fost purta: leare Țara u 
atorități de stat şi din cauza ne] Am remarcat în state pe A te pe braţe de sol Ipari să [ivi aeeator (1303) Eroi, tar familiilor 




















ț vetro B or, e mângâiere. 
st |ceasta, anumite lpeniltţi suleră toar= |irânui Nioola Petro Bagdanolt, ve: [români , 
die mat sp” team dela 1877, decorat de Regele] O mulțime de ofițeri Dulari. ne-| decat inceput va putut adwvărel d 
De exemplu, Bale Vatra Dornei, [Carol 1 ai României. mele ofielal a cerut persaotv-[teriă primului larg osorda de 
„ proprietatea fondului bisericesc su- | La solemnitate au mai luat parte [mea de a imtovârăși osemintele ro-[guternut regal Bulgar și de culori 
fera deoarece orșu) nare canaliza:e | Asa. foştilor lupihtori, Amoa. ofi-|mânilor erei, până peste Ihmmăre.  iditle bulcare empelinte, 
7 li apeduct. ŞI red aa co lomaitata [ţeritor a remexă. Asoa. afițerilor| Dumă terminarea  imboreăriler.| A armat aeol ln Cercul Milar e 
|bainco-climmterică nu poate îi În |uupariozi fe retraiere, Asta eub» [ueete în formație au pornit spre |masă a ara aa marti E 8. adie 
e |ramgul dorit fără aceste lucră'i efec- [ofiţerilor de rezerva, Asne. Frane [Gurie cau ul odaa si ete: A 
tuate. Balară, ete, ete SOLEMN L 
2 | Această ierte ar custa câte- - PORTUL NOSTRU CUVANTAREA. D-Lui 
wa zeci de villoane şi cum pri-| pu tente aril vaselor da | După un sfert de oră formaţia are . CRUȚESCU 





mâria mu dispane de fundurile uece 
sare — este greu de inlâptuit, lată 
dece neinjelegerile dintre primâria 
Vatra Dornei şi noua cumiucere a 
fondului trebue să inceteze. 
Realizările adesiea trebuie elec- 
tunte cât mai curind cu concursul 
fondului, pentruca Vatra-Do: 
nu sufere din cauza umor netni 
geri, cari, au puţină bună roinţă 
din ambele părți se pot aplana. 
Probabil că anumiţi răuvoltori 
formează greşit pe corelucătorii 
ester autorii, arâai interesul să 
boicoleze activitalen rodnică a 1. P. 





teuprejurime, pe chalu și ia locuri 
în libere, asista populația orașului 
iute'o ordine deshvirvită. 
Deasupra elor 1 

perite cu etindaria 
miria, garnizoana și poalația Bee 
etuulai a pus flori malte și fre 
ina 

Intre timp escadrilă de Duahre 
vomânsasc, formată din 3 amoni 
toare şi 3 vadete, comandată de d. 
dor Georgeau lun. fost 6oman 
wi de vedetă în timpul ză 

lui, se apropia de debareader, adu: 
câsd autoritățile renale 








să 























Visarion Pulu, mitropolitul 
Buosrinal i OFICIEREA SLWIBEI 
Primarul oenşului Vaira-Dornel, RELIGIOASE 
cu care nu am fost de acord nici-| Le orele ? incepe serviciul divin 
odată, este minaiorul Patru For- lor dle SE Mitropaliisi 





totă. singurul membru din ocgariza» [Mihail al Jumăukutai, afutat 
ţia Iberniă din Bucovina cure a arat bor de preaţi. asistat da azhie 
0 ținută demnă înainte și după ale= |reul Pocilao 





] și numeros sohor 











gerea Lp. S. S în aiunarea epat- |aresţi româr 
dala. La larminar slujbei religioase, 
Dore ca tâmturile acestea Mi p. 8. 8. Mitropolitul Ioselaku 





căteva cuvinte de 
ira, a aubiiui 


ajbă ecou și desigur că vam vedea (nuj, adân AN 
opera | Ps 8 conviagătei 
1959 nude Popa |raiiuora amanet masă 
p. 8. — în urma reportajeior [,4 vetmumeasoă vechea prieieaie a 
scrise tleapre Vatra-Dornel. sunt in- [elor două baze popoare și aă alei 
format că 4, Aurul Aeram, n in” locuia bulgarii nu ver alte legăta- 
tarvenăt pe lângă doctorul Nieme- pal riza 
nomrer, ca si mă scoată _. cele două popoare 






















vila epiritun)e 
cara mu unit 
tn trecut, dat x 
ea pământai ospitalier si Marii re 
eoănesti, a fest sall poniza asela 
sari lapiau pentru libertatea pope: 
valal bulgar 

Deal, VECHILOPP repretem 
lantul ministeralui de abate, + 
duce. satutul armatei bulgare eroi 
lar cari var fi teanspartale pe pă 
datul patriei. 


a na vor alla 








Cetiţi și răspândiţi 





s 18 Sofia, rapende în 

















inălțătoarea sărbătoare a reînhumării 





în Bulgaria 


o apropiere româno-bulgară ? 
ibulzară, mulțumiod 


tru coneuzsul dat 









, sol. DIACONESCU atasat mi: 
D. sol 


















asnoffzonaru 


Colonel Savian M. Bădulescu 
STIE. (NO. ANOMEL, 


sti în 


Gheorghe Fundănescu, st. carui 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


București, Oalea Moşilor, 21 — Teleton 34/59 








ZE: CCI 
ELE osmiszre Ș Oertiur ie e talie 


LA GOGU GEORGESCU 
agazin romântsc de mobile 


Medaliat ca Meritul Comercial și Indastrial 
1 — Ta, 4734 





MAGAZINUL DE INCALȚAMINTE 
Vasile Vasilescu 


București, STR. CAROL No. 46 
a mutam înc) feng, detai mmaretul și enriatului public mmânate 


tovincie ca tarviciile sate 
tab IE Matu east era 2 sau MATA 


Mefilă ca mult gust şi hint 






VIZITAT Ceasornicâria Româneasca 


ANTON PETRAŞINCU 
B-: 


(Vise antis de Liosul Cain 
_ 





soldaţi români morți 


dela Rusciuk și Giurgiu. — Spre 


aatorităţilor țelu relizrioa, după sare d, sol, Radu 
n și popalaţial, por: |Maearaviol, a liant o cuvântare, spu 
nu: 

0 ceche tradiție româneaută, n să 
dit în ru/letul poporului român ore- 
dința și năzulnța od odată și odată 
osemintele celor ăeuți departe da 


lgare proc 





IMBARCAREA sI- 
CRIILOR 
Urmează imbarcarea slertilor, In 
imp ce muzicele imtonau imnuri 
































Pantru banal venit pa pământul 
românese, țin să vă mulțumea gea- 
tru plosul omagia pe zare ați bine 
voit să) aduceți rămişiților mor: 
ture, ale ucelaza oăzara le repară 
asi memoria 

ln numele guvernalui român, al 


'vală we apropie de port Acontează 
autoritățile debareă pe cheta, pri 
mite fiină de ofiaialităţile locale În 
trunte cu d. pretoet Petro C. Nlau: 
lemumu. Mustea militară intonează 
tmuari religioase, iar cerul 

«Cântarea Dunbrii» cântă ceruri bi- 

















uerieenta, Sieriile sunt imbareata pe |familillor, al poporului româe tn 
Marele martemare şi pormime spre jinteagime, va exprim sal * 

i nare aldii dapă piana- jarultuiaire 
maestru tera 
ing Moby Petresea tacut, fără să as mda. net 
"Dicuns: de dul mate sivonir 

COL. loumale de dulgar 
PRSUL Doe eu acela de patriatism și cred. 








oficiat do oăire| Bidle paharul poatzu prosperitatea 
trante eu at |paperului bulgar și penira Augusta 
Dinastii D. Gherasi 


la mnusilea și 


mbor de greoi: în 
imanărita! Poeitaa, an scurt sersi 


Parastasul dela Mânăstirea Neamţ 


enirea eroilor Moţa şi Marin şi a 
Peatocorilor Paulescu și Cătuneanu 


îcă a avut loc dajora 12 a. m. flind oficiată de 
eul otire, Neamju, etitorită | un sobor de 7 preoți. în Sta Mi 
ȘI. Mirele Ştalan-Voevod, um] măstire au lost prezeați toli vi 
„urnstas pentru pomenirea eroi aitatorii și vibgiaturiş E 
muceniti lon Moja şi Vasile | cum și intreg cleral și ia i 
Mania şi a celor ce au fort lup-| Mânăstirii Neamțalai ei stie be 
tătari paţionalişti-creştini — pro- | vecinate, Numeroase aaj 
ătorii NC. Paulescu şi lan Că-| de săteni din toate organizațiile 
taneanu A naționaliste din imprejurimi, 
Paraatasul a fost organizat de n 1uat parte deasemenea ln m 
către redactorul nostra d. Deta. | caută pioasă ceremoaie- 
Suţu și Dr. C. Stănescu, cati Dat riină ed, acum edieva sil, a 
ind eceartă „inițiatic 4€ 2 [mana comunei arbarot la Mânăte 
dipărați. au cănial să-i dea oltirea Xeamiu, îm steag romu, că 
amiieare, demnă de cele patra xapevi bolyele, ex oala pirat 
tigtri. cari rămân în Îtorin mar |rulut făcut în memoria caer iri 




















i români dupâruți, e citit 

ționalismalui ri ese. anu da pret șa! a 
ujba joasă pentru po- [sfântă rupăeune pe 

a al tola Mbizim. Phu: |REA piealului comia, de demonii 
po: $i Cătunenua a început ln scomului românei 























te ritiica Ha piâmânu 
e stemaa 


Di 





N) 


După momovele comalilsațiamnte, 1 
metuatulai 
van la peenmlaera 


momit uta 







TON MINIALACHE 


aoveptarea demislei —vurernulule 

Buperanul ponțe încredința unei al: 
te personne formarea  vuivernului 
viitor, Acest guvorn ate, îmud, pro: 
vicortu, având mandat limitat, pre 
pătiraa și «/octuarea alegerilor, 

Snooanlunoa rate deel, în atrlotă 
dependimța de remultatele viitoare 
Mor alegeri. grmerale, 

INDICAȚII «DEMOCRA- 
TICE» PENTRU FORMA- 

REA GUVERNULUI 
woloxind tenta eoneevțiile, toate 
inătențiile și tone caleulele co: 
ainoratite» (hr (ns a nuocoti re 

Atâta palhuea să analizăm pro- 
latin Mat i Dotat Mutari CI 
pe va fi înncedințat cu formarea 
viitorului guvern. Ş4 um tonta 
«pronostlourile» Hamoaraţilor ind: 
vă pa nailona)hrănlati, să reatrân- 
pam analiza realitaților politia la 
mopantă chestiuni ponta îi  înaro- 
Winţat partidul naţional-târănose 
vu formarea guvernului! 

După Constituţie, nm apus, Fao- 
toral uprom — Suveranul — cate 
vinour în minură să denid. Deo 
nu ate obligat să țină cont de 
poatii», do indeaţii, de preslunile 
on an fno In această direoțin, 























Cori mont «Indieatlilm ulimalar 
nloeri? 

Dola 1 Tawvario n. 6, și până a 
cum sau fhcut alogeri Judeţene în 


45 Județe, Totale] enoral în moaste 
jndețe no Imparte natte): Grupn: 











alinta (part 
n) românono și goargis: 


and 


onţiile» țării munt deel pen 
urapările naționnlinte ni nu pen- 
tru naţlonal-țârăniști, cari totall 
zonză voturile evreilor, alo mnghla= 
rilor, ale noclalintilor si tuturor co- 
munintilor acoperiți de plenrda 
partidului d-lui 1. Mihalache, 
Partidul unțional-liberal, s'a ela 
sat inaintea partidului nnționni-ţăi- 
rânese; După «practiena» democrati» 
ed, inmoamnă că «inăleațiile» sunt 











pontru d. Gh, Tătărăscu și let de- 
cum pentru motul d-lui dr, N. Lupu. 











imsoţit de 

a sosit în Capitală, venind 
ou avionul dela Pari 

D. Prot. Manoilescu va 

petrece, uma August la 

antalla. 


Vrmitorii fosti ofițori activi vor 
aomunioa printre carte postală 
ministerului aplirării unvionule di- 
pooția personalului (biroul ofițeri: 
Vor de maprvă) pânt ln 1 Boptom- 
brio 1097, domiellial uotual ai unita 
tun In caro a contat 

INPAN'DEIRIA 

Locat. Niţaveu Erazi 
Șerbănescu Mihail 
Orishlanu Valle 

> Mălat Leonida 
Buble. doro Viotor 

m Ursuluae M. Emil 

n tolea L. Slofan 
a terte A, Conutantin 

ICI 


















Iocot. Ciulin Ioun 


L INSTITUTULUI DE ARTE 





Naţional-ţărăniştii 
puica iorma viitorul Guvern 


„mdicațiile“ cifretor electorale și semnificativa abţinere |... 


nu vor 


— D. Iuliu Maniu va fi exclus din partid? — 


Butea tn piin vemen de rvemimen 
arezata, mate 
imite, me a alt 
ramâne până In 
meomală tau ai si fi Tarta 
sa premate temiaa întregului adu 
mmibetent ned tmntnte de 19 Aupulat, 
Pantifermat, deci, die neeste date Jo 
tate, pesbiaena amveslunel iale mr 


Mi tea smbimae renala a sitraler., 
n temi 





mare 13 sunt 
erostiniiee, mr In atata, eelutalta 
arupări natiomalivie na e apesi 
48 măsrență. Din totalul vwtanților 
— irevapunănă că partielparea In 
vot me va face In aceiasi praperile 
ea si tu realul jndețelor — pariide- 
în matlenalinte var tatalima desizer 
sa în mută — dnei mal bine de 40 
mii voturi, pe cână nnfionaltără 
misti ma vor putea lun dmeât cel 
mult 110008 voturi, 








SEMNIFICAȚIA ABŢINE: 
PILOR ESTE TOT 0 
«INDICAȚIE» 


iina morbm da cindieațit», e lorut 
ag retevăm o realitate politioa, sem 
ntrtearitea din multe puncte de nede- 
re, i în celay timer e mecenir să fa 
lerm o preelmare. 

Adevărata indicație aleotorală, a 
ultimelor ateueri, exte că malorita- 
tea românilor sa ablin dela wat, în 
nasul nâmd mu-și anulează Intenito- 
mal watul, Pate dei, su Indieaţie 
semnificativă — ara cum mblinla 
Duminteă ta Valea Moară, d, Al. 
Valda, în drelărajiile făcute presel 

Ta segerile generale din Decem- 
vie 132, nu votat în total 2477304 
de mlomătari. Totalul  abiineriler 
denhen reprezenta un procent de 24 
ln sută din numirni alezătorilur 
junertal. Amţăai, are e situnția? 

Abtinerile dela vot reprezintă un 
procent enre n intrecut totalul vo 
tarilor exprimate, Sunt Judete un- 
de abiinerile au varint Intre 18- 
a sută 

ŞI da notat 
taut: printre a 
streini: ulei anzuri, ulel, evrei, nel 
comunini, "Ponte abținerile want ro: 

E 








| 












mit fapt impar 








nitlenția si «Indielul» awențelor do 
1n urmă n vatanților români! Ahil- 
nerile nomtea, nu nunt cumra tot 





„indlonţii» pentra  maţionnlțără- 
mist? 
CAt priveşte precizarea ce tre- 


bule să o lacemi partidele demo: 
eratice şi comentatori! lor din Să 
rindar, precum și 


Semnificaţia 





d-lui Al. 


n cercurile politice 


Impresia produsă i 


Declaraţiile d-lui Vaida făcute 
presei asupra situației politice 
în urma alegerilor județene și 
comunale, au produa o adâncă 
impresie în toate cercurile nons- 
tre polilice, 

Faptul că preşedintele «ron. 
talui Românesc» sa hotărât în 
din urmă să răspundă la o 
solicitare a presei româneşti, nu 
constituie câtuyi de puţin o în- 
cercare de ere în actualitate, 
ci marchează o notă de catego- 
rică siguranță pe care n'am mal 
întâlnit-o în niel o altă ocazie la 
d-sa, în ultimii dol ani, 

Soveritatea cu care d-sa a di- 
secat combinațiunile puso în cir- 
culație de presa din strada Sărin- 














Diroctiunea cconomică din mânia 
terul afacerilor străine aduca la 
cunoștință că acordul da plăui ro: 
mâno-olandea ce expiră la 1 Au: 
guat, în urma denunțării de către 
not, a font prelungit pe timpul ne- 
vooloritor şi col mat târalu până la 
1 august 1931. 


Primăria Capitalei a dat eri o de- 
late prin care. so minpendă npliea- 
rea taxe) nă-valorem, asupra zahă- 
rului şi n ihotel naturale ee ne în 
troduee îu rata Munleipiulul, find 
socotite en alimente de primă nueo- 
altate, 

Io aceast sens, Wa dat dinpozițiuui 
punelelor de inxare din gări și ba- 
rlere, 




















D. Gheorghe L Brătianu va pleca 
ta curaul acestei săptămâni la Vichy, 


du ia. 


| mms, Antu Mara si Bihor, 


4. Grimulză Fii -] 
pe ceara 
rtidnlai «Totul pentru ța- 














vii electorale», 
Trebuie să se știe: «Totul pes- 
tru țar» Li 


dat mieheri, Aderenţii 
bflamt sasi și-mu 


= Li 
sau 
vatul! 
NAŢIONAL ARANIŞTII 
ARA MAMIȘTIT 
Priowm voturile sbţinate de 
Vloual-ţărba'sti, în af 
naritare, boul pai 
personale dste dai laba Maniu 
alei deoam partidalul d-lui lea Mi 
balache 
ln Ardeal, aportul moral și are 
tara! al d-lai Mania pu pante n ae 
mmmatit, Am putea spuna, e peste 
munţi partida! uaționa!-tărânesa, e 
4 L Main 























Almenri dovnăit această com: 
litata polltioă; suecesale partidului 
anțional-țărânese ao Toni înregistra 
te nomai lo fisfasiio d-luj L- Manu 
sau nn partizanilor săi. Do pildă 
sud. Alba: 11,434. Bala); 19047, Târ 
nava Misă: 445, Fâgărugi FIA Tar 





In anesta judete maniitii au bătut 
pe Nbarali. Tot runulistilar ae dator 
«nveoesela național«țără: 
Marar 





rese, apol, 
viatos din Biblia, Maren, 


D, L. Maniu nu va ndmite com 
prominurile In care s'a obligat 
d. L Mibalnebe. Fruntayul arde- 
Jean continuă eu acțiunea cons- 
titoţionnlă — acțiune care îl în- 
depirtenză pe setul. partidului 
maţi nnl-țăriinese dela putere. 
Naţional-fărămigtii d-lui 1. Mi- 
holache se vor dispensa de ma 
nisti, ca să ajungă la putere? 
k grou să se alirme acest Nu 
rul. Chei, «soldatul _credineion, 
doln Bhdăcin», este un gradat 
care dispune de mulți soldați, 
cotei “de cel, eu autoritate, 
cum nu e d, I, Mihalache. 
Deci, niei chiar «indicațiile» 
dinlăuntrul partidului, nu sant 














a 





peritru a se Încredința lormarea 
uvernolui naţiana |- fhrnbști- 
or, 


Nicolae V. ilioşiu 


declarațiilor 
Vaida 


dar, despre o eventuală colabo- 
rare cu d, Mihalache la guvern, 
nu numai că a răsturnat anumite 
speranțe ce e eşntodau pe acea- 
„la 


tată cotidian 
ror fruntașilor uaționa 
atât de optimişti în ul 
tămâni. 

Cine cunoaşte rezervele 
care d, Al, Vaida, le-a făcut în 
toate declaraţiile sale anterioare, 
analizând poziţia partidelor de 

uverniimânt în faţa snecesiunii 
liberale, ponte vedea în intervie- 
wul acordat ziarelor româneşti, 
un eatechism al guvernării vil- 
toare, 






mele săp- 


D. uliu Maniu a sosit eri le Cloj, 
vantad din trkinitate 

Athoneul „1. C, Brătianu" strada 
L. (Parcul Rahovu), reincepe ne 
tivitatea culturală şi artistică în zlua 
de 15 Bugust a ci 





buo să părăsească țara. 


Se ntirmă că numărul Jor nr bre- 


ce de opt mil. 


LONDRA, 1 (Rador), = Nerowilta 
ultimelor sedințe ale subeoniltetului 
preocună 
toate cercurile otielala, Neliulgtia 
se poate deduce și din activitatea 
tebrilă cu care cute progătită vil- 


de control din Londra, 


anulat | îi 





runoseui 
tate 


ursul noestel luni, va îi dat 
pubiteltăţii tabloul atrăinilor ce tre- 


ie 
prd 


pol, e-| le 


(A 


7 
lereancă, pe o rază de 5 
Tensurile rumănenti de rugă 
uproprinre pro 


an, de 
tone. 


Deme 





tranamitei 


: 
lată care este 
pe frontal dela Teruel: 
Republieanii au trebuit să pe 
retrază în provincia Cuenca, în 
urma arțiunei întreprinsă de 

naționaliști eri dimineaţă. 
naționa. 


nasi 


de renaţionnlizare n 
urbane în; 
sape — 


Victorii peste tot 


SALANMANCA 2 (Radar). — 
Corespondenini agenției. Hay 


Înaintarea 


liste In vest de 


ținut mun 





Ar! 


SALAMANCA 1 (Eadoi 
Corespondentul agenţiei 


transmite: 


Ziua de eri a fost una dintre 
cele mai strălucite pentru tru- 
le naționaliste de pe frontul 


'eruel. 


la unele locuri naționaliștii 
nu inaintat în cursul zilei de eri 


A 00 


[i 


D. N. orga 
d 







e 


tor 
are 


Pq A rien Moartea generalului 
pe 


n aceste id o- 
Be tree 

inră mnţionnlă 
1ementulal 


ie 


de. conuresul 
ai“ Culturales, 4 
câten timp 
cam se pile, d, 
n expus 


ilor de ral 
locuințe ale e 
sii românese. 

Tâcut în urm 
tesoluțiani sdop- 


1 aeneral al 


imut 


, unde, 
profesor N. lorga 
interesantă temă 

centrelor 


acum sitanţia 


pelor 


p 


în b Ţeruel se solden- 
ză acum eu otuparea unei su- 
pratețe de 1500 kim. pătrați de 
și piduros. 


al noui 


Destompunerea armatei comuni 
de guvern 


cu apronpe 40. de km. 


pică 


area 


Arroyofri 


loana de 








Ho dola viitoare, 





FAFICE «EMINESCU», STR, IN 


cani șapte 
ziții de mare importan 


pina ou 
mărul mortilor ar Îl 


Giuvernamen 
setragere, Ei nu opun aproape 
nicio rezistenţă,“ Numărul 
tu:| zonierilor făcuţi de nnţiona 
pe ziua de eri trece de o mie. 
ln legătură cu 
comunicatul oficial a naţionalis- 
tilor anunță -că frupele genern- 
lului Franco îşi continui inain- 
în sectorul 
unde au ocupat Toril, Masegoso, 
aldecuenda. 
Ele au capturat şi un 
mațorinl de război. 

Comun 


io, 








toarea şedinţă, care ar trobul să separe de 2000, Ni 
ta Linii ţi 


Au fost cucerite dela republi 
sate și numeroase po- 
ăi strate- 


talii par în plină 


ace 


A 


tul adaugă că 
ro star fi retras 
“esordine spre Valencia. 


PE FRONTUL MADRI- 
DuLuI 


SALAMANCA 1 (Nadar), — Amelia 
Vnvas comunică; 
Postul de radio naționaliat 
frontul Madridului aaunță că avlajia 
pațlonalisiă a aruncat, la ora 4 nu- 
oase. bombe asupra 

militare, a forturilor și a căzărmailor 
din Barcelona. 


[n Asturii și pe frontul Arag 


naționaliștii înregistrează noul 
succese 


rieri, să 
100 metri 


este lupte 


«obiectivelor 


sacre Meet Meat 


rii ami 


males, 
pri 
pria 


temi 


jupanese su inghânii țăranilor din 
imprejurimi, pentra prima dată dn 
n 23 lnfla să intra 
tarile 
ptata 
La sera 
vibe si piata din Tientata. 

La cartierul legatillor din Peking, 
sitanția se oormalianază pe Imretul. 





1 





nenmmi 


, după 


erai 


Me 
tem 
pal 








eu 


de 
te 
de 





nata pati 


? 





biti 
Ibarrncin, 
bogat 


seo» 
în 


de pe 


we 
La Peking portile oremalui sa 


Nina și Tentain. Trenurile de că- 
Mători vor cireata si ele în carând. 
Comanieaţiile 


19 o săptămână 


MOART! 
LUI CHAO-TENG 
SHANGEAL, iitador). — Core 
pondental din Peking să Agenţiei 


armatelor Îsponeza: 

Generalul chinez Chao Tong. sar- 
jând in fruntea trapelor sale, a că- 
m-si da sufletul, generalul a labotit 
toaren  serlsoare 


sale 
«Soarta nu-mi ingidue să-mi in- 


trebuli 


la vas |riavas anunţă: 


piotență în sectorul Usrra, la mud: 


de eri, sprijinite da mortiere, a 
lautomatice și de aranate. 


blcana au reatatat 


guvern În Valencia este imi- 
mentă. 
Pe | “Se pare că d, Prieto, ministrul 


ia Tungc! 


medeaehiea, lar detamamentele 


amas ce măr. 


tm. panira a nprevislema 


comilițiuni va reda 


renuri militare cireală intre Pe 


telefonie si tale 
fise nu ver în relaata decât pes 


EA GENERALU- 


ler relatează următorul episod 
preatomant al atacului dnţ de tru- 
le chineze la Peking impotriva 


ora 


Dai 
trul 
pasi 
4 lovit de an alonte, Inninte de! ma, 
sa 
mare, &reutate, să dieteza armi- | 110 
măârmmată mamei 





Ti ta 


plinese ntef îndatoririle de pleta- 

Tiiială ute datoria de moldat Fată 

patria. Vă rog să mă lerinţi că 
mar. 





m 
ma 








Deusameaca, sapușii japoneai 
sverca şi vința. Astfel d Sagi Tar! 


maraal (0 sunt în vință; restul ar 


UN DETAȘAMENT, 
FRANCEZI ATACAT 







Chao-Teng. — Chinezii au m 
bou pe supușii japonezi 



















Anterităţiie traneeai an 
slânutal la eanariința si 


* 


TIENTSIN, 1 (tader). — 
za operațilee militare, 

na inceput să lipemmeză în 
străine. Praţal ebieclatar de 
Wa dublat in câtara ate 


muiniatrul de Babol, a informat | respontientul. ageniiei Did Ei 
dimineaţă Camera eă din sal | mite: N miaza 
supugi imponesi ln Tungrbom,| O brigadă chineză se indeay În bine. i 

dela Suceu, provincia Kimugia i Dac pre 
Peking pentru a veni în autori Miphtis, atat 
matoi 29 al cărei şel, generalul i tendă tes 
Ceh Yuan, şi-a dat sdraisie „gt i sani | 
tive de simătate” cerând să în jul Intoreă « 
tocut de generalul Feng Ci Has, șrisliauit d 
mandantul diviziei 37. ie că 4 

La Tungciau a tot restatiută gale, — 

dinea după ce trupele japoneza bl 























primal ainlatra japanex 
unui boleat sistematic. 

















tu regiunea care torzează tes: | EI 
actanlalor tmltarări sunt dx: 
1n orles moment să-și piară 


















ost masneraţi de politia cbinoză- 


A DE 
g DE 





JAPONEZI 
NENTSIN. 1 (ador). — In ar- 


intardicției de a trece peste po- 


Războiul spaniol |n, Piu areale 
dăstrus cea mal mara parte a măranda 


ste. 


MADRID 1 (Rador). — A2enita | d 


d cu ţi 
E 


Trupele naționaliste au atacal 


st de Madrid, în cureul, diminetii 


Timp da două ore, trupela repu- 
atacului, 


* 
SAN SEBASTIAN 1 (Rador), 
— Agenţia Ştefani anunţă: 
Ştiri sosite din Mudrid şi Bar- 
celona cuntirmă că o criză de 





nl guvernu- 


Anărării. Naţionale 
fi obligat să 


Iu republican, va 
demisioneze, 

Remanierea ministerială, care 
ar urma acestei demisii. ar fi 
foarte largă, 

GARANŢIILE CERUTE 
DE GUVERNUL COMU- 
NIST CORPULUI CONSU- 
LAR STREIN 

VALENCIA 1 (Rador), — A- 
penţia Havas transmite: 

Corpul consular hispano-ame 
pican sa adresat ministrului de 
Justitie, erându-i să dispună en 
străinii condamnați pentru ac 
iuni antirepublicane să nu su- 
jero pdeupsa recluzinnii, ci să 
fie exilați sau expulzați de pe 
teritoriul republicei spaniole, 

Ministrul Justiţiei a arătat că 
nu se ponte lua în această pri- 















SALAMANOA 9 (Rador). 
— Corespondentul agenției 
Havas transmita: 
Comunicatul oficial ma- 
iona int aruntă 
Pe froni sturii tnaml- 
cul a dat un atac contra po sili ad 
sitillor dela Cuero si Tre: 
porana, Atacul a fost res- 
mart pierderi. Ni 


hal 
i e fa 


Ina- 


vință o, mlisură cu caracter ge- 
nera). Fiecare caz de comutare 
n pedeptei recluziunii În pe: 


0 


micul a părăsit 200 morti: 
n avion inamic a fost do- 
borât. 

Pe frontul Aragon a cun” 
tinuat înalitarea fortelor 


Ble au ocupat. positiilo 


LE 


alencia 


el, 


depsei. Se va cere din pari 
rme | prezeulanțelor 
consulare garanția că 
e 
clemenţă nu vor profita de În: 
depărtarea lor de pe teritotiul| presei că guvernul ch! 
spi 
pul 


cepționale, 
Justiţiei, 

zerva dreptul de a cere și al 
saranţii 


FRANȚA 
















iminenta criză 


declarat! WASHINGTON, 
va (i examinat de tribunale, | dor). — Ambasadorul în 
inându-se seamă de motivele | mei pe lângă guvernul taman 


aro au dictat. pronunțarea pe-| merlean a aut eri «hartă e 
ea re-| vedere cu d. Cordeli Hi 2 


diplomatice sau | secretarul departameni, 
benefi- | lui de Stat, 20 


Asuri de | După întrevedere, di 
-| declarat representai € 
aniol pentru a discredita re- | consideră necesar să 1 
tilica Dau a conspira contra ci. | ainte îmcercărit  JAponn Getei 
[n anumite imprejurări ex-| lor de a pătrunde În Pului 
„a adăugat ministrul | acizelitaa Ciahar şi HoptBârudi 
izibunalele îşi vor re- | optar dacă un rănbolu Beni, + 
te | merat ar trebui să, me deui de 


oare între cele dmgultul 

PERMITE. TRE] icre. i 
VOLUNTARILOR Vima 
si EREA UNUI rup 
Hn-l PROVOCATA DE CHI Stiu! 

n 
TUENTSIN, 1 (Rador). Statal Somn 
munţă că trupele uulel 
să deraleze exDittroce 
"Tauaka și Teiupă 


va 
Se de răniţi, Prăarăi 


ledeapsa expulzării 


„arii unei asemenea mi 










































vas comunică: 
Lo ziarele din Roma nu apărut in- 
formaţii că Franţa ar permite tre-| jor jsponea 
cerea voluntarilor spre Spania ba | neze au făcu! 
Chla că ea ar comandlda, pe sab| din Mukden, între 


mană, totreprinderile care Îşi pro sin 








Due 48 Mwreze arme Spaniei repar| Sunt 6 morii i fi 
blleano. tre victime uant și ast mslți se 7) 
mei ra 


e un credii” 


eză va deschid 
pentru iz 


milioane yeni 
nevoile armatei 


Dieta japon 
de 310 


nat 





„— Agenţia | cum succes, h 
pre Er rela Yi ileria japoneză, continuă bara 
nunță că Ei "Dietei | bombardeze oral Tientsin. 





1 VoR INC 
LE IN NORI 
MINEI 


part | IP it it 
i decis sporirea impozi- că autoritățile m 
venit şi a aceluia pe be- excă că sute i curini 
rațiile în nordul Chinei, puli 
se consacra Organi! e 


i un credit de 310 mi 
îibane yeni pentru nevoile com- 
plimentare ale armatei, în vede: 
rea evenimentelor din nordul 
Chinei. 
Sta mai 
talui 
meficii 
AVIOANELE JAP! 
BOMBARDEAZA P! 
TAKU 


JAPONEZI 
OPERATII 















TOKIO 





ONEZE |... 
noul! 

ORTUL|"",, A 

b 











SANGE, 2 (Rador), — A-|4e ară 
vioaneld. japoneze au bombardat pa 
vioințit dpi %'din imediata apro-| EXSDita 
i Diontsin Nume» | SCOR ă 
distruse, momie a Huy 
per 
lază a operufiv 
pre Lazi 08 esti iată, 




















imnortante dela Sierra Car 
banera. Vertice Mina si 
Pornage. Pierderile repu 
fie sunt cphaidera 


Tao, [lată 
vaiteulie [îi lsate în odihni 


ară să în ă, 
înţeles, armata din 
înaintarea 


Se paree 
1ă