Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1913_030_0038

E, rc 1 ş. ae E co a] j a - aul si 4 : a. a | 
9 BĂNI m TOBTA-ȚĂRA $: =: 
Ă „0 , N » a | SA i, ş 


























— 
a 


ABONAMENTUL | COLABORATORII ACESTUI NUMĂR 
LEI 2,60 ANUAL | Mostnsean, I. Drazos'av, Victor Anestin, S. Hortopanu,. C. Tonezaro, 


| . | Li 
ge i A con Mica || Ana A. Codreanu, Ionescu-Quintus, V. Demetrius, V. Albert, B'Arg. 





fo, 
> ET. 
St, 


54 


4 pi în "e ”. . 4 îi . pă Li ră L Sai a. E: 
O iai area a Începe Spice aa a A S 


ri ză a sri: d 4 
4 1: hit Die. pe 
_. aa 3 


Q vedere din Turtucaia. — Nouii cetățeni români. 


——_. 


ANUNCIURI 


Linia pe pagina 1 şi $ 


—- SADTI BO — 


E m 


Dă 


Lui 


d PR e aa 








2, — Na. 


TPI ze aa 


oa, 





UNIVERSUL LITERAR 





— Roman de Alphonse Kazr — 


— URMARE — 


Si d, Muiler tremura pentru sănă- 
talea uiui portocul 
Dic. |n nour Decor 


"i 


formandu-se 
pe un cer ]impede, îi prezicea grin- 
dina si câte odată ii da multe şi 
mari griji si de altfel nu putea cşi 
la capăt să descopere origina 7unun- 
culus-ului 
XNITI 

Domul meu, ştii cu câtă bună vo- 

ință te-am pririit la mine, şi cât îţi 


sunt ce recunoscător, pentru pirele- 
nia ce ne arăţi, Mio şi fiicel rmoie. 
Cu toate amestea, agtăză, az cor: ln 


g&croa că această prietenie ru ete 
atăt «le cezinieresată, după cin 9 
gândeam, și să este Ge dalania mea 
a. îndrepta aceea ce mu AD putut 
proveiul. 

in urma £cestei convingeri, î.e- 
lagi că nu mai pat, ca în trecut, să 
te primesc la Mine: bine-voeşie. cu 
desăvit şire die, a înceta vizitele 
dumitale, cart sub toate rapoarieie 
imi eraii cu desăvâr.ire plăcute şi 
la cari renunţ cu adâncă părere co 
ră, dar cari o recesilate imperioasă 
mă fireste de a mai continua. 

Esti Țirca sincer să încerci ami 
nepa un fapi care în: este dovadit; 
de tltio], ar îi să cauţi în zatar să 


înfraugi o hotărâre uaiă după o 
matură cugetare si reflecţie scrivasă; 


orice observație verhaiă sai în scris 
nu. ar scliimba mimie şi le rom să 
mă sciitosti. Socctesc ză vei păstra 
despre minge sentimentele de stimă. 
de care cred să fii demn. 
Bine voeşte a primi asigurarea 
Qisti-.sei mele eonsidcraţiuni. 
Aj ditaje preu cevotat, 
Mueiler, 


RAIY 

Coetind această scrisoare. sudoa- 
Yca picura şirosâe după fruntea lui 
Stnfen. După ce e sfârsi, după co nu 
se mai putu înxdpi de cele ce cupria- 
dea, uccustă sudcare sc răci, bra- 
ele îi căzuză şi privirea îi a 
alintită si stupidă, 

Cită-va ned rămas? noi, 
dar de cedată ridică capul, luinu- 
se în Cap si peste piept: „Li suut, 
Sunt dei id. Mu Vistz; Cacă scrin 
sarea!  Sesâmareu... O Dumnezeul 
mei!" 

Cu ochii holbaţi el reciti., 

Sulietul sc găsi într'o stare în2ro- 
ziloare. [1 nu simţea nimic, nici 
durerea lui, devenise ca o piatră. 

— Da. da, gonit! Fericirea mea e 
moarti. Omul acesta imi răstoarnă 
totul, însi doboară speranţele. îmi 
omoară viitorul și v:aţa mea. 

„Magdalena! Vossc să mă despar- 
tă de Magdalena! suflet al sufletului 
meu! 

Scrâsni din dinţi: 

-- Nu, bătrâne, tu nu esti destui 
de puternic... 

Nu e asa de uşor să-mi sfâşii 
Ia Iica, 

Și răcni ca o fiară sălbaieră. 

— O Doanimne! spuse el după câ- 
teva momente, de ce mă nimiceştă 
astfei? Nlă pedepsesti poate pentru 
că m'am ridicat prin fericirea moca 
peste omenirea asta? Oh! de este o 
crimă, eu o îspăsită. 

Și acri mile il curgeaii şiroar. 
„= Oh! Nu, e imposibil, ei visez, 
desteptiți-mmă,  Miluăţi-vă şi deşiep- 
1ați-mă! 

Se Dhătea cu puinnii, îşi 
pieptul cu unghiile. 

Nu. Du, m'am deşieptat, sunt 
deștept; numai câna eram fericit, 
visa, 

„Să nu o mal rovăd! Trebuia să 
mă anunțe, nu am privit-o destul 
eri, nu am privit-o În deajuns Nu 
am să o mail revăd nici odată, nic! 
odată! 
Si 


27% 


LOT, 


ini- 


sgâria 


—— 


omul acesta mă  socoteste 
drept un trădător, drept un sedu- 
cător: Dar am voit cu alteova de cât 
fericirea ci? 


sai a unei ca- 


„Ca ce drept o despart ei de mi- 

e? Cu ce drept priveşte cl viaţa și 
fericirea mea? 

„Si fata hit trebue să-și reguleza 
credinţa şi viitorul ei plin de sevă 
după trecutui lui mort și mintea 
lui rece. 

„Poate cl să o cvadanne la o via- 
(4 pusnică? 

„Dumaczei lasă oametilor să dis- 
pie de viaţa lor; iar el bătrân, vrea 
să fic mai tare ca Duninszuii! 

„Uh! nu am să rai fiu usa naiv 
cum am fost, arm să-mi apăr de a- 
cum îuainte, siaţa şi tericirea caro 
ADezt să al-o Fun, 

„Riuticios bătrân si pelin! El 
şi-a istovit viaţa. si wceşte să 0 ia 


pe a nvasiră, ca să-si întinzrească 
viaja, si sângrie lui învoniliat. 


„În Sisoarea asia care mă 0- 


moară, ei isprăvrste cu următoarea 
ironic: Al d-tale devctat servitor! 


Biesiem ţie bătrâne! Tu privesti a- 
reastă afacere ca o invitaţie la de- 
jun; ie svrresti de o 
că ca să mă omori! 

„Tu vrei să înduleesti otrasa. 

„„Tu mă priveşti. înainte să mă o- 
mori) | 

Şi Stephen umbla cu paşii grăbiţi. 

lu fimo, obosit, el căzi pe pat, 
plânsc lungă vreme si aceorimi, Du 
pă 0 oră, sc deşteaptă, serise magi 
malic serisori, te rupze: căci erai 
amenințătoare, apoi Jiri un Gin ee, 
care v crezu Mai piiii ră, 

Domnul fiere pm ce a GIN Ta, 
nică un mebun dar uz m rece şi 
prudent: adosea or! rand se plim- 
baii, Sephen mărturizie că Ru a- 
vca ări 0 averc, sau Vrr- Proleai- 
une, și dommul Muller cate, la rân- 
dul săi, nu prea cra bocat, mu pua- 
tea să se împace cu gâtdul, ca fiica 
sa ar treaba: Să îndure neavoro ȘI să- 
Tăeza. 

Printre niste huciele de scrisori 
rapte, «| aftă tot ce Se petrecea, con- 
stfimța îl mouastră, şi si:cur cu Mag- 
davena, r! spuse: 

„rede-mă De inc, si crede în cx- 

perienia şi priecaia mrca, îmi vi 
Disithțuprini sai jăsru roza ce vui fate 
azi, dercisiunea mea «e mpestrimula- 
1ă, în na vei aperțiae diut Stephen, 
ep peitra japtuil că na e un 90 
cinstit, dar petru că mi-e ieami, 
CĂ siiuaţia şi caracterul lui, nu-i 
Smgăducsc insurătoarea. 

Magdalena făra pe părinte:e săii 
să imfeleagi, că Stephen era tânăr 
gi cult, prim mura sa, ar [i putast 
si aibă o carieră strălucită, câ ar 
twebui numai răbdare şi încuitapaze, 
si că dâusa ar îi dispusă 5-3 ap 
“epic. 

— Nu, repetă dommul Auer, ed 
e mândru, şi na va ajunge niti 9 
dată île ceva, iar iu vai arca 0 fimr- 
re întăi ca el. 

BMizeraiena rugă. dar rugăciunile 


| ci rămaseră zadarnice. 


— Magdalena, eu voi fi prietenul 
Lăii, te voi mângâia şi tu îl vei uita, 

Pieră lăsând-o singură. 

Maedalcăa se cobai în grădină, 
rămase acple multă vreme. figura 
ci era cal3să, ea luase 0 daciziune; 
pe când Stephen evită ori ce întâl- 
nire. 

Seara domnul Muller fuma ţigara 
lui ca ce obicei şi îmbrăţișă pe 
fiica !ui. 

Crezu că totul se isprăvi, şi-i zise: 

„Pine. foarte  hine  Magdaleno! 
Vezi bine dar ce aduce guragaili şi O 
judecată iluminată. 

Când tânăra tată crezi că cu toţii 
dorm, Genevieva şi tatăl ei, îng-- 
nunehiă, rugând pe Dumnezeu cu 
ardcare, şi cu picioruşele goale, ca 
să nu facă zgomot, ea călca uşor, 
deschisa uşa de la camera de mân- 
care, căută să-si oprească  respira- 
ţia, mai aruncă o privire în jurul 
ei, și urcă scara 


Ajungănd ia ușa lui Stephen, se 


„decât Cesnădeiao: 


foxtmriă josni- 


opri câteva clipe căci pieptul î Lă- 
tea cu pviarc. Acolo Dai Îngeiinui- 


chiă odată, chemă cerut în ajutur, 
bătu la ::să, şi cu vcecoa mai mult 
stinsă: 


— Stopuen! 

Sărmanul Yăial cra încă în pal. 
sărobit do lacrămi, de duicre şi de 
lpaa de ri 

T so piăru " aude 0 voce Îbgurea- 
scă; deschisa, şi când Maccalona fi 
spuse: „Siephen, suut ci citi Mii 
duieua“, el îi luă Mina, îi amănulei 
gândindu-e la despărţisca 107 cau 
dă, începură deodată să plângă în 
hol'ote. 

O singură 
Mina camera, 

—— Stephen, spuse Mandalona. dra- 
gostoa ncasiră nu e o dragoste vul: 
pară. Credeaiu că puteauin să mă u- 
previi do line fără teamă. si că ciur 
stea Ioa va putea fi apărată de 
line. 


ruză slatii a luaci lu- 


a, Siro Nin- 
solii beu sineur 


Cu ară 
phben, Să îugaserscă 
gest candoaiea 1? 

-— Chirie geci cint preţioase. Nco- 
icrogte în izdina tă, tu nu sii ait 
2 siniţi tu puterea 
de a jepto cu mie ccitra soariei, si 
a câstigu 0 îerav x pentru ambii? 

—- Da. puii: Steaben, cu tine stat 
tare, suit r.uternic. 

— Ti bine. Stephen, moi nu avem 
decât iîncriege:ea în roi, și Speraiiţa 
în Dumnezrii. Tatăi meu a ars srri- 
soarea ta, fără a o cell. irmeă «ii 
cr2d că voința lui nu ne va despărți. 


d 2 


Dumnezeu numai, a fost martor 
cand ţi-am spus că ini eşti loged- 


mic. Sunt a ta, Stephen. Dacă tu veci 
avea îndrăzneală şi puteri, o vol a- 
“ea şi cu. oi aştepla. voi aştepin 
multă vreane. vai așterta vesnic. Voi 
păstra pir și demr sentimentul 
sue pertri tine. Ploară dci, mun- 
Cote, croesie-ţi un Qrom, îă-ţi o ca- 
ricră, și vino atuncea să zuă ceri ta: 
tăltui mo, 

Stephen isi 
dea lui. 

Da, spuse ci, Piec, voi munci, 
dar pentru a mă putea susline în 
(npta vicici, nu voi putea ci oate 
avea scrizsuii Gola tine? 

— Hi voi seric, spuse Magdalena, şi 
tu îmi vei răsvitde. tu vei adresa 
scrisorile tule Goenosievei: ea nu stie 
să cetească. și scrisorile ci îmi par- 
vin mie, căci îţi voi cuucaste scris], 

Aibi curaj și încredere Stephen, 
dragul meu icgodnic. încă odată, îţi 
jur că aaa voi aparţine altuia, voi îi 
numai a fa. Dumnezeule aştepţi ju- 
rămân mei, ei bine, jur să rămâi 
Numai si mumă a lui. 

— 9" Diamme, sputa 
Doamne binerurântează-ne! 

— Mâine, spus. Magdalena, miâi- 
pe va taehai să pieri; rămâi cu biune, 
adio! Ab! te ce nu pot să împărtă- 
cum cu tine alboseala şi n*plăcerile 
4zie! n'am pulmrea, nu pot face alt, 
decât să te aştept Adio! adio, scum. 
pui mii, adio viaja, tu şi fericirea 
meg! 

Tăiă apoi o şuviţă dia părul ei, 
3 Ceţe lui Stephan în păstrare. 

— Adio, spuse ca îură odată: e 
ullima oară că ne mal vedem până 
ia rrintoarrerea ta, dar atuneea nu 
ne va nial desparte nimenea. 

Adio! spuse Stepben, inima ta 
să fie veghe pentru mine, astfel] cu- 
rajul meci mă va susține în toată 
vremea. 

— Stephen, spuse Magdalena, mu 
te mâhni, păstrează-te pentru Maz- 
datena, pentru fericire! ţi voY scrie, 
ie voi ivbi din toată taima. Nu mă 
uita, îţi voi scrie adesea; și tu îmi 
vei scrie obosetile şi desgustul tăă. 
Voesc să ştia totul. Adio al meii 
Stephen, prictenul mei,  Jogodnicul 
met! Să ne deznărțim, căci trebu- 
cşte. Adio! 

işi strânszeră mâinile și se despăr- 
țiră. Stephen voi să o urmeze, dar 
ea îi făcu semn să râmână pe loc, 


reveni din desnăcej- 


Stephea, 


şi forma ei uşoară se pierdu în 
umbiă, 
XXI 
Dimiucața îsi strânse hagajul, n- 


cliiă chirig d-lui Miller, chemă gră- 


Duminecă, 22 Septenbrir, 4915 





și ît rugă săi ducă geu. 
tavațunul în gras. 
işi îmbrăcă un costum de viiai. 
se arii cu un baston şi plecă diu 
Ilie. 
 AGio. 


diharu. 


“Duis pl. loc co para gă 
fericire! Adio pâră afancea căii 
voi veni să cer vomisalin sferţărt 
[o si curagiului moi, 

Culuri n grădină, 
acela. SCcurele se ivi, 

Corul îu curieri, se vodea 
tru si clar: NOT USD 5: 
siotici ca culcarea  Toculuă, 
cai a gale, pt rep Se disiingati 
pare si strleie, dir de 0 culoure 8l- 
bitivasă. 

Până și tiueetlurila 
e nuunţă roză, 

Apoi oiiontul păru că arde, jude 
tatea ceitivi se făcu rosie, 


În monc tel 
2 |aă e 
10 
să 


IURI, 


ui avinia 


Daodată norii se lăţiră în Je .ţi 
Qe feo po nibastrul emului. 

lavă Pomi  Qupă rii oratii maj 
ut eri mai Pot ccouși TEZII, 
păi eaii VOrzE, alţii auriţi, 

ui bea cp văz ca Poiă, PEM) 
iure ra Qiznntelan becitiape, Sehitite 
VA it e hc, Gavan able 
nului, smuirngedului si ci aluluă. 

Nu se ci: Za DiRiC; Aurie ai, cr 
cât zhiruiill!ol albinelor cari zbureu 
ain floare in ficare. 

In astfel de ore, ilupresiile îţi re- 
încoşie si întineicgi» î . di 


vii, îţi dă asţiei A BIR e În Corn 
Şi sufiet. 

Stophren de fapt, nu nai vila 
xiaja zdru.:ciuată, ca Icri. 

Se simţea piia de putere şi îndrăz- 


intra] ci 
«tră vede 
sine poi - 


reală, întocmai ca și 
bătut de vaiură și vint, 
fărmul verde, şi tot mai 
Jen să-i ajungă, 

Impresiile lui Stelei crai v- 
sele, seipvl înălţător, si mijlocut a- 
cesta îi da puterea să meargă mai 
iute. 

Nu Mă 
guizrta di 


simţea îndoiala si noi. 
iegi Sigura Curvro cule 


corio-2uste un suf)ci vuergic 0 lic: 
sîmuraulu cu care trebue să Ii, 


dar însull.țit de rara) şi încrodare, 
se incrouia zelobiii spre o luftă în 
care vadca reuşitu. 

Trebua de asenicncea căutat orig.- 
na inistei în cauzele ci. Po caro: 
la auzul vortelor Mapgiaenci văzu: 
o rază în mijlocul nopţei. ua pnit 
luininos pe marea deariă; deci, îi 
veni în site că nu tretue să pli..- 
pă: mâncă, se culsă, dormi bine, 13 
acru: curai și răcoraă 

Totuşi inima |ui se Sirângea la 
gândul că mâine si multe zii în 
urmă nu va maj revedea grădina şi 
ala de tei. 

Îşi îmă sămes bin dela ficare 
pom, dela fiecare fioare. Sănă nu- 
mele lui și a! Magdalenei întrun 
ței, culese o ramură de stânje:iilă 
şi una de narcisă, pentru ei, legă un 
Buchet rame îl lăsă pe iarbă peatru 
Magdalena, şi cu vocea tremurăndă, 
işi luă adio. 

Priri lung fereastra Magdalenri. 
Ea dormea obosită de marile e:mo- 
țiuză. CGoamurile păreati că ard prin 
refeetul soarciui.  Işi Saă incă o 
dată rămas bun, aşteptă. i se țăru 
că se deschide fereaskra, 

Dar nimic DA se Mica, şi pătruns 
de impresiile trecute, îşi văzu de 
Cum,  ştergându-şi o lacrima ce 
pica. 

Piecă cu pas grăbit. îşi Mai îi.- 
dreaptă privirea spre casă, mai “pu- 
se „Adio! adio! şi plecă repede. I- 
nima îi era deschisă, dar natura în- 
frumuseţată, cerul albastru, şi mai 
mult speranţa î! susținea. 

Din când în când respira Mirosu- 
rile florilor ce le luase cu Cl, tru 
zână că respiră din suflarea di'a- 
gcă lui. 

Sati se aseza po vreo mevilă. citea 
vreo scrisoare a Magdialenui, ze gin- 
dea la viitor, la ce za putea face, şi 
în sfârsit îl venea în minte primi- 
rca ce îi vor face părinţii şi prie= 
teii lui, 


a 


A se citi urmarea în „Universul 
Literar“ ce va apare Diminica vlie 
toare. 





Duminică, 22 Septemprie 1914. 


PoE a 


Eco:rile săntămânel 


toane autorităților ungureşti. con- 
fu tricotorului romăn persistă cu 
u ridicol înrâpălânare, Cugurii, nu 
nume că prrsecuiă pe [flăcăii arde- 
lent cvuri îşi impodobesc pieptul cu 
culorile utăt de drage lor, dar fac 
nec juusuri chiar cscirsioniştilor TO- 
miiinul şi persoanelor de seumă din 
fiuncinia cură trec Carpaţii, 

Sunt recente cuzirile cu eXcursto- 
rişiii din Piteşti şi cu d. ministru 
die entre, Take lunescu,. 

i ngurii, procedând astfel, nici nu 
se gandesc la consecințe, Ei uită ve- 
chic dicton: a perseculu Însramnă 
cr prop. tu căt persecuțiile contra 
tricolorului cor creşte, cu alt va 
spori în înimele ardelenilor şi dra- 
pentru  cnublema patriei 








„3 


eastra 
Şriti inc, 

Si buigariă arcuii pândă mai acum 
cetera luni aerul de a slida culorile 
vomdâne. Dur râsul lor sa schimbat 
în plins ruind aă văzul drapelul Ra- 
mudâniei fălămd la Plevna, la Vrața, 
la Urhania și până în cpropiere de 
zicdlutile Sojiri. 

Tricoluruj, romăn, ulut de persecu- 
tut de unnuri, va fâtfdi odată şi o- 
etută şi în oraşele de prste munţi, Și 
ve frilfei nu în Pod Drovizor ci Den 
tru tuterruna. Acel tricolor mindru, 
dată înfirt da Braşot, la Orăștie, la 
Blaj, lu Cluj și în toate teritoriile 
syiuineşti ncaparate de unguri, nu 
ve iri putea [i scos de nici o putere 
Opus ciă, 

tinqutii şti bine acest lucru; şi 
daca Îl știă, apoi nur trebui să per- 
serute fricilorul, Și aceasta, daca nu 
de cl. eci putin ca să se 0bişnu- 
iască de pe acum cu aspectul lui! 


*» 


Din Palcani ştirile sosite sunt de 
petură « îngrijora spiritele, 20 Q- 
îs din cauza noului conflict luTrco- 
grrresr. 

tintver Bey, grație căruia turcii aă 
pulul reintra în posesia oraşelor A- 
trianoțol, Hirkilise, etc. şi-a pus 
ce cind să reziste şi contra rerendi- 
«țitnilor yreceşti în Marea lgev. 

Purrii nu Tor să cedeze grecilor 
insulele din Arhipelag. EI ai con- 
vinerea că zor rraobândi instlele 
mirrdule cu aceia ușurință cu cure 
ai vedobanitit Adriavopolul. 

E cert că Encer Boy nu za ceda 
eye de uşor, De altfel, eroul turc a 
ricut chiar cunoscut Sultanului că 
ii este cu nerulință de a Opri Mersul 
inainte al armatei otomane. 

Cum nici regele Constantin al 
f;reciei nu rămâne mat pe jos în ce 
priveşte tenacitatea şi patriotismul, 
har Ți de mirare ca, într'o bună di- 
ineață să un trezi cu un noii răz- 
bol yreco-tutr. 

In ce priveşte ?ăscoala din Alba- 
nia, ra nare caracterul aşa de grau 
cun sa putut crede la început. 

Serbii, cară, din  considlerațiuni 
strategice se retrăseseră în primele 
zile,  ucum ai luat defensiva şi aă 
vespins pe resculați. 

Cât despre bulgrai, e! ati încheiat 
panica ce furci şi, de acum, se vot 
Cupa, dc sigur, cu vindecarea ră- 
pilor ce şi le-aă făcut singuri yro- 
tocdnd crle două râzbouie crânrene. 

[i cu totul exclus ra bulgarii, să 
caulr să profite de încurciăturile 
Servici cu albanezii, ra să reinerapă 
un 7TAIboI de roranşă. 

Acerstae ar fi o greşeală care ar 
viii chiar și pe d. Danrff. 


Mestngqean, 


UNIVERSUL ITEHAR 


Revzle Uoostaniin al Greciei la Faris 








Suveranul în faţa unul portret al scu, executat de 


pictorul George Scott. 





— .. n mie mi 





n a m me 7 


După Frascati şi Kubier, cafenea» 
ua intelectualilor deia not, e azi Te- 
rusu Oteteleşeauu, cu drept cuvânt 
că puate îi socotţită a lor, întru cât 
seriitorii şi artiștii de la Naţionai 
ai fost cei gintăiii muştoerii şi cei 
dintâi, care ai atras, încetul cu în- 
cetul, atâta lume. Aicea ati fost ban- 
chetole autorilor  Qramatiră, şi al 
acbuturilor fericite ale artiştilor; 
aici, comitotele socictăței scriitori.or 
ati ţinut sfaturi, aici unii scriitori 
i-ati scris şi-şi scriu chiar articolele 
lor literare; şi tot aice sau înfăptuit 
trupe de teatre şi operete, APOI, sau 
adunat pictori, sculptori, muzicanți, 
ziarişti, după cari au venit toţi acel 
cc |ineat de destinele lor, acei cu 
care aveau ufaceri, nu mai zic do 
priatonii lor. 

Unii aii inceput să-și aducă chiar 
și nevestele si neamurile şi copiii, Si 
odată cu toate ati venit și aduratorii 
artelor si cel ce voiau să vadă tu 
carne şi în oQase un scriitor ce la, 
citit. ori un artist pe cate la văzut 
jucărnud. 

După asta, cu vremea, încovură să 
sa sirecoare şi rebegiţii, începătorii, 
unul câte unul cure a tipărit si el 
cite 0 puaziuvară, câte ua elev de 
Conservator, îutâi umil, ridicindu-să 
pălătia da un nictru deasupra cui 
pului și indeindu se mutsănu cudă 
in pus. Po auină, Siţiid, în Yoo 
da tară, călăura solelor din local, 
văzând curăţenia  noeasinmuită, co 
dour la Capşa și Huyăl se poate vedea. 
cunt și putiuțţa de a bea o catea ori 
0 bere pe căţiva  gologani, at îun- 
dirăznit să sc aseze la câte o ntusă, 
să ele Uu stari, un "apuliner. ori o 
rio, si Să se uite vătăcit, zăpăvit la 
cel Ci prulur, si întrebi de câta 
un clhoiner, ori cunuseut; cine e cu- 


de ÎI. DRAGOSLAV 


tare, ori cutare scriitor. Odată cu- 
noscându-te, privindu-te în deajuns 
să nu te uite, e mulţumit şi caută să 
îți facă cunoştinţa. Pentru asta, la 
orice colț de uliţă te-ar întâlni, în 
orice local, el te salută cu tot res- 
pectul, 

Nezicându-i nimene nimic, decât 
să steie în vreme de iarnă, în odaia 
fără foc, rece, între pereţii umezi şi 
cu văpseaua serijelită, ștearsă și 
învechită, sa aciuit şi el aicea. ŞI 
de aicea a început să-şi toarcă visu- 
rile care neaii muncit şi pe noi. 

ADOi, Uşa e mare, muzică, muzi- 
că, berărie, bodegă, cafenea, bili- 
ard, table, domino, sșach, iumină 
până la trei dimineaţa, ce mal ara 
de dormit ormiul: trei-putiu ceasari 
şi-l ziuă. Dar visătorul nu se lasă 
numui cu atât; pe el îl chinue dorul 
să-ți simtă palma ta îutra lui; să 
simțiă. cureutul electric, isvorânda-ţi 
din fiinţa ta muncită, strecurându- 
sc in a lui măcar o părticică, ca să 
se cvcadă iuspirat, şi mal presus să 
își capote şi încrederea altora în el, 
pina le-o spune că a, vorbit cu scri- 
itorul cutare. 

Seriituril îs ca femeile; prea ex- 
nansivi, nu at măsură la vorbă; ce 
aţi, ce nat îi stie toată lumea şi 
voiesc cu patimă și cu gura Marc, 
și oti cui doar ur [i crezuţi. Asta a 
făcni nu odată când a  desbătut 
rDva să atragă în jurul sa o sumă 
ce cnieni le tot felul, mai cu seamă 
po începători, ca pe urmă unil să 
aibă încrăziieala să-și ceară voe să 
sila la masa tu. sati chiar așezân- 
du-se necivuat de tu ţe miri: „De 
unCe 4 riul căzul si ăsta? 

Sa întelege ţi-e rusiue să-l îutrepi 
re mvtă. Și asta îi dă curujul să, 
vâză. să facă seninc, să dea din cap, 


No. 35, — 3. 





ba să se-Amestece în vorbă. Şi, întră 
zi, te trezesti căţi strânge mâna gă 
se recomandă. Apoi, îngăduit, vine 
ei si ajtă dată, ba face și ceva rost 
de gologani şi văzându-te cu masa 
goală, își cere voe să toşi cinsteas- 
că. Nu vrei să ici, cum să iei de la 
uri cm care Nu-l ştii ce rost are: îm- 
brăcămintea lui arată punga si tra- 
iul ce-l duce. 

Dar el nu te lusă: „Nu şi nu, să 
ici; că-l nenoroceșii. 

Rămâi cu un cui în inimă, cu e 
îndoială, parcă simţi cum îi jig- 
neşti, îl cobori; neprimind: i-a! dat 
moneda care o mvrită... 

Mie straşnic mi-a fost milă de a- 
semenca oameni şi nu odată an pri- 
mit, că nu m'aii Jăsat ef, ati bătut în 
masă: chelner!” O bere! 

Chelnerii îmi stii? măsura: o hat- 
bă. După asta începe să-mi spue că 
şi el scrie şi are o pcezie. Și-și cere 
voe să mi-o citească... 

De astă gată mintea parcă mi se 
întoarce pe dos: nu mal am vu ne- 
cunoscut, ci un cală al moit, in ceh 
care m'a, cinstit ca să mă terorizeze, 
O citeşte, ascult: iărgele de făină 
înşirate pe aţă aibă. Mi-e milă de 
dânsul. Să-i spun adevărul, untaș 
batjocori pe mine. Ar zice că-l învi- 
diez. Nu nu, niciodată nu mi-a plă: 
cut să dati de bănuit că aş fi atâta 
de mic la suflet. A o primi la re- 
dacţie o pu! la coş, orl îl răspunzi, 
ori ba, dar când ai în faţa ta ui 
om, nu merge. Şi zic: „Da, e în- 
moasă!“ 

Atâta trebue să-i Ai, că a dou 
seară nu-mi mai zice „Domnulo”, ci 
ca prictenii mel, ca tovarășii mei: 
„Dragoslav“. Asta mă dă peste cop, 
mă ameţeşte. Tac şi înghit, iar alti 
dată face și spirite pe socoteala mea. 
Toţi jidanii aii dat câte patru şc- 
zători la Atenei, Ei am dat două 
şi tipil m'ai şi ponosit. Şi tipuri 
de astea s'at strâns foarte mulţi la 
terasă; şed ca snrăclele în cutie. A- 
bea, intru pe poartă şi de e vară, şi 
de vreme bună, numai ce and: Salve 
Drugoslave! — Salve frate Nicule 
„Nicuşor“. Dânşii, şi frate cu Mine! 


„.. Muncești douăzeci de ani într'o 
branşă ca asta, te chinueşti în as- 
cuns, şi când ai îndrăznit şi tu, în- 
tr'o zi, să scoţi capul în lume, te po- 
meneşti că vine unul şi drept plată 
şi cinste îţi pune, în loc de tauri, o 
ciupercă pe cap. Când te uiţi îţi vie 
să leşini, si nu-ţi ajuiige destulă re- 
voltă sufletească cu să-i dui plata 
cuvenită. Şi astfel de tipi, îi întâi- 
neşti ori şi când între 3 dimineața 
şi până a doua zi la 3 dimineuţa li 
Terassă, — staii ca şi cânii. 

Şi ăstia au făcut ca atmostera lo 
calului să fia uşa de încărcată, și 
câteodată să fie însoţită şi d2 mu- 
nifestări electrice, ia? unil scriitori 
să se mai lipsească de vizite:e lor 
dese. Singur vii, poate mă du mal 
des, dar şi eii n'aș vrea de muite ork 
să mă duc. Dar mi-i urât acusă 
singur, şi nu ştii. parcă mă atrage 
o vrajă. 

Terasa, pentru mine a ajuns ca 9 
gazetă de unde afli tot felul da știri, 
o gazetă de care ai vrea să te lip- 
Boşti, dar care o citoşti de ciudoșie 
de a şti ce s'a mal întâmniat în a 
lume, şi de a prăpădi vremea. 

In sfârşit un rău, care-mi dă pri- 
cina să nu-mi caut de treabă cum 
se cuvine; mă face să vorbesc prea 
mult, să mă întâlnesc cu tipurile de 
care nu-mi plac, să mă supăr și să 
înfrunt obrăznicia unuia şi altuia 
și poate mă face să nu-mi înde- 
plinesc unele din datoriile de om 
de lume, si poate mă face si Po 
mine uesuferit altora, deşi multe 
am văzut şi învăţat în această 
mare bibliotecă co cărţi nescrise, şi 
cu paginele răsleţite, po care un 
autor ar avea mult de lucru să la 
adune şi să Je puc fiezare la Jocul 
lor. Căci 'Terassa, spre fericirea urii 
pronarului, e un iarmarae, pe lângă 
„Cafeneaua arţeior” cum ne plăiira 
so vedem la început. Alice câuni 9 
vară si romeo îÎrumnoasă, nu găsuiil 





4. „No „58. 


A a — 





“n 7 a: . . Ri .. Ca 8: 2 58 Simi 


MR e e a IE a Le 


mn scaun, în schimb priveşti la cu- 


i toaile frumoase şi gătite. 


„ Negustorul ca şi funcţionarul, 
după ce şi-alti mântuit munca de 
peste zi, aice vine să se răcorească 
si să bea o bore. Ba, acum, în vre- 
Mea din urină, sa democratizat în- 
tratâta că aii început că vie şi schi- 
lozi. Şi tot aice îşi Gă întâlnire sam- 
sarul ca şi apaşul literar sai ziaris- 
tic. Avocaţi cu ciienţii, drăguţii cu 
drăguțele, şi peztişorii Capitalei, a- 
poi, doctori, nu mai zic militari, că 
vin cu duiumul. 

Dar cine-i cunoaște, pe cei cinstiți 
şi pe cei necinstiţi? căci această 
lunie o întâlneştă şi la Royal, şi la 
Mincea, ba din ea chiar şi la Capşa, 

Vin şi se duc. Lumea curge, e lo- 
cal de petrecere a câtorva clipe bu- 
ne, e curat, e ordine. Totuși terasa 
va rămâne ca o amintire de dragă 
duioşie, atunci, când cel ce or mai 
rămânea din noi visătorii, or a- 
junge la vremea de pieptănat plete 
şi mustăţi albe şi trecând cu mintea 
prin anil pierduţi şi or aminti de 
o casă hoerească din Calea Victoriei, 
în aripa stângă a Teatrului Naţio- 
nat, cu grădină în faţă și parc cu 
&cenă de teatru în dos, care pe ar 
tunci nu va mai îi, fiind înălțat pe 
iocu-l un mare hotel al unei societăţi 
de asigurare, 

Dar pe vremurile cele poate scrii- 
torii vor trăi mai bine, or fi mal 
sociabili, gata ma! îndată de sacri- 
ficiu unul către altul ca cei de azi, 
și lăsând deoparte cancanurile, fi- 
gurile, poate vor avea, or avea o 
cafenea a lor propie, poate va fi 
o înfrățire a tuturor artelor, unda 
se vor aduna toti 
și nu va mai îndrăzni 
să se aşeze la masa lor, să-l spia- 
ueze sufletul şi să-l bârfească. 


RM . 


LUBAREA MEA. 


fiprește-te, nebune, înfrânți visul, 
Căci din avântul lui nimic salege; 
Be veacui n» apasă aceiasi lege: 

4 plinge, când ne periem paiadisul... d 





Aaiv),... după-himere las" s'alerge 
Pânce "n cânere “și vor afla abisul, 
Si nu ie mai râmână decit scrisul 
Şi (ruda atdivr nopți pustii... pribege ! 


Vultur cu fruntea 'n nori, am fost odată 
Și azi, rânil. mă sviârcolesc în lină, 
Din siava mea, departe de lumină. 


jemirra mea cea sfintă şi curată 
Se. si nse cu vegrelul și amarul 
Gă nu și putu găsi în lume altarul! 





BE: GÂnriea.., 


Ae cânii frumos, frumoasă domnişoară, 
Si pla uţi blând ne favmecă ociipă: 
Când ascul'âm se perde intr'o risipă 
Durerea, ce în vi. ui nenfiso:ră... 


O! du-ne pe a osului aripă 
Cu vocea'li mlădio':să si ușoară, 


Și nu lăsa m nutul să ne doară 


Când inima se s'ale greu și ţipă! 


ifângăâr-ne, deș'eaplă-ne s'miirea 

Ce iâncezeşte.., cântă-n> în urmă 

Homanța ,„,Cânid ne-a râs de mull, îue 
bnrea't, 


Ne cinţi frumos. dar cântecul securmă 
Ga iarăși să rânjească amăgirea 
Pribegi, să ne lol mâne cu pe-o turmă! 


Sebastian Hortopanu 


2 
Cc-i o simfonie de calori? 


Un Negru întrun costum galben 
de Nanking bea pe verdeață o bere 
albă cu logodnica lui Rosa îmbră- 
cală întro rochie albastră şi mă- 
nâncă un crenvirst roşu, pe cân& 
Rosa mănâncă o portocală şi soarbe 
jimonadă de fragi. 





apostolii lor, 
ori cine 








“foc ea chibriturile“. | 


VESUV.UL 

Luva ' trecută, -trei învăţaţi sati 
scotorât până !a peste 350. de metri 
în inteviorui Vesuviuiui, pentru a-l 
intreha de sănătate. Bătrânul vul- 
can nu c agitat, lava lui clocoteşte, 


ce sizur, dar nu cu destulă pute, 


iar gura îi este astupată cu lavă 
ce su răcit şi care va mai ţine încă 
mulţă vreme, pănă când într'o zi, o 
expiozie puternică va svârli tot ce-i 
stă în cale. 

Evu o vreme, când Vesuviul era 
trecut printre vulcanii stinşi, când 
iată că în anul 79 după Cristos, e- 
rupse cu putere, îngropând sub lavă 
şi cciuse trei orășele. IE 

De atunci încoa, în multe rânduri 
sa înfuriat, asvârlind lavă, cenușe, 
pietre aprinse, distrugând plantaţii 
şi locuinţe. 

In 79 însă, nu ştiaii bieţii oameni 
ce dezastru poate să producă Vesu- 
viul, şi ati aflat numai cu câteva 
ceasuri înainte de a cădea victime. 
Astăzi însă, Vesuviul e bine cunos 
cut, e temut, dar şi iubit. După îie- 
care erupție, plantațiile sunt mai 
bogate, lacrima  christi mai deli- 
cioasă, 





„BABY Bas az Pta At 


. 





tis. Lava înghițea totul pe unde tro- 
cea. De la distanţă lava usca arbo- 


“Si toţi fugea urlând. 

Opt zile a ţinut furia. Nu mai ră- 
măsese nimic, 

Fi, dar satui Torre del Greco a 
fost Ce şeante ori acoperit de lavă 
şi de sapte ori reclădit. 

Acum, ca totdeauna, se rejator- 
ceau tăranii văicărindu-se. Vorbea 
Vesuviului ca unel fiinţe: 

— Ah! Săracil de noi! Iar ne-a 
prăpădit muntele, muntele cel fru- 
mos! Madona mia! Doarine Durnne- 
zeule! Suntem pecepsţi pedtru pă- 
catele noastre! 

Munte drag, munte frumos, mMun- 
te răutăcios! Să ne înflorești repe- 
Ge smochinii pe cari îi vom planta. 
Așa «e el... puf un fir de smochin şi 


„creşte cât vezi cu ochii!.,. Te vom 


ierta, sărmanii de noi!“ 

Cu toate farsele pe cari le facv 
Vesuviul, e iubit. Iubit de ţărani, de 
învăţaţi, de străini! car! vin cu su- 
tele de mil să-l viziteze şi cari ca şi 
noi Românii, nu ai un vulcan în 
ţara lor. Italienii! ati mionopolizat 
mai pa toţi vulcanii din Europa. 
Greci! doar atit câţiva neînsemnaţi, 
prin insulele lor, iar Irlandezii ati 
pe Hekla, care le-a fost dăruit ca 





Un sat dela poalele Vesuviului năpădit de lavă 





in 1872 a avut loc o erupție for- 
midabilă. Pictorul Joseph de Nittis 
se afla la poalele lui şi ne-a lăsat o 
interesantă descriere, nu atât din 
punctul de vedere ştiinţitic, ci pen- 
tru pitorescul el. 

Se ştie că în apropriere de Vesuv 
se află un observator special. Direc- 
torul şi azistenţii lui tocmai când e 
o erupție, atunci lucrează mai cu 
plăcere, notând toate spasmele ma- 
relui vulcan, 

Pictorul! Nittis era condus de câţi- 
va ţărani din partea locului, cari 
îl  botezaseră Don Peppino. Unul 
dintre e! îl spunea: 

— Pon Peppino, vezi d-ta, învă- 
țaţii ci-că cunosc muntele. Ce știii 
ei? Muntele ăsta e al nostru, din 
tată în fit. El ne 8ă pâinea şi ma- 
caroanele pe cari le mâncăm. Invă- 
țații scrii... scrii Ja cifre, ce-are a- 
face cifrele cu ce-are muntele în 
pântecele lui... Uite, pune urechia 
la pământ... auzi cum fierbe lava?... 
Se urcă... O să plesneaseă... E no- 
voie te observatori?” 

Dar iată că Vesuviul începe repre- 
sentaţia, flacările  incendiază cerul 
şi pământul Ţăranii şi ţărăncile 
fug ţipând. Femeile, cu părul des- 
pletit, care le biciueşte faţa strigă: 

Ah! Sfinte Ianuarie! Suntem 
Prăpădiți, toti, si copil si bătrâni. 
San CGonnaro, ce ţi-am făcut, 01 ţie? 
N'a] lumânări la biserică? Nu ne-am 
îngenunchiat, n'am sărutat pămân- 
tul, luând pe buze praful lavel!.., 
Oh! porco de San Gennarn!... esti 
răii! Când vrei tu, opreşti marea ce 
foc, ai mal corrit-o! Aloargă repeie 
pe caiu) tăi cel mare de aur. 

„Muntele  troznea, spune de Nit- 








sobă. Ba le-a dăruit natura şi apă 
caldă a geyeserilor, ca să se spele 
de grăsimea da peşte. 

De câte ori e un cutremur în 
Vrancea, se răspândește povestea 
cu vulcanul. Ar dori mulţi ca po- 
vestea să fie adevărată; un vulcan 
nu e numai un centru de desolare, 
ci şi de civilizaţie; din nenorocire, 
nu avem vulcani în Carpaţi. Am a- 
vut odată, pe vremuri, când nu e 
raii oameni prin acesta ţinuturi, dar 
i-am pierdut, după ce i-ati pierdut 
Pirinei! şi Alpii şi linia vulcanilor 
s'a scoborât mal spre sud. Dacă » 
adovărat cum cred unii geologi, că 
din fundul Mediterane! sunt pe cale 
în cursul sutelor de veacuri să se 
ridice alţi munţi, atunci noul vul- 
cani îşi vor face acolo apariţia, dar 
atunci nici Etna, nici Vesuviul, nict 
Stromboli nu vor mai necăji pe lo- 
cuitorii din preajma lor. Dar cesunt 
o sută de veacuri omeneşti față de 
timpul infinit! Câteva clipe. 

V'aţi gândit însă vre-o dată la mi- 
lioaneie da veacuri ce ai trecut? 
Nu. Şi viitorul tot în beznă se află, 
ca şi trecutul şi numai învățații 
mail scormoneze în cenuşa trecutu- 
lui si cearcă să pătrundă viitorul 
cel ncinchegat încă. Asta e meseria 
lor. 


Victor Anestin 





Sie nai + Mucăitiv SN SED ae MAR 


PENTRU AT 


ie ANA AL. CODREANU. 





In tot parcul nu mal eo bancă li» 
beră ; toate sunt ocupate de lumea 
venită să respire aerul înviorător al 
serilar Ge Mai, Copilasi în rochita 
subţiri, alcareă pe nisipul aleilor, as 
semenaa unui roiu de fluturi. 

Pe ca bancă, de oharte subt una din 
sălciile pletoase, care se oglindesc 
în lacul argintii, stau doi tineri, un 
bărbat și o femea. 

El brun, palid, slab, un tip de or 
nervos; ea micuță btondă, întruchi- 
parea blindeţoi, se uiiă, cu o adara- 
ţie mută în ochii ej viorii la tovară- 
șul de alături, care, cu vâriul basto- 
nului, face pe nisip contururi, schito 
vagi. 

„Să mergem... m'am plictisit” 
zice dânsul — şi se scoală, brusc, 
parcă alungat. 

Fa urmează. Lmăr lângă umăr, 
străbat 'aleele, pariumate muţi. 0) ?c- 
pădă ca un nufăr alb, uriaş, despici 
undele lacului cu peptul ei de zăpa: 
dă, în mișcări graţioase. 

— Vezi tu, Lilico? Asta e „arti. 
Asta „ar fi” iartă. Să prinzi pe pânză 
tremurul apel, adierea zefirului,... 
murmură el. 

— Lucrează Nicule, lucrează tu, lu 
eşti artist — răspunde Lilica, — sin 
vocea, €!f vibroază 'aceeaşi adoraţie 
care-i luceşte în ochi. 

— Oh! eul.. face el, desccurajat., 

— De ce lipsa asta de încredarc, 
Gragui mei ? Dece descurajarea asta 
de un timp încoace? Oare pânzele 
tale n'a fost admirate de toţi câţi 
le-ai văzut? Oare pădurile tale nu 
par că se leagănă, alintate de o adio- 
re ușoară ? Florile tale nu-şi deschid 
potirele, asemenea unor guri, dornice 
de sărutare ? Oare apele tale nu sunt 
limpezi transparente, ca lacul, oglin- 
dă ? Apusurile tale de soare, din Cai- 
TO, răsăritul tăii de lună de pe ma- 
rea Nordului, crezi că m'ar face fala 
ori cărej galeril? 

Taci, Lilico, taci, te rog... Nu-mi 
vorbi de pânzele mele, pe care orice 
elev de la Belle arte le-ar face. 

Mie îmi! trebue ceva noi, îmi tre- 
bue senzații no! -— un ce” care să 
mă sgudue, să-mi trezească sufletul 
din toropeala asta. Un „ce” pe care 
nu laşi putea preciza, care poate nu 
va, veni niciodată”... 

Litica tace. EI i-a luat mâna, și i-o 
strânge, mervos; i-o strânge, că-l vi- 
ne să ţipe de durere şi totuşi durerea 
asta île dragă. Simte căisestrecoa- 
ră în corp, în suflet, ceva din su- 
flatul soţului, pe care-l iubeşte tot ca 
în prima zi a căsniciei lor. 

Il înţelege... Cine alta Tar înţelege 
mai bine ca ea? Ca ea, care i-a fost 
amantă, soţie, soră, mamă ; care i-a 
veghiat nopți întregi la căpătâiul lu! 
de bolnav. udând cu mirul sfânt al 
lăcrămioarelor ef mâinile, mâinile 
din care răsăreau atâtea lucruri ne- 
grăit de frumoase. Cine erea să-l în- 
ţelaagă ma! bine ca ea, martora tutu- 
ror înființărilor lut artistice, păria- 
sa sbiuciumărilor luY, alinătoarea 
clipelov lul du descurajare ? 

Si el, Nicu, o iubea, mult, mult în 
primii any, în toate pânzele erea a 
notă din gama — iubirii lui pătima- 
şe. In apusurile de soare, în răsări- 
turile de lună, erea nota dulce a u- 
mul suflet fericit înţeles, 

Şi acum?! Şi acuma iubea, dar 
tuntuna din suflet i se liniştise. Acum 
era o iubire de tovarăș drag, de fra- 
te. Nervii lui cereati senzaţii noi, îl 
trebuiati un motiv. Da, înţelegea Li- 
lica. II trebuia lui Nicu motivul pu- 
ternic, care să-l pună'n mână paleta, 
pe care culorile se uscaseră de muit, 
penelul din care avea să isvorască 
opera, menită să-l treacă numele la 
nemurire. i 

Eșiră amândoi pe poarta, parcului. 

Se înoptase. Nicu tăcusc; mergea 
ca un aulomat, Din când în cânt 
strângea pumnul pe mânerul basto- 
nului, sati lovea într ritm scurt, 
sacadat. marginea  trotoarelor, dss- 
căicându-și nervii prin bastonul cu 
mâner de argint, cum se osrarcă 


i: Daminecă, 29 Sentaembrie 1319, 


prin  paratoner frărnântarea, MEervoa- . 


să EX Văzauhuluă. * e 

Lia casa lor 3 Aumină de cât ia 
o fereastră.  Servitoarea îi aştepta. 
Urcă binişor scările ; li se deschide. 

In timpul Mesei, pe care le-o ser- 
veşte bătrâna servitoare, fosta doică 
a. Iilichii, nici unul nu socotea un 
cuvâni. 

După masă, Nicu răstoeşte o revig- 
tă. Răsturnată pe un fotoliu cw lea- 
găn, Lilica — se lăsă în voia gându- 
rilor. A mehis pleoapele dar ochit 
înimeY cl veghiază. 

„Lut Nicu îi trebue „„motivul” — 
Îi trebue ce-va care să-l mişgte, să 
dea avânt geniului lut”. 

Gândul acesta i s'a înfipt Lilichil 
în minte, ca un cuiu. Deodată se ri- 
dică, zâmbeşte fericită. 

A găsit! Iubirea el e maj presus 
de toate, caută, găseşte, înveniă, în 
totdcauna — şi a găsit „motivul” și 
acum, motivul puternic, care să-l 
zguduc pe el. pe :artistul adorat. O 
bucurie mare? N'are putinţa... Dar o 
durere, o durerc fără pereche: Nicu 
o iubeste, n'oare decât peea; pe aa şi 
arta. Cân4 nu va mal fi ea Nicu val 
rămâne al arterf, numai al artei. A- 
lunecând ca o vedenie, în vârful pi- 
cioarclor, Lilich se opreşte în dosul 
scaunului lut Nicu; îl cuprinde capul 
cu mâinile amândouă răsturnându-l 
puţin pe spate, lipește buzele pe frun- 
tea lui, colo, în colţul din stânga, 
pe care ii e atât de drag, şi pleacă. 

In camera ei, Lilica deschide gar- 
derol:a, în care dormea rochia ei al- 
bă. Ce mireasă, rochia cu care sa dus 
via altar, unde i-a jurat iubire lut, 
ne vină. Repede. bcteala, vălul alb, 
floarea de lăinâiţă, paintofiy de mă- 
tase şi Lilica sc vede în Oglindă, 234 
cum oră cu ctacl ani în urmă, 

Servitcarea sa culcat, Nicu? O! 
nici 1o să bpănviască. Are să se du- 
că în odaia lui, erczând-o pe dânsa 
orormită obosită, după lunga plim- 
bare de paste zi. 

Mireasă, Lilica urcă repeae scărila 
atelicrului; inima-i Bate, o simte par- 
că în got. pe lângă urechi. 

Pencluri, culori, palete, şed în do- 
scrdine imprăștiate pe mese, pe jos, 

In funui, estrada de catife viorie 
cu canapeaua pentru modele. 

Liilica <a întinde. se îngroapă, albă 
ca un crin, în găteala-i fociorelnică, 
în undele de catifea, pe care de atâ- 
tea ori işi culcase corpul el gol, de 
«tatue, pe vrermnea când, fată săracă, 
dar cinstită, poza pentru e], pentru 
Nicu. 

Inchide ochii, ca şi cum sar teme 
să nu-l clăbească curajul şi cu 
dreapta. împlântă sub sânuy stâng, 
pumralul lucitor, pe care la luat de 
pe birout lui, — pumnalul pe care-l 
cumpărase la Cairo şi pe care gra- 
vaseră dita căsătoriei lor. 

TI 

A doua zi Nicu, mirat de lipsa Li- 
lichii, urcă n atelier, unde ştia că 

'Aânăra femee, în fiecare dimineaţă, 
așeza uncitele de pictură, pe care el 
le răvășeste a dova zi, așa zadarnic, 
fără să lucreze. 

Rămâne în prag, mut. Un fir sup- 
țire, rosu, serpucește din dreptul îni- 
NIeX până la podele. pe mătasea al- 
bă a reehiei, pe catitfe ma viuletă şi 
se perde într'o pată de carmin, pe 
podeala estradej. 

Intr'o clipă a înţelne tot — a înț.> 
les săâcriiiciul acelui suflet curat, iu- 
bitor, care a găsit „motivu” moti- 
vul cc-t lipsea lui, pe care-l astepta, 
cu sote. 

Fără un geamăt, fără o lacrimă 
ia nervos, piata, penelul — şi pe 
pânza imaculată care aștiaptă pe 
chevalet, pare că se răsfrânge, tron- 
tat- treptat ca înr'o oglindă, mireasa 
morții. culcată în cutele mâncăioase 
ula catifelci. Zâmbetul care i-a încra- 
menit pe huze, e poema unei întregi 
vieți de iubire, sacrificiu. 

Și sacrificiul” a prias fiinţă pe 
pânza expusă la salon cu rama în- 
vălită în erep negru. 

A fost coa may frumoasă operă a 
lui Nicu, a fost „cântecul lebedei” al 
artistului, pe care l-ati eăsit a dova 
zi, cu capul zudrojiit, pe pavajul de 
sub feros: tel pui 

-— Ana £ 'randrasen Cedrcann 





Pe străzile eu case vechi 


Pe străzile cu case vechi 

Pe străzi cu buruene, 

Prin fața persienelor. 

Nam mai trecut de-o vreme. 


De câte ori îi trimeteam 
A mele dulci priviri, 

De după flori îmi arunca 
Boboci de trandafiri. 


La casele cu ziduri vechi 
De-acum când mă opresc, 
Cadânele de prin vecini 
Mâhnite mă privesc. 


Aseară când mă întorceam 
Un trecitor mi-a spus, 

Că blânzi ochi ce-i căutam 
De-a pururea sau dus! 





Răsplata | bunătăței 


Când eraiă amestecate noaptea cu 
ziua, mama Dobriţa închidea usa bi- 
nişor În urma el, și eşea “în curte, 
Turcu o întâmpina. voios, sărind şi 
bălăbănindu-şi capul, dar nu lătra.. 
Stăpâna sa avea totdeauna grije să 
zică „sst”! destul de încet, cu dege- 
tul pe buze, şi câinele înţelegea. N'a- 
vea pe cine să deştepte sgomotul, de 
cât poate pe vecinii de peste gard, 
dar aşa i se părea mamii Dobriţii, că 
se cuvine dimineaţa. Ea şi ziua se 
mişca cu temere de larmă, punea lu- 
crurile la locul lor binişor, cu grije 
şi călca cu paşi de bumbac pe pă- 
mânt. 

Cu pasările însă nu avea încotro. 
Nu mai creştea rațe de urâtul mă- 
căjtului. Avusese bibilici şi le vân- 
duse amărâtă foarte, le depărtasa 
dacasa ei pentrucă păcătuiaii; toată 
ziua „pă-cat! pă-cat!” eşea din plis- 
curite lor, iar biata mama Dobriţa 
era de opt ani văduvă. Acum nu 
maj creştea găini. Cocosul cânta 
noaptea de_două ori, de! ca toţi co- 
coșii, ce să-i facă? iar ziua o por- 
nea cu toate găinile după el, peste 
gardul din fundul curţii, adică pe 
maidan. 

Văduva, cu fişiul negru până pes 
te vârfurile urechilor, pe umeri cu 
scurteica, pe care și vara o purta 
dis de dimineaţă, scotea din maga- 
zia pleoştită ciurul de boabe de po- 
rumb cu copăiţa cu mel. 

Scotea hrana la vreme, când auzea 
că pasările încep să-și miște aripile 
în coteţ şi să cârâie. Stârcită jos, 
aruncă întins pa faţa . pământului 
boabele de aur, în cât abia aveaii 
vreme găinele să mai cârâie. Cule- 
geaii lacome porumbul răvășit pre- 
tutindeni, de mâna darnică şi diba- 
ce, cocosul uita să-şi tot poftească 
nevestele la masă, şi mânca si dum- 
nealui. Apoi aripatele își  făceati 
vânt pezte gard, la maidanul plin de 
pălării, de gunoaie şi de stârvuri, 
Privirdu-le silința, <sborul de câte 
două ori încercat şi cumpănirea lor 
pe gard, ca mai avoi să sară dincolo 
pe moidan, ctăpina rostea totdoau- 
"a ca Măngiindu-le: 


In fa si su caselor pustăă 
Sub dafinul bătrân, 

Aş vrea cu mâna câtre cer 
De piatră să rămân. 


Să stau așa şi să ascult 
Murmurui cadențat, 

Ai undelor care se sparg 
De zidul aplecat. 


Sar îndura când-va Alah 
De tristul cerşetor... 

Cu zidul aplecat să-l dea 
Adâncului Bosfor. 


C. Tonegaro 
Bebec, August 1913 





— Inima mami! Dobriţii! 

„ Gospodina venea apoi să dea aru- 
mul puișorilor, pe care îi ținea în tin- 
da. casif: In vecini se auzea zgomot, 
glasuri întărâtate întrebau, răspun- 
deaii, puncaii la cale ziua de azi, 
abia ivită. La răsărit: fâşii, bucăţi, 
lunci. trandafirii de nouri vesteati că; 
atotputernicul soare se deşteaptă şi 
că, negreşit, ca şi erf, va da lumină 
şi căldură peste făpturi și peste lu- 
cruri, deopotrivă. 

Rotofee, cu bujori în obraji, mama 
Dobriţa părea veselă că trăeşte. In 
licăririle blânde din ochi-i, tot ti- 
neri, ardea pacinic, fără trufie, pri- 
ceperea că suileţțul ei e neîntinat şi 
dulce. 

Puii, de câteva zile eşiţi din ouă, 
cloşca, umflată ca un aricii, îngri- 
jită şi cu gura plină de cloncăte, ve- 
neaii cu toții să adune meiul nins 
din pumnii gospodinei. Soarele de 
aur, meiul de aur, puii de aur, ră- 
sunat în sufletul femeei ca o întrea- 
gă avuţie. Dându-le să mănânce pui- 
lor, văduva se înduioşa şi le spunea 


cu drag: 
— Inima mamii Dobriţii! 
Ca astăzi, zi Ave vară, gospodina 


dcriticase în odaie, pe prispă, mă- 
turasc toată ograda, pusese apă în 
ghiveciuri, se bucurase de mireas- 
ma busuiocului si a muşscatei, si se 
odihnea, acum. Sedea în cămăruţa 
văruită de curând, ferestrele erau 
deschise şi răcoarea dimineţei se tra- 
cea îgcet, încet. Soarele, urcat sus, 
năvălea priniferestre; paturile şi zi- 
durile păreau mai albe, florile gin 
ghiveciuri mai vii, frunzele mai 
verzi. Un sgcmot dureros de ramură 
cara se rupe suh povară, o făcu să-şi 
parte privirea liniştită către vişinu! 
stingher din lundul curţii. Vişinul 
din rare pornise sgomotul şi care se 
făcea, furcă din trunchiii, se despi- 
case cu desăvârșire. O jumătate se 
rozema ruptă de uluci, iar cealaltă 
jrmătate rămăsese pe trunchic. Aga 
vecea mama Dobriţa din casă. Cu 
lacrămi în ochi, frecându-si pairhe- 
le grăsune, gâfiind a venit stăpâna 
vișinuluă, --- sa apropiat să vadă ce 
sa întâmplat. După secme'ul runie- 
rii, un coțilanpucasesă sară pe gard, 
să-l încciece si să fugă Le muidari, 


sit? 


No: E 3. 





“Vişinuil ss “dospicagte. până FĂ pământ 


Femeia își puse palmele pe Sent, să 


nu vadă rana bietului pom. Pe tâl- 


harul de copi! îl cunoscuse al cui 
era. Se gândi să se plângă luitată- 
săi, se îndreptă către poartă, când 
dădu cu ochii de el. Gavrilă, calfa 
fierarului, îl ţinea strâns, i-l aducea 
pe sus, şi băiatul se smucca zadar- 
nic să scape. Când dădu cu ochii 
de ei, Dobriţa deschise gura să-i 
blesteme, dar rămase aşa, cu gura 
căscată. Prichindelul se strâmbuse 
de spaimă și lacrămile făcuse două 
pârae albe pe faţa lui nespălată. 

— Ce-ai căutat, diavolc? putu să 
spue păgubita. | 

— Nam vrut să-l rup! abia își 
smulse copilul vorbele din piept. 

— Aşa-i! aşa-l! dădu din cap fe- 
meia, biruită. Inima mamii Dobriţii! 

Cu vorbele astea, ea mângâiă din- 
tr'odată, deopotrivă, şi pe  vişinul 
pierdut și pe desmoticul de băiat. 

Peste două zile, noâptea, Dobriţa 
aude un cârâit spăimântat de găini, 
neobisnuit, venind din spre cotenea- 
ță. Femeia se dădu jos binișor din 
pat, se apropie de fereastra cu geam. 
Un om îl fura găincle. Ce cra să 
facă. ea, ofemee? Pândește înainte 
măcar să vadă faţa hoţului. Era Ga 
vrilă, calfa dela ferărie! 

A doua zi, Păgubaşa se ivește în 
pragul fierăriel. Gavrilă era singur. 
Şiroae negre de sudoare curgeati pe 
trupul lui pe când lăsa pe nicovală 
barosul grei. Muncitorul nu auzea 
nu vedea, bătând de zor întrun îier 
înroşit şi înfigând în jeratic drugul 
pe care voia să-l lucreze. 

-— Ce viaţă chinuită! cugetă pă- 
gubita. Parcă-i în iad. E numai o 
apă, săracul! 

Şi mila ei nevindecată, 
o prididi ! 

— Inima mamii Dobriţii ! 

Şi mama Dobriţa a plecat acasă, 
fără să-i spună o vorbă. Gavrilă na 
văzut'o şi n'a. crezut nici odată că 
femeia, furată de el ştie cine a pă- 
gubit-o. | 

— La urma urmei, tot mi-a lăsat 
şi mie destule pasări mărturisise ca 
vecini! Marghioala stând de vorbă 
pe prispă... Vecina asta venca câte 
odată să-i ţie de urât. 

In ziua de Sf. lie, intorcându- -se 
deia biserică, mama Dabriţa.. vede 
din prag că om strein i-a cotrobăit 
prin casă. Busuiocul căzut de pe 
lângă geam, ghiveciul spart, iloarca 
ruptă în cădere, eraii semne că pe 
acolo intrase hotul. Salteaua patu- 
lui dată peste cap, lada deschisă! 
Hoţul furase toate albiturile, până 
şi cearceaful de pe pat. Bani nu fu- 
seseră în casă. Tscălosul nu nutea 
să fiec decât om cunoscut, care în- 
trase de multe ori în casă şi pe rare 
câinele nu-l lătra. Turu cra paznic 
credincios şi aspru cu streinii. 

Cu ban! rupţi dela gură și târziu 
de “tot a putut gospodina să îulo- 
cuiască lucrurile furate. Prea bun 
ar fi Dumnezei dacă lar îierta! 
spunea ea, cu ochi! îndreptaţi către 
cer, pe când lucra la cearceafuri, la 
ciorapi, la ştergare, oftând după Ce- 
le furate. 

In ajunul Crăciunului, mama Do- 
briţa se pomeneşte cu Marghioata, 
că-i vine în casă, gata să cadă în 
genuchi, cu lacrămile cât fasolea de 
mari. 

— Uită-te la mine, a spus în cele 
din urmă hoaţa deschizându-se la 
piept, nici acum nam cămase! Mi 
le sfâzie bărbatu-meii când e beat. 
Mă bate de mă usucă! Nam ciorapi 
în ghete! Iartă-mă, mamă Dobriţa 
nemermnica de mine! 

Şi. femeca se desgolea la piept, 
ridica fusta până peste solduri și 
arăţă pe unde a fost bătută. Neno- 
rocita era mai mult vânătă de lovie 
turi decât aibă. Femeea care fusese 
prădată, nu mai putu suferi ascrme- 
nca privelişte, şi isbucni în lacrămi: 

— Tnima mamii Dobriţit! 


V. Jerretrius 


nestirbită, 





D. —No. 58. 


UNI VERSUL LITERAR 


Duminecă, 22 Septembrie 4918, 





3 A ia Îi ST A 


pălrâna toarce dintrun fus, 
Cu împletite fire, 

Copilul ei sub steag sa dus 
Să lupte în oştire; _ 

Dar până azi ny are-un Tână 
Cu veste desvre dânsul 

Prin cap îă fulgeră un gând 
Şi-a podideşie plânsul, 


Intro clipire, mat târzii, 
Din negrul vis, bătrâna 
Tresare de odată vii 
Și-şi trece pe-ochi cu mâna, 
Un tropot şi un zângănit 
Puternice urale 
Străbat văzduhul, ascuțit, 
Din deal şi pânăn tale, 


Se 'ntorc din luptă mulţi fecior 
La vetrele iubite 

Şi înaînle es cu flori 
Femeile grăbite. 

Iși întindea şi mici şi mary, 
Cu bucurie, mâna 

Pe-al et copil însă 'n zadar 
Il caulă bătrâna, 


Ea alerga în sus şin Jos 
Prin gloată, în neştire, 

Dar nu-şi găsea fiul chipos 
Și nu-şi venea în fire. 

Atunci din ei sn desfăcut 
Sergentur şi *ntro clipă 

Ca morți cu toții ai tăcuț 
lar el grăi, în pripă: 


— Bătrâno! Fiul tăi sa stins 
In lupta pentru țară, 

Sin piept, pe rană, i sa prins 
Virtutea militară! 

fă nu-l mal plângi de loc pe el 
Să nu-l mai plângi, îa senmă 

Căci fiul care moare-ast-fel 
Cinsteşte pe-a lui mnamă. 


Cn treznet par'car fi lovit 
Aşa căzu de iute 

Bătrâna. când i sa vestit 
Că fiul ei pierdut e. 

„El n'a venit? Mă duc şi ei" 
Doar aste vorbe prinse 

Bătrâna să le sufle greu 
S'apoi, uşor, se stinse, 


Afară pe un pal de lemn, 
Intinsă e bătrâna 
Ostaşii fac al cTucei semn 
Și îi sărută mâna. 
In sat începe a înopta, 
Un clopot, jalnic, sună; 
lar moarta, tainice, surâdea 
Sub razele de lună. 
Ionescu-Quintus. 


ANECDOTE CELEBRE 


Din curţile monzrhilge 


Un rege al Portugaliei voind să 








scrie Papei, însărcină pe unul din. 


oamenii săi dela Curte să redacteze 
o scrisoare. . Regele declară că va 
compune şi €l una şi va expedia a- 
poi scrisoarea pe care o va găsi mai 
bună. După citirea ambelor scrisori, 
regele nu se putu abţine să recu- 
noască că scrisoarea  curteanului 
săi e de preferat. | 

Curteanul răspunse cu o adâncă 
înclinare și se grăbi să se despartă, 
de cel mui bun amic a] său. 

— Căci” — zise el — „nu maj 
pot avea nici un rol la Curte din 
niomentul ce regele şţie că sunt mai 
inteligent ca dânsul'* 

* 


Intr'o zi i se prezență lui Ludovic 
NIY un ofiţer, care urma să fie în- 
sărcinat cu o înaltă demnitate, 


sk prea bătrân!* — observă 
regele. | 
— „Sire“ — răspunse ofițerul, care 


cunoştea bine obiceiurile dela Curte 
— „nu sunt decât cu 4 ani mai în 
vârstă ca M. V. şi sper să-mi mai 
pot exercita funcțiunea în demnita- 
tea ce ini-o oferiţi, timp de 25 de 
ani!“ 

Regele îi încredinţă postul cerut, 

L 3 


'Wesnperatura Săptămăâneă 
D-rul M. afinoviei şi EIolera 


"i 404 


Hui, 


DVI] 





(4 





Directorul serv. sanitar. — Au 7maz pleci ? 


Madam Virgula. — Na, «Dâmbovița apă dulce, cine bea nu se mai duce n | 
Desen ae HAPC, 








Reginei Maria Anioincta, i se pre- 
zentă odată un bătrân general aus- 
triac, care în tot timpul prezentărel 
pu vorbi decât de cei doui cai al săi 
de predilecție pe cari îi utiliza în 
iimp de războL. | 

La proxima zi de recepţie, regina, 
nestiind ce să vorbească cu bătrâ- 
nul general, îl întrebă pe care din 
cei doui cal aj săi preleră. 

— „Madame: — răspunse bătrâ- 
nul, cu o seriozitate comică — „pre- 
supunând că într'o luptă încalec în- 
tâi murgul, atunci nu laşi descăleca 
decât pentru a încăleca bălţatul, şi 
presupunând că am încălecat bălţa- 
tul nu laşi descăleca decât pentru a 
încăleca murgul“. | 

După o scurtă pauză discuţia se 
întinse asupra doamnelor de la 
Curte, dintre cari două treceau drept 
foarte frumoase. Regina ceru dul 
De  Vaudreiul care se afla lângă 


dânsa să-şi spue părerea, şi acesta 


imitând seriozitatea generalului a- 
ustriac, dădu imediat următorul răs- 
puns: | | 
— Madame, presupunând că într'o 
luptă încalec întâi... | 
— „Destul, destul!“ — 
regina furioasă, 


inirorupse 


EX-LIBRIS 


PENTRU PATRIE — piesă. IM- 
PRESII, proză și versuri, de Al. 
Filoreanu. 


Patria e foarte supărată, patria, 
de sigur, se va răzbuna. Ea nu poa- 
te să fie rezunoscătoare ori cul îi 
vine poftă să o laude. D-lui Al. Fi- 
loreanu nici prin gând nu peate 
să-i treacă cât de indignată ce pa- 
tria în contra d-sale şi fiindcă în- 
dignarca el e prea mare, așa dema- 
re în cât sărmata a rămas împie- 
trită, ne vom lua sarcina, foarte nc- 
plăzută de ajttel, să-i spunem d-lui 
Filoreanu, pentru ce opera d-sale e 
o operă criminală. 

Vaţi spuna poate că nu 0 va iţi 


nimeni şi deci patria sa alarmat de 
prisos. Nu, se vor găsi şi persoane, 
cari fie silite, fie că nu ait ceva mai 
bun de făcut, fie că nu ai destulă, 
cultură, cari să citească naivităţile 
d-lui Filoreanu şi e o datorie să le 
atragem băgarea de scamă, 

Intrun volum de 70 pagini, d. 
Yiloreanu publică articolaşe ce le-a 
mai publicat odată — aşa cel puţin 
spune d-sa — prin ziare şi reviste, 
poezii, schiţe literare, poliţice, sa- 
tire, ba şi epigrame, cum şi o picsă, 
Aşa de pildă adresându-se criticilor, 
întrun moment de luciditate, prole- 
tizează: 

Pana-mi, de-ar fi chiar măiastră, 
Le va face mai mult silă. | 

Până şi  subliniatul cuvântului 
silă e tot opera autorului. Mai pro- 
fet nu putea să fie. 

Piesa + „în 4 acte, 3 tablouri şi o 
apoteoză... finală. 

D. Filoreanu îşi bate joc de ostaşii 
noştrii, astfel, descrie pe un bătrân 
general, etetran de 65 ani, (18Ţ7 
plus 65 ani este egal cu 194%, an în 
care nu a ajuns încă), „foarte în- 
cărunţit“, „adevărat militar“, să 
spună: „„De şi-s bătrân dar am ini- 
mă de români, ca şi cum un inilitar 
când imbătrâneşte pierde calitatea 
de român. Soldaţii din piesă apoi, 
când strigă ura, delirează!... 

Dar ar trebui să raproducem pie- 
sa întreagă, cu acţiunea ei copilă- 
rească, cu expreşsiuniie mahalagieşti 
cu entusiasmul cel de comandă. 

Poate că se vor găsi persoane mi- 
loase, cari să invoce scuza că au- 
torul, fiind prea entuziasmat de c- 
venimentele prin cari a trecut țara, 
a scris cum sa priceput, „cum ]-a 
tăiat capul“, vorba românească. 

Da, dar mai e ceva. După primă 
pagină în care se vede  fotograiia, 
autorului, intro poziţie de inspirat, 
cu mâna în care ţine un plaivaz re- 
zemându-şi tâmpla, urmează o scri- 
soare a D-rei Elena Văcărescu, scri- 
soare reprodusă aidoma, manusrris 
fotografiat, şi în care, între altele, 
se spune: „„Viţi deci lăudat pentru 
această gtuqaşe şi fermecătoare car- 
te isubinicile sunt de asță dată 





007 Eul 


ale meie), în care salut un delicat 
dar făcut publicului. * 

Ori d-ra Elena Văcărescu a voit 
să facă o glumă pe socoteala auto- 
ruluă, ori nu a citit cartea. D-ra 
Văcărescu e o literată distinsă, cara 
stie și limba românească tot aşa de 
hine ca şi pe cea franţuzească. D-sa 
ştie apoi mai bine ca mulţi dintro 
literații noştrii ce-ar însemna un 
dar delicat pentru public şi pentru 
multe din scrierile d-sale sar putea 
întrebuința o  ascmenea expresie, 
dar nu şi pentru opera d-lui Fiio- 
reanu! | 

Gândiţi-vă! Autorul, care şi-a pr 
venit publicul în contra criticilor, 
are un certificat de talent din par: 
tea d-rei Văcărescu, a uzat de el 
căci l-a reprodus în original şi nu: 
întemeindu-se pe talent, va argu: 
menta cu acea scrisoare: Ce tot sbun 
criticii negrii la suflet, uite ce spu- 
ne d-ra Văcărescu. Tocmai din ca- 
uza acestui certificat ne-am ocupat 
şi de cpera d-lul YFilonsanu, altfel 
poate am fi renunţat, după cum de 
sigur ar renunţat toţi cei cari fac 
recensiunile cărţilor prin ziare şi 
reviste. 

D-ra Văcărescu trebuia să cilcas- 
că doar subtitlul, ca să se convingă, 
că nu trebuie să încurajeze lipsa de 
cultură şi incoherența; auziţi: 


„Această lucrare co prefaţă de 
D-ra Elena Văcărescu, rlistinsa scrii- 
toare romidnă (vedeţi d-ra Văcăres- 
cu), e o continuare la volumelu-mi 
„Din depărtări“ şi... „Miresme“ ce 
vor apare în curând“. 

Poftim, o continuare, care apare 
înainte şi un început care promite 
să apară, după ce a apărut conti- 
nuarea. Apoi atâta lir'să de Judeca- 
tă nu eră un argument pentru d-ra 
Văcărescu, să renunţe la acea pre: 
faţă? | 

Dar văd că am făcut reclamă 
d-lui Filoreanu, fără să vreaii. T8 
pomeneşti că se vor găsi cititori, 
cari să dea 3 lei. („Se vinde în cost” 
spune autorul), pentru a-şi uşurs 
digestia răzând. Şi vă spun drepk 
asi fi foarte necăiit, dacă n-as fa 


Duminecă, 922 Septembrie 1913. 





în mod indirect complicele 
tut! 
Cu acest prilej e bine să protes- 
tău puţia îmgoriva amorului cun 
se încearcă  Pigiculizarea Aaa or 
chestiunilor mari şi îromoase. Er 
tă o anumită catogolie de persoane, 
cari abiu așteaptă mun event, 
pentru a bombarda publărui ca pro- 
Ză si versuri. Dacă ar îi de bună 
credință, tot ar fi iertaţi, dar acesti 
literați improvizaţi caută reclarna, 
Sunt încântați chiar dacă îi baia 
coreşti tot prin ziare şi reviste, Sunt 
câțiva, e dropt, veşnic aoiași; tă 
cred că inebuia să se cunogscă bine 
unii pe alţii, dar de sigur, nu se 
pot suferi din motive lesne de ex- 
plicat. Nu e nevoie să dau exemple, 
să citez nume, îi ştina, îi siiţi, Dar 
poate că e higienic pemrtru pitic să 
se mai amiuze, să râză sănătos, cum 
știc să râză românul, pase că a- 
cești literați irmmprovizăţți sunt și ei 
o verigă fplositoare în Marea Mas 
nă socială. In nutură, şi un vVicrinv 
are însemnătatea lui ducă  carmpa- 
raăţia nu e supărătoare. —Alberi. 


autoru- 





Viața artistită Și literară 


+ „Pentru armă şi pentru neamul 
românesc” aste titiul amet cămţi fo- 
lositoare si educative pe care ali 
dat-o la lumină subloogteneiiţii Geor- 
ge şi Virgil Acriţeazru, pentru înăl- 
țarea militară a cetățenilor ţării. E 
bine că apar cărţi de acestea meni- 
te să, formeze spiritul moral patrio- 
tic al îiilor neanualuă. i 
Li 

In biblioteca de slavistică a semi- 
narului de la facultatea do litere și 
filosofie dia Iaşi a apărut ua stu- 
diu interesant datorit studeutmiui 
Al. Epure, cu privire da „Yn/lucnța 
fabulistului rus Krylov asupra fa 
butiștilor noştrii A Donici şi C. Sta- 
minte“, 

* = 

Intr'o bibliotecă populară a apă- 
rut 0 nouă eciţie asmpra încercări” 
lor deo metafisică ala marelul nostru 
cugrtătar Vasile Conta, 

E bine că se reeditează lucrările 
filosofice ale acestui rare gânditor 
care a trecut dincolo de hotare fai- 
ma cugetârei românești. 

* 


In editura unei librăgii din Paris 
a apărut o ediţie complectă a ope- 
relor lui Gerharat  Hampitmana. A- 
ceastă ediţia jubilară cuprinde cele 
28 piese și romane ale mareiă :serii- 
tor. 

+ 

Critica franceză. aste mnanimă în 
aprecierea eogioasă a uitimului vo- 
lut de poezii al acrtitoanel Camasa 
Mathieu de Noailles. Volumul e în- 
titulat „Les Vimante et dep mos: 
e privit ca 9 operă superioară celor 
apărute în vremea dim ură, 

+ 


Orchestra din Xonbecarie e emecu- 
tat, zileie trecute, fragmente din 
„Flori de primămară”, coperti imedi- 
tă a principelui Mirco al Muntone- 
grului. 

Asisteniii spun ră muzica or 
dulul din Cenagora e o pagină scri- 
să cu o urtă de merărat maestru, 

+ 


Socictatea „Mazsotistilor* din Pa- 
ri= a sărbătorit, vitele treegte, seiri- 
centenarul Jai Alfred de Vigny, cu 
care prilej scriitorii Camille Le 
Șenne a rostit un elocvent discurs, 
iar poctul Foss a recitat faimosul 
sonet pe caro Alhod me Musert l-a 
scris spre a răzbuma pe marcie poat 
de uedreptele insulte ale critical de 
atunci, 

+ 

D. Paul Deschanel a prezidat, a- 
cum câteva zile, la Perpnes serhă- 
rile date în onsarea Jul Lamartire 
şi cari ati avut sn desăvârşit suc- 
ces, 

= 

Se știe că rompania dramatică 

Victor Antonoscu a obţinut de la gu- 


vornul ungar concesiune pe timp de 
3 ant consecutiv! ra Să joaee teatre 
în Ardeaj. Prima stagiune va îi în 
iarnu seeasta, când se vor juca 52 
de reprezentaţiună, câte tri în fie 
«are oraş din Ardeal. 

In mumăro! viitm vom vorbi mai 
pe larg despre această companie ca- 
re numără între artiştii ei pe mein- 
trecutul Jon Brezeanu şi pe Naria 
TCiucurescu de la Teatrul Naţional 

* 


Societatea corală „Dolina aia T.- 
Severin, cea mai veche societate co- 
raiă din cale de azi, îşi va serba,în 
sara de 1? Noc'abria a. c., 16 ani 
de în înființarea ci, priiizua con- 
cert care va începe cai imaul „Lu 
arm“ şi se va îndhea cu Imnul 
„Se mtore Vitejil“, ambele ale ma- 
straluă Alfons Castalăă. 

Concertul va fi condus de maestrul 
3. St. Paulian de la liceul „Traian“ 
si «directorul acestei societăţi. 

x 

In curând va ieşi de sub tipar no- 
ul volum de „Schife şi filme“ al 
d-lui YV. Mestugean, autorul volumu- 
lui „Bucureşti Sahkhkaraht care «e 
cartea de mare succes a zilei de azi. 

Im „„Sehiţolc şi Țilmale“ d-lui Mes- 
tugaai, cititorii vor găsi un puter- 
niz spirit de anaiză şi o cercetare 
psihologică adâncă a celor mai in- 
teresante unghere din viaţa socială 
de azi. 
: * 

Ateneul popular, care-și  rceâncene 
comferințele în curând, a înviat să 
țină conferințe în Bucureşti pe mai 
mulţi distinși conterenţiari din stră- 
inătata, 





Sacul cu giume 


0 âcmnisoară Togodindu-se, a pri- 
mit ca dar, dela o ami a €i, o Mă- 
ba:ă îmșeţită de vu scrisoare în care 
Se cuim'imdea fraza mrmătoare : 

„Im zilele Viniştite, întrebuinţei- 
ză pateu de jos a măturii, în zilele 
vurburâte, întrebuiBtțează partea do 
sus, ridică cotorul”, 


Imorejurul unci mese de pokerse 
discuta depre :chiromarniie. Lnii o 
afirmuaii, aiţii o combăteau. Un pri: 
vitor, care irma în tăcere jocul paâr- 
tenerilor, zise d'odată : 

— Da. dommilor.se poaie citi vii- 
torul privind mâna cuiva. AM mai 
prexestit odată muia şi ropei şi a- 
cuma altuia: căn curând va încasa 
o sumă cam de 200 lei. 

- Cine, diana? îmitrebară asisten- 
jĂ, 
nasi răspuns. îmdscă pe jucăto- 
rul lângă cars se alla. 

Aapgia. când sr dee rimrțile pe 
faţă strângea în mână o chintă re- 
e2lă, ir în cagnsta joculai me adu” 
nase tocmai suna anuntatță, 

* 

Iu tămapul 'opexaliuritor din Bul- 
paria, up voluatar răciățal se pra- 
zintă căpitanului său scobindu-ae 
run păi în dinţi. QHţerud, memutl- 
țumit de familtaritatea sabalterna- 
tul aqăit, 3I gise: 

—- Te reg să Du Aţi că atunri 
când ta prezinţi înaintea 1pea, nu 
se cade să sii ca restul Tpâncăril 
în gură. 

* 

— Cunu strigă farmacistul deștep- 
tat din somn la 2 după Triezul n0p- 
ţii, vii să mă scoli ca să-ți dau bicar- 
bonat de soăă de câţi-va buni pen- 
tru soția d-tate caro are D Aisestiu- 
me Mificâlă? Puteai Săi Gal în pa- 
Mar cu apă caldă, şi treaba era Să- 
cută. 

—. Tartă-mă. Xu mam gandit la 
asta, zise clientul şi plecă fuga lă- 
sând pe farmacist cu pachetul de 
Vicarboneat n mână. 


intre soţi. 
--— Am visat azi noapte — ti zicea 


ea — că mi-at cumpărat o rochie 
Trumoasă. 
— Nu-ti mai rămâne acuma = 


UNIVERSUL LITERAR 





îi răspunde e] — decât, în noapca, 
“ptitoore, să nmeezi- o de-i îmbrăcat 
cu ea si să fil fericită. 

| % 


— Friptura sp siricat aşa, îi €x- 
plică nevasta bărbatului, că a tre- 
pbuit să o dau căinetui... 

-— Alei, Să tace vorba acesta, veză 
să Pauză serietatoa peniru protec- 
fa animalsiar. 

E] 

Miliargarii Carnegie, marele bi- 
mefecăilor, e înomiurai de reporteri 
cari-i fac omagiu şi-i adresează di- 
ferite tînkbrebări : 

— 'Ce âmtoresauţă e profesrune& 
d-uoastre! zice Carnegie încântat de 
cartenia ilor. D-voastră studiaţi via- 
fa din toate zilele sub toate feţele 
el. Ce răii îmi pare că nu suni şi 
ei ziarist !- 

— Nu mai puţin — îi răspundre- 


portezii ia cor — decât ne pare 
nouă că au suntem și Noi miliar- 
daxi. 

+ 


Iute viitorii socru şi ginere. 
— Bani nu pot să dau fetii mele 
pentru moment, zice sucrul serios, 
—- 0, nu e nimic, răspunde ginc- 
rile patetic; iai pe futa d-iale, 'deo- 
<amdată, pentru dragosto. 
ki 


Un anedic stă de vorlă cun maha- 
agită tmcarestean, verhiii client al 
săi. 

— Ce mai faci, none Matache? 

— Nar fi răi, îi rispunde avesta, 
doar atâta că mu preu auă cu ure- 
chia stângă. 

- - E*, Gracul mei, nițică răbdave. 
S'apoi  gândesteie că nu mai ești 
tânăr! să observă model. 

— Aa se potriveşte mona dituale, 
domnule doctore! Lite, urechia nivă 
dreaptă nu e mail tânără decăt vru 
stângă, şi cu toate astea auz cu eu! 

* 


Ordonanţu porsșiiineioa să. 
in timpul manevrelor ui 
spune ordonanlei satu: 
_-— Rogimeantul pleacă ţa 2, la noup- 
te. Eu însă fiindcă am causa de buni 
cu mine, voi pleca anâine cu aul 


GARANTAT ABSOLUT 
NEVĂTĂMĂTOARE 
Văpee:te imediat pă- 
rul căruntit sau al! it. ăn 
pres, bran, guslaniă 
gau blond jntr'un mod 
atit de purieci şi de un- 
tera! în cât nu se cu- 
Doug do loc că părul 


u fiu 





FoaTră ta În ori-ce altă 
văp:ca de păr. 


Preţul 1că 2,50. La nemalumire se 


ro:idlue i:nediat costul. 








ÎCREMA PR | 
lPuoaa 
isaPun 


Ei 
ăi 
| 
4 


TUSE, 


“Musra mdgrreascd, vindecă size 








Stiela je 3.—La froguarii şi farmacii 





PURA LII IDEAL 
en renume miiversal 


The e eficacitale absăul sigură, Cutia 
en 25 purgative lei 1.50. Observaţi ca fe- 
mită să z+bă inscriplia: Person 


CR pag seri 
Bayer; singurul veritabil, 


e vâpsit. Inlrebninţarea ; 
muă Şimplă si mai ue, 








cen mai rebelă, Pron- 
șitele atule şi cronice, 








NO. 99, m. 


._ 


Prin urmare mai novoe să mă scoli 
La 1 iioaptoa însă soldatul batg 
câ poate de tare în usa ofițerului. 
Acesta, supăral, începe să sri: 
— Bine, mă huulg, ţi-ara spus să 
— Să trăiţi, Gemlz subioroteneut 
Îl întrerupe ondonamța, aan: venii 
să vă scă, că numai să vă întreb 
dacă mai aveţi simi ordonaţi ceva 
până ce nu plec eu cu regimentul, 


intre societate se discută desprg 
medici și medicină 

Câne va susţime că nu exisiă media 
căruia să nu-l ti murit nici un bol 
Nav, 

Un sbpiritual înteryine. 

— Cunosc eu un Inedic caro Ma o 
morăt încă nici un DT, de și a ajung 
la adânci bălrâneţe. 

— Nu sc pgaic! 

— Ba da! VIA pot spune pe hui 
chiar. E medicul nieii veterinur! 








„ab » e LI 
Juncționari, Jeăiri, 
= „» 4 - 
Voiajeri, Zuriști 
- „2 -2 
și coferiști! 
Prim verlabiel cea. 
soratc Radian» aţi 
, imediat îm rez mai pru- 
“rundă  iulunecime, ora 
 exaciă 
„Ad coasdrnie are uu 
1 Mecuniern excelent tara 
p' aneage ui pre, wmnrapiar 
iuscris A ou, Îmbrăcă- 
minte de picl oxidat în 
DEgia  CSlD oxirapial și 
sipraclegaant. AImdicatorul 





orelor si arătătourete sunt prevăsule cu 


cele mai ine iusțntiitii Cu „hale se du- 
menu ubaitra minunat, Sără în irerupere. 
Peniru cel eu-l comandă, acest cea oznie 
este o surpriză Si o bucură, 

Prin pre, eztrum de eltân ori-cânc ppate 
să şi-l precare. rimele prin rambus 
ianco. 

3 Buc. Lă3 64.753; 2 Dur., LEL25.235 

Același ceas de buzna „„hailiun* cu 
geșlepiător LI î9.7., 

iclzer & Poul, Krakau, Nr. 21 (Austria) 


Genteane 
trientale 


Pariumnean ză 
admirabil sira 





| si distrug ori-te miros urât al gurei 


provenit din tutun, dinți stricaţi sai 
stomac deranjat. | 
Cutia 560 bani la drogheni și fare 


Raci. 


Glservaţi marea Semiluma «A 


alea, singure ventabile. 


5 





Anzinia (hpsa sângelui), dormsa. neu- 
rastenia,  histeria, slăbiefunea 
generală, vineră 


recomandat de prof. dr. Paictiu, prof. 
dr. Leonte, pri. Y, Negel, la:i, si 
alţii, wa unul din cele ma! putenniae reaon- 
sitibuanie ale zorpalui s ut. Sicia lei 4. 


DURERI REUM 11 ME 
Nevralgii, migrenă 
dereri de cap și de dinți: 
inăacă sigur 
PASTILELE 
| Nesraloiae Jurist 
Mi Un fiacon 2.56 


1 dropuerii și farmacii 
















- „rr +... rr ——————x rr. - — z 








LE i i Ei LI z . : Aa i Na , A +. bă SIP 
i-a e ce pisi RT Mit ti pi TR | ci 
Fe i 


E RR" AI 0 i Atu Pai ie, Pace aa ee, „og E "e ga tea NETaTS Regan Dia, -ă a ame be ma mei e IT EI ai 


3. —No. 3%. | | | PO „UȘIVERSUL LITERAR |, Dam, Dacă; 23 Septemorie IS43, 

















NOU A cecene e ce se vor oferi de 


Marilor Premii i la ZM] 


abonaților săi la tragerea din luna DToerabrie 19183: 


Lei 


BANI IN _BANI IN _NUMERAR_ 


Un elesant DORMITOR de BRONZ 


de mare valoare. al 10-lea gg ROI furnizat pentru premiile noastre. „de cel mai recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz 


pentr atceteanc: și una SOBĂ „GODIN“ „mantia Metaiea Mance» 
A JU MATATE GARNITURA MOBILA „FOTOLIVRI SI PATRU SCAUNE. 


0 Oglindă venețiană. - Una masă elegantă de mahon cu cristal 
Una irumoasă Lampă pentru atârnat. - Una s0ă catoriler stea şi germali 


''oate acestea cumpărate dela marele magazin de mobilat MARCU DAT TELKREMEFR, strada Caro! No. 62, Buenreșii. 


Iana Dormitor de lemn fin 


construit în marea fabrică de Msire de lemn MARIAN V. GANEA, şoseaua Miha'-Bravul No. 37 și strada Serbănică. No. 40.— 
Sucu:sala : Calea „Victoriei. No._ 10; No. 107. 


tin elegani şi pi -oresc cost :m tărănas 222 EA ECU E 
LEA | Il | (d Ia (i Vn s;lendiă costum ță ânesc ;2 sia aere celor, rou, dulce insă 
n costa A LSrăgsc [ati PPR pei Phitguf «e, Câmpolnngence, mein- 


uuuuu DOUE GIESE FINE drivuţe, de te-ar invida or ee orăşene ă cu cust uuuuu 
OU CAMASUTA luceută cu o rară delicateţă în galben şi nevru = 


UN GRAMOLON foarie elegaui, cutia de stejar, cu plachete |. gazin de bijuterii Th. Radivon, B-dul Elisabeta 8 bis, Bacu 
































de melul şi tin nichelat. cu b& p.ăci duble, adică 42 cântece. regii. 

UN FLAUI.DE ABANOS, cu, 42 clape; intro cutie fină UNA PENDULA MODERNA de perete, din lemn de nuc 
e tă cu calilea. cu înlorsul la 13 zile. sun? ad la oră și jumătăți. 

NA VIOARA FINĂ cu arcuș şi accesorii dpi rezervă, UN CEASORNIC DE, MASA pentru salon, trumos iasa 

Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean garuisit cu piel:e 'simili gi aşezat pe o sănie inhămată cu un cerb. 
Feder. București, calca Victoriti 54, Furnisorul Curţei Rogaie. - ['  UNCEASUORNVIC DE BIUROU frumos bronzat, având ca- 

UNA MADOLINA ilaliună. de palisandru, ornamentată, o: len4ar mecanic. - 
testiera prelungită, specială pentru. concert. | p. 6 LI1GURIŢE, AURITE și fricos. omaailare cu vederi 

UNA CHITARA cu mecanică, - dins Bucureşti, aranjate în culie tapisată:: ai 

LANA HARSMIONICA -cu duuă rânduri, cu: 49 clape ȘI 4 Nica î Toaie acesie cumpărate dela cunoscutul Mugazin de Bi- 
suri, burdulul dublu, cu colțuri de metal... | Jouterie:şi ceusornicărie. Ceasornicăria Colţei sir. 

Cum părate de la Magazinul de muzică «da Ha! pa», Bucuresti, | Colţerăa . 
strada Colţei No. 5. d o Y CLASORNICE. DI: AUR 44 carate: cu câte 3 VEnace No. 

UNA BICICLEIA ELIGANIA «SPORI» cu roata liberă 81 peniru bărbați. .-. i. 
și frână automată prin conirapeaalure. | 3 CEASONAICI: DE AUR 14 carate cu câte 3 capace No. 

UNA PUŞCA de vânătoare cu două ţevi, ţevile de tal. 88 pentru bărbaţi: . 
«Bayard», din renumita fabncă de acne «Pieper-DBayard». Acestă 1 CE-ASORAIC DE AUR AA carate eu: 3 capace No. 92. 
armă are 4 zăvvăre de siguranță, ţeava stângă clioke-bore și poate pentiu ! arbaţi | 
întrebuința aât pulberea neagră, cât și pulberea fără fum. . 5 CE ASORNICE- DE ARGINT cu bordura aurită cu câte 

UNA CARABINA Von) IMOnaaNI că, de ma mare aa «le- | pete marca- arpad, pentru bă'baţi. - - 
per». cu E II paciiiat „PTecis i a. E 3 .. DE ARGINT cu Mondure aurită cu câte 

Gurapâiiate de la. marele. magazin fi “arme şi biciclete 8. D, A. CEASORNIC DE AUR, av nd și broşă “stâznat pe un 
Zismann, furnisorul Curţei Regale, calea Victoriei 44, “Bucureşti, „| Jănpgor pentru. damă. 

UN POLICANDRU fin Venegran cu 5 brațe, pentru paz -| : 8 CEASORNICE DE ARGINT. cu brățări pentru lisă 
aerian. cumpărat dela renumita Casă 'Teirch &. Coinp. Succe- A- CEASORNIC DI AUR cu 3 capace emailat cu steluțe, 
sori -Caroi WeinJich. sir. Cobâl. escu (fost berzei). No. 9 Bucureşii, pentru dame. . . 

LA COSTUM DE HAINE (saco) după “măsuiă și alegerea 4 CEASORNIC DE AUR asia Miosetis, pentru dame, 
stofui, caru se va coulecţiona de cunoscuta croitorie Jaques Griin- 1 CEASORNIC Di. AUR cul capac, pentru dame. : 
berg, str. Academiei No. 25. | 1 SPLENDID OU EMAILAT, suvenir- din Carlsbad, cu 

UNA FRUCFITRA in formă de scoică susţinută de un in- fotogrutie Sprudel, servă pentru. pudriară intro elegantă caselă 
eraş -tând pe piedestal; tutul de metal.argintat, - tapisată cu mătase. ă 

UNA FRUCTIIERA cu sp ee de grâu de metal oxidat R GARNITURI „NECESER< pentru toaletă de dame, fie- 


2 VASE DE CHISTAL culoarea închisă cu piclura de SEE arnitură având un elegant sacheu, 


aur, in suport de melal atgintat, cumpărate dela cunoscutul Ma- 1. EASORNICE DE ARGINT ocsidate, pentru bârbati, | 


3 Maşini de cusut de mână.-Un vagon de 19.000 kgr.lemne.-25 Casele „Flora“ sozintoa sieen, pu 


MMMMM Afară de acestea, toți abonaţii mai primesc 4 ia ş â 46 tipărite ânume MM MMM | 
gratuit un volum din cărțile ce apar în Coditura Ziarului „Universu pentru abonnţi. 














Preţurile de abonament sunt aceleaşi: Pa un an lei 18; pe 6 luni iei 9.15; pe 3 luni le! 4:65. 


Pentru concurarea ia premiile de mal sus, abonaţii peunan primesc 30 bonuri, cei pe 6 luni 15 şi cei pe 3 iuni 5 bonuri. Abonaţii 
un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi încă 30 honuri pentru tragerea următoare.— Administraţia ,,Univer- 
sului'* nu intrebuințează încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştai sau in perzoană, 











BANI ÎN NUMERAR 





GOMPUSĂ DIN : 0 CANAPEA, DOUĂ. 





[i 


îmi, 


Vuminecă, 29 Septembrie 1913. 


“courile săptămânei 


E de nulat, între crenimentele din 
ciirsul săptămăânci, cazul de la tega- 
ţia grecească din Capitală. 

Se ştie că patru cromâni Ni în 
trat în palatul zegaţiunei, în Scop 
de a robi cu ministrul Greciei şi 
a-l pie în curteni cu conținutul u- 
nor scrisuri primite din Macedonia, 
scrisori în cari se relatati, în tere 
menit ?nişcături, sitfetintele îndiirale 
de aromiiui în propria lor țară. 

Fireşte, modul cum aromdnii nog- 
iri aii pătruns în trgație nu pra de 
lvc protocylar, Poule nici ora unu cru 
bin aleasă. 

Si tocmai din priciua aresta, a 
romiinii aă fost urestaţi. perchiziță- 
opEOțI şi aţă judecațri pentru vina 
pr dr damicitiu. 

Un beri însă n ccrf si anmr, cd 
românii maocdourni de tu Pinrl su- 
feră. Li îsi spun păsurite fraților lor 
din Rominia diberă. pe rari îi fac 
să sufere si SĂ rrtitiucă lu unrie ncta 
de desperare. 

Cind d. Vonizetos, primul mănis= 
tru cl treciei, rra în Capii, cn 
prilejul închererei păcri, sa publi 
cat priv ziare o plingrre au nrumd- 
nilor cu pritirp le atrocitățile din 
Mergea 

(Cazul fiind 0dus la 
primului ministru grec, Geestu wet 
ezitat de a da ordinele  nrcesare 
pentru pedepsirea cclor rinorați şi 
lacrrurite sat nai calu. 

Aceitata ne fuce să credem, că n- 
froritâțiir la cari sunt cxrpuşi frații 
Me ha Piu, nu se fac ru știrea aula- 
vităților superioare clenr, 

Si ar fi fost cu adreătal ahsirrul 
ra coste cutorilili să răhudnă ne- 
paăsdtoare față de suferintele nonilur 
lov sutiusi, 

Incidentul de la Tegaţiunra greară, 
şi muf utes cauzeto cari Pa delre- 
aninat, a făcut o penibili împtesi» 
în Toată fara. 

Arrasta e ru at? moi dureros,ru 
peif cd se îitdnepiă tacuri în metnen- 
bul citind vctațiunile gyrero-romdne se 
pilă întro stare afet de înfloritoare. 

Prinivea alăt de sonpatică făcrta 
în Copitulă d-lui Vrrizrlas, e arăt 
ră pricirnie ronăno-greacă, un ni- 
micut răcită tot Miu cceuuza situaţiei 
precare a aromânilor. Își  reluuase 
cevacterul coriici de altădată. 

Această vrietenie va fi cu atăt 
miti durabilă şi se 7 întări cu atit 
mei mult, cu cât situația din Alae,. 
dona nu ra da prilej de pidnuyeri și 
pretrsiăei vomdnilor mareduneni, 

ȘI, în drfinitie, ce dorese aro 
pii? Sigitrența vițel, a cinstiti si a 
errietului. Tre lucruri sSfiute po cari 
nici un Qureru ritilizal nu de poale 
refuza supiusitor SĂ. 

PD. Venisrlos e un pminent bărbat 
de stat, precum hrgole Constaniin e 
n Sort 2ărînimos şi drept. 

A ne from dori că nreste diuă 
răprtenii ale  Stutiiluă elen vor lua, 
forte  risurile energice  nrcosare, 
prntru ca populația aromdnă, frați 
de Seine cu rominti din Tegat, să 
pirntă trăi si dpsrolle în Vniste. 





ctnostuţi 


Mestugean, 








Ea- 


la sosea, între copii, 

— Ce vesel esti astăzi! 

— Mi-a dut tata două palme... 

— Si-ţi vare bit? = 

-- Nu, dar vite re a. Dându-mi 
palmeie. a Tăsturuat cătimărilea pe 
rovorul ă! nou. Să vezi ucuma co i-o 
ice mama când so întoarce acasă.., 

* 

- Tă, ţi-a plătit? întrebă un prie- 
ton ps un dentist cale se luase în 
îvzgu după un client care-i datora 
de un au prețul unvi denticie conu- 
plecte? 

— Nu numai că nu mi-a plățit, 
arlă deutistul, dar a avut încă și 
obrăziicia să facă pe mâniosul și 
ză scrisneuscă diu dinţi... din din 
ŞI met, 


LATVIAISUL LITERAR 


E E Rl n E RR n E Th E a 0 E E ERE PE pf, EET 





D. Jules Claretie. administrator general şi directorul 
teatrulră ccomedie trancaise. ciin Paris, care sia dat 
demisia după 25 de ani de rodrică aetivitite, 


— a 








BB II INI OSII 


de AN BEIDIUTANII 


———__— - 


La marginea târgului, în mijtocui 
unci livezi athe de floare, o casă bă- 
irânească, turtită subit acoperisul 
țuguiat de Graniţă. înverzit de mus- 
cui, cu pridvorul ascuns în perdele 
de cderă, 

In cerdac, o bătrână mărunţică. 
si firavă, cu ochelarii pe vâriul na 
sului, stă pe un scăuraş cu trei pi- 
cioare, şi îmrletesşte gânditoare la 
cicraţu Intrunu uugher, un băcţul 
si 0 fetiţă. — nepoţii, =- cu căpsoa- 
vele bălene si ceaţe, dosmeardă un 
miotâu mustecios: 

„Vai, satamaca Milton... Salaaacu 
îns Milon, că tale bălin, 10...“ 

Motanul toarce tolănit întrun 7a- 
toco! tremurător de lumină =i  ch- 
pește somnoros. Bătrâna. diu câur 
în când, ridică sprincenela negri, 
si priveste, pe densupra vchelarilur, 
la nepoți si zimbosta fericită. 

Dia caile adormite în umbră și 
Țiuiste, vino miros dulce de sulcină 
si tictacul rar, osteait parcă, al are 
nicului, cu cue. Vântul tremură u- 
«ne perdelele de jederă, aduce mi: 
vecmele livezii înflorite şi scutură 
fluturi trandatrii din mărul rutut 
de lăpgă pridvor. 

Nepoţii lasă motanul, şi vin ele 
și lipsese căminţi caretele de pieptul 
bunicii; albăstreiele de subt genele 
aurii, cată rusgătoare către ciccerila 
bătute do bruană ale bătrânei. 

„Buriciţă... bunicuţă... spune-ne, 
mă log matale, o poveste” 

Bătrâiia sapleacă și îi sărută în 
crestei, SI glaanite sulirele par 
nosc lură: 

„Bunicuţă... bunicuţă... Ne SPUI O 
poveste? No sput? 

— Vă spuna bimea. Vă SPune, 
Comorile buicăi, comori” 

Și bătrâna rămâne, în  Viustea 
de chinovia, cu ochii micsoraţi, ţiu- 
tiţi în gol. Căpscearele băluane se li- 
pese tii tare de pieptul ci, 

Si glasul bunicei, pornoxte 
CUI: 

„A fost odată-un împărat...“ 

Si graiul moale coboară şi se ri- 
dică în unde line. 

Pe pusztiuri fără hotare, pe un ar- 
înăsar 2lb de sută, trece Tăt-Fru- 
Dos ca viutul. Zboară dia braţul de 


mai- 


criți buzduganul, ca e pajură; sar 
în ţănduri porţile de arumă de ia 
curţile  năstrusnice uje zimeilor, 
Zingănosc si fulgeră paloşele grelu; 
ad răpuse dihăniile părvasc ca niz- 
te ursi, în bălți de sâugu negtu ca 
păcura... 

Clisul bătrânoi curge molcon şi 
dulce ca un cântec, 

Nepioţoeii aspultă  cumiiţi, cu  0= 
clisarii măriţi. 

„„Aleargă Llăt-Frurmos, ca gâbdul, 
prin singurătăţite de pe alte tărâ- 
muri, pe harmasarul năzdrăvan, vu 
Cosiuzeana, ca un crin rupt din rai, 
—- strânsă la pieptul lui îazăuat, şi, 
dcoaată, fugarul îsi deschide aripi- 
le albe ca de lebădă și se îunnălţă în 
văzduh, ca să iasă pa moeteagurila 
noastra. 

+ 


Poutița putredă scârțâia încet în 
livistea asfinţitului, E bunicul. Pă- 
şesta tacticas pe cărare, sprijinin- 
duse în cârja-i lustrmiită. Barba lun 
gă, de Sfaat, îi pane o bată de ză- 
pudă pe haina de șiiac. In umbra pă. 
Jărici cu marginile late. lucosc două 
ocii plini de bunătate, Păseste tac- 


ticos bunicul, si pufăeste rar din 
pipă: puts-puiiff... Si  paiajenişusi 


vinote ae fun îi plutesc lanese îm- 
projur..,. 

Nepoţii îi sar înnivie, bătând vo- 
ioși din palme și strigând: 

„Vine bunicu... vine bunicu, 

-- Bragil bunicului eazaci... Are 
Jiunicu“ doi foţi-lcgoteţi, cu părul 
de aur creţ...: 

Si băhiuul îi ridică, pe rând, d5 
SU) COPI. 

„Tărdiia nare până n pod...“ 

Si-j sărută frumas îi crestot. 

„„Buniculic, bunicule căată-ne ceva 
din chitară. 

-- Vă caută bunicul, vă 
Pofi-pufif...” 


CANtă i 


Bătrânul iutră în casă şi, după 
un răstinip, ese, înirtun nouraş al- 
băstriu de fum, cu ghitara în mâni. 
i, ca în totdeauna, cu fesul pe cup 
și eu cinbucul de iasomie în coiţul 
gurai, 

So asvază în jeț, frerindu-si cu 
pulma giuunchii, și oftează: 





No, 35. — dă. 





„EI, bată-le focul de hătrâneţi, a 
le bată... | . 

"— Bunicule  bunicule, cântă-ng, 
mă log matale călăselul..." îl roagă 
nepotul. | 

Bătrânul zâmbeste fericit în bar 
hă, mai pufăeste odată închizând 
din ochi; apoi ascuză, cu luare-as 
minte, ciubucul pe parmaclăcul cer 
dacului, şi prinde a le cânta din 
gură, cu glas ostenit,  ţinându-şt 
hangul din chitară. Bătrâna, ciu- 
chiță pe scăunaşul cu trei picioure, 
începe a le hate voiouse din palme, 
privindu-l pe deasupra ochelarilor: 
Iar nepoţii prind a bocăni vârtos, 
cu cioboțelele lor galbene, în poda- 
lele pridvorului. Se rotesc  fudull 
pu braţele depărtate de trup, ca 
nişte aripi,—şi cu mutrele foarte se- 
vioase,—şi se uită, când la picioare, 
când, pe subt gene, la bătrâni. 

Câna îsi conteni cântarea, bătrâe 
nul îi luă pe genunchi, cu faţa ru- 
menită de bucurie -- şi aşa, îmbu- 
jorat și alb cum e, ar părea un Moş 
Crăciui, în umbra pridvorului, da- 
că nar avea fesul. Nepaţii stai în 
brațele lui, cu căpyoorele alipite și 
par'că asculta ceva. | 

întrun țârziă, bătrânul îşi dă în- 
cetinel nepoţii jos, de pe genunchi, 
şi-şi ia ghitara. în tăcerea de cli- 


novic, coardele suspină Adânc, şi 


bunicul încape a îngâna încet, pe 
nas, cu glas ostenit. 


„Pe o stâncă ncagră întrun verh! 
castel, 
Unde curge “n vale un Yi mititel“. 


Hpiţi de 
de-a 


Copiii ascultă cuminţi, 
jilțuţ de nuc, de-adreapta și 
stânga bătrânului. 

In prag, Sarată bătrâna, mititică 
şi adusă de spate; şi trece, ușoară 
ca o umbră, prin pridvor, şi se a- 
şează, tăcută, pe scări, 

Ghitara picură ca de departe; şi 
glasul ostenit al bunicului răsună 
stins şi putţintei răgușit: 


„Plânge şi suspină tânăra Domniţă, 
Rumend şi suavă ca 6 garoliț..“ 








DIRNCATI ALE 


Aveai în piept atdlea flori 
ȘI n Gchi aldta soare, 

Și fe-cm rugat de-ardtea ori 
Să-mi dai și mâe-o floare ! 


Asă fi desprins'o 'mcetisar 
SI n rozul albelor petale, 
Așă fi tesut cu-atăâla dor 
Tyei cântece orientate... 


Tu să le-asculți și să vosești 
Si sa Ie-asculți sul una, 

Și să lol crezi cei sunt povești 
Din nopți... «O mie una.» 


Dar nu mi-ai cat ducii fiori 
Ce se desprind din floare : 
Și-areai în piept atâtea [lori 
Şi "n ochi alta soare... 

+ 

+ + 
Sub arcade bizantine 
Si n boschet de crisanleme 
Vin afâturea de mine, 
Mai aproape... nu te teme! 


Asculta-vei, dulce faină, 
(riasul înimei ce bate. 

fu... voi prinde 'n floare albă 
Părul tău cusut pc spate. 

Si fârziu când ese lua. 

Mi-ai ascunde capun poale 
De vușine și de teamă 

Si de draqul gurii tale, 


Adrian Sulcimite 


TI aa 


Ministerul Cultelor si Instrucţiue 
nci Pullice numi ca proloser la 
Scoula co Arie frumrusce din Iaşi, pe 
sculptorul George Dimitriu, ne fă- 
com o plăzulă 0atorie ai da o 
şeiurtă biogralie. 

Sa născut în connina  Dumbră- 
veni, juacţul Botosani. Studiile li- 
ceale le-a făcut in Butureşti, te- 
gând apoi la şcoala de arte fru- 
rrioase, pe dare o teriuină cu succes 
după cinci ani, fiind bursier, prin 
conevrs în tuţ tinspul studiilor. 

lupă teziui nai cu * SCOUlci,  Pxccu 
tand mâi multy lucrări. fu vemarcut 
înti”o zi de ministrul Îliret, care îl 
făcu o bursă sil trimise ha Paris 
peritru Nu Mult Minp. Acolo in 3 [3 
rat din marii artişti at lunii, făcu 
mvite lucrări, împrăștiate pe la di- 
„ferite persoane şi TMuztu, 





Pin mpitele sale lucrări, ne adu- 
cem aminte: Durerea, Credinţa, În- 
grijurată, Supliciul,  Visădtorul. Flo- 
răreasa, Mortua est, Di jericiţi, 
ete, lucrări în cari se orservă îma- 
ginaţic, aleasă şi execnţie adunira- 
bă şi din clare redării Ma) jos dovă 
ciiscie după cele ni reuşite lucrări 
dle d-sale „Visătorul” şi „Supliciul”, 

fiind în ţară şi expunând la Sa: 
lon în anul trecut, ministrul Arion, 
eunipărimndu-! o juciare pentru Pi. 
navotoca nchstră şi acardându-l un 
apreny. i, sculptorul Dimitriu, plecă 


într-o călătorie de studil vizitând 
eu. deamănuntul muzeele  Budapes- 
“tă,  Vicvoi, Minechonului, trecână 


amo) în Paris, vizită Louvre, Lu- 
Xemtbourg, Cluny, Carnavalet, Gui- 
mat, Gatliera, Petit şi Grand Patais, 
eta Decorativă. Invalizii, Trocade- 
20,. apof Versailles, Chantilly, Fon- 
teiecehicau, studiind cu deamănun- 
tat lucrările nrarilor 
timp de trei luni. 
'Ymzestrat dar cu atâtea cunoştinţe 
despre artă, postul! ce i sa încredin- 
$et:îl merită pe drept, şcoala ce. arte 
from oase obținând un bun 'elemant. 


curești - Sakkarah 


esie titlul unt volum de îm- 

siuni de că 
ie: emwând şi datorit d-lui 
Mresiugean. Volumul ncesta 
tr vee:0 70 dle ilustraţii, ele- 
gzant tipărit, cu coperta t0- 








lowată. Seriere înstruetivă și. 


aRtuzuntă, ec menită să aibă 
ua «dcoschit suceos şi o re- 
comandlăna luturor cititorilor 
noştrii. PRIUȚUL 1 LIU. Se 
poate procura dela fibrăriile 
si dela depositele principale, 
cum Și dea acdininistrația 
zinpul:i „niversuls, 


delre de 


perii cui ui 
citeva zeri de ani încoace, vor fi ulu 


Macsiri, înv 


ătorie apărut 


de Victor Eftimiu 


ÎI i 


O pace vremulnică sa încheiat ln 
București întce popuurele „aliate, 
Arousta însă uvy înseamnă că buu- 
„Cutiitigii“ bulgari. dea 


„atlurţi” greci sui de „,vaevozi” 


sări ur să renunțe la vechile lor 


înceleinictri războinice, Dimpotrivă 
(Cu ruai Multă turie ca nainte, lup- 
tele or să reînceapă în munţii Ma- 
cedonini. Văile vor bubui mai des, 


jar satele vor arde cu flacări malt 
ui bogate, 


Nicicdată vu vor uita bulgarii ră 
şcolile și bisericile din Macedunia, 
cheltuit milicane, de 


gracilur. Ne mat uvând să se lupta 
cu soldații turci, toate sfortările lor 
Vor ateu drept țiită nimicirea vo 
ehintui vrăjmas, a aliatului de iaşi, 
u marvlui dusman de azi. 

Pe alifel. su cred să fie macurda- 
nean care Să sr fi încrezul în „uli- 
aţa” purtătorilor erucvi.  Coi curi 
«unesc relaţiuniie dintre popoarele 
di Balcanii, știit că ura g mail Mare 
întie ele, decăt între turci şi crestini. 

Înainte de a fi vorba de vreo a 
lianţă, an prevăzut atât unirea, cât 
și aezunirea „fraţilor creştini. 

Sunt. vreo sase sai sapte ani du 
Când am scris urmMătoarru baladă: 


La Cirestu, cărareu se imparte în trei 
Un drum spre uraşul Clisuriă, 

Spre Sa?inic duce ui duileu drum 
iur altul în noaptea pădurii. 


De-acolo, Pe gânduri cobanră un om 
Pe umeri purtărd curubinu, 
In țeuvă, pe brâul de ylvonțe-necirceat 


Amurgul îşi ceru: lumina. 


Din drumul Clisuri spre Sulun 4) 


troceind 
r grec. care urcă agale 
a Soul când drumul se 'mparle 
în trei 


Să vadă drumeţul din cale... 


— Cu bine bulgare! (Ce vești pe ln 107 
„Ce drac? te 'ntălnită cu nine? 
Proplindu-şi alene privirea n 

| | si Dămâut, 
Bulgarul răspunde: — „Cu biner,.. 
— Dulgare, ţi-e mâna ZORSINĂ cu. rOş 
„Și sânge în ochi ţi se vedel. A 
„Ți-e barba părtită ae foc şi de fum 
„Mă crede, bulgare ma. crede!,., 


Drumeţul tresare. Își urcă spre cer 
Albasiru privirii senine... 

-— Prietene ociit lu nu mî-I văzuşi, 
Cin e! te-a! văzut doar pe tiue!.. 


— Bulgare, pe mină. uitaşi să te 
ă speli, 
Ţi-ai şters iataganul. Rulgare> 
— Ascultă, măi frate. Ce vrei? Să te 
| ai baţi 
Pi dd-te încoa pe cărare!... | 


Antariul tresare. 0 clipă. 
Işi bate pe umeri vecinul, 
-— Vezi, dsta-t păcatul cel 


A po. 


Are... 


la. fivi: 
Creştinul omoară Creşlinut,, 


Vezi ăsta-y păcatul, că dacă te-oor 


Bulgarii saduniă în cete. 
Impuşcă, omooră şi salela ard 
Și turcul rânjeşte, băelel... 


„Mai bine alături... ca fraţi cu „Irmti 
Aceiay) ne fin răzareo, 

In jătuti păgânii? Crestini atunci 

Așa ter gusi alinarea!... 


Işi clatină capul bulgnrul drumeț 
Şi zice pe păârduri: aşa. nl... 

lar grecul îşi şterge obrazul scăldat 
De-a lacrimi cală văpaie... 


1) „Salum înseamnă în limba bul- 
gară orașul Salonic,— visul împlinit 
al greilor, visul neimolinit al Dulga- 
rilor. 


de Pământ. dar 


sit si ou. 
"am văzul-9, 


din rânătul 
(ur 


Din xdârîmwi ge munte, 


Cabuard tăruta înserare, 
Departe se 'nalță vo dâră de fum 
ȘSiun han se strătede în zare, 


Deparle, Vodena cu ape ce cui, 
hRoşeyle 'n amurgul de stingt, 
Pădutea de rotii se clatindl tin 
lar frurza migdaliior plânge. 


— La hanul deculo, sânt două, Odăi 
(Buiyarul, Greciu șupteşte): 
Intrunu (e culcă tovarășe tu 

lar eă lângă time -— „Fheştei.,."* 


Și noaptea se lasi pe munte, pe 
het, 

Şi novapilea se face târzie 

Antariul nu doarme, ci vede în guihd 

Ur ceus mat târzii ce-o să fie. 


—- Bulgarul de alături, «e  frale 
creştin, 


3? 


Dar fie şi [rate Creştinul! 
Vecinii de-acolo, e duşian... 
Frăţiu> So creadă vecinul!“ 


bulgari 


Și ochii aprinşi... 
uscare ., 
desehidă, 


In men cuțite... 
Resuflele stinse. 
Dar dând si sopieşte 
nyruzit: 


Bulgarul venea săl omoare, 


Povestna acoasta a grecutui şi-a 
mlgariluT este sinbuolui uroi de nu 
tionalitale 5 noamvrilor YVerinu, Lup 
tele lor vor ţine încă, din ce în ce 
maț îngdăârjite, cu toată pacea de la 
Bucureşti, care a înăsprit si mal 
mult relaţiile dintre aceste două po 
poare, 


ii O poi tainice 


Cowvorbiri astronoutice 


hr ale hr 


Cometa Wesiptal 


Oțiectele corcetărilur astrononilor 
suni după cum se stie,cutotui siră- 
ince de planeta noastră. Luwca lor 
e lumea astrelor, printre caro e so- 
cotit și Pământul tat ca un simplu 
corp ceresc. Se ocupă şi astronionil 
iți vor vorbi des 
pre cele două-sprezece mişcări âlo 
lul, despre umbra ce o aruncă în 
spațiu prin care trece uneori Luna, 
despe cum sar vcuca Pământul 
din Lună, sat din altă planetă ete, 
O cometă nouă e însă uu evenineut 
totceauna îndeninat puntru  astrwr 
NOMI. | 

Ori cât de neinsemnată ar fi co- 
meta. ea tot e observată cu grije. | 
se calculează druinul, i se observă 
transicrmările ce le suferă. 

Anu) acesta nu a fost lipsi! deco 
mete. Prima cometă, cea descoperită 
de Schaumasse a putut ii urmărită 
cu cele mat mici lunete. Cometa 
Metcalf de asemenea. Cometa Neuj- 
min e prea puţin strălucitoare. [2 
însă foarte curicasă, căcl sc pre: 
zintă cu un sâmhurele perfect stu 
lar si dacă Tlacu fotografică nu ar 
fi descoperii. o coadă fină, conmcii 
aceasta ar (putut trece pentru mul: 
tă vreme încă îu rândul planetelor 
mici. In urmă sa găsii că se învăr- 
teste în jurul soarelui rum:ti în. 9 
ani; făcând parte din grupul, ue 
comete ce ţine de Jupiter. 

Fiiiale două ccmote l-am urmă. 
cometi Noeejmin însă nu 


In stora ce 1 Octombrie stil nou, 
ca ce olicei, prite-m cerul cu bin 
clu. un bincelu Zeiss, care niăroste 
ce 8 ori. În constelația Vărsător» 
lui dau peste un norişor luminos; 
mă uit cu ochi! liberi ca să judece 
după <sţele ce  posiţiune avei acel 
NOTI$OT, 

Se afla tocmai acolo Unde Can 
tempii de ani de zile o îngiămă- 
Gire de stele, un „cluster, careare 


neta. 

In 3 Octombrie stil noii, părimil 
o însuiințare a biroului centra! din 
his], cum că un amhtor astronom 
dinu Statote-Unito, d. Delavan a des: 
coșerit o cometă, câre nu e de cât 
coniota Wiostphal, care se învărteste 
în jurul Soarelui în 6L ani și care 
cra așteptată. 

Astronumische Nachrichien indica 
si drumul comctei pe bolta cerească, 
Consultănd un atiaz, găsii că ceia 
ce  văzuscm la 1 Octombrie rra 
e«hiar cometa, care Se afla în ime- 
diata apropiere a îugrămădirei de 
stele. Vă închipuiţi necazul mei. O 
văzusem trei zile după ce fusese 
descoperită și o luasem drept un 0» 
Jisnnit „cluster. E drept că. scnuă- 
va. Deosebirea apurevntă dintr” cole 
dcuă noriheţe ceresti o dar faptul, 
că îngrămădirea. de stele în celosti- 
une, care paartă numele de Alcssier 
2 (No. 2 din catalogul lut Messi), 
are sp dianetru mi mie si niiilur» 
cul e nui luminos. pe când cometa 
Wastphal, înt acea seară, avea un 
diametru mat mare şi centrul mai 
puţin luminos. Dacă întrebuința 
uneia, vedeam mat ropede ucosobie 
ca, 
n 4 Octombrie, când am otsorvait 
cemeta W'estphal cu lunciu, se pre- 
zinta cu un diumetiu destul ce mi 
re, 1x—20 minute do arc (lui me 
un dizamriru de vre-o jumătite de 
grad). cu centru Mai luminu=. Tu 
pezeut îsi continuă drumul spe 
nord si poate [i văzută cir un Pi- 
noclu bi. când îi știi poziţiiner 
pe cer. 

Comela Westpiial a fost 0osrave- 
vită în 0552 du Westoha) Qin torte 
tizigeiu gi câtevă zile mat târzii un 
Petors în Censtantinopel şi desi uu 
ea cometă strălucitoare, face sn 
dram destul de lung. căci călător 
țe timp de Gl ani în jurul Soarelui, 
adică o: Vor revurloiu Cei CATE vur 
trăi în anul 194%. 

Modul! cun u fost descoperită în 
1913, dovedogte, că orice iubitor al 
cerului peate să fie folositor astro- 
nomiei. D. Delavan trebuie să fio 
un amator, căci ui ştiani nuiele 
până zilele trecute. În nici o revis- 
tă, în nici un anuat astronomic nu 
i-am găsit numele. De sigur, are 
vre-o lunetă mică. sai poate numar 
un binoclu. Câte descoperiri însem- 
nate nu fuc simplii amatori, chiar 
în veacul acesta cârul există venin 
mărale ocbhservatoaure, câud suni â- 
ti ostronoml. Cerul e imens, hogă- 
țiile lui nenumărate şi fiecare as- 
trozom ar partea ui de mMuuică, 
după uu progrum tiue stabilit. A- 
maâtorit sunt însă liberi să studicie 
cerul cum vor. Ajunge o lunetă mi: 
că, un binoclu şi uneori nun: ză fă 0- 
Chi, ca Să faci vo descoperire. An 
Cerson a cescoperit. diuă stele, E- 
ncba 0 alia şi. câţi „li amatori nu 
ett desraperit stele vuriubile, ccme- 
te eu. | 

Ajungo să cimoşii  constela țiunile, 
stelele princițale uneori. ajunge să 
iubeşti cerut. să! privesti în fiecare 
scară, - Să]. eercoetezi sistomaăţic, eu 
să poţi faca u descopetire caro: să 
îclasească.. 

E Grepi că acest studiu nu aduca 
vici un folos Mulcrial si grija zile! 
Qe Mâine preacupă prou mult pe 0a- 
meni. -Cu toste acestea cl nu ştiii, 
că studiul cerujui procură consola- 
țiuni, pe cari trict un: alt studiu nu 
poite să ţi le dea. Cer potent: 
cele mai nori necazuri, ajunge să] 
contemnli o oră. Nemărginirea în: 
ghite în sânul ci orice IRGOGH Pila, a 
sufletuțial, 


Victor Anestin 


4 








de I.. Rebreanu 


Din jos de ia7, la marginea râu- 
lui,  Saveta, fata prundarulul, se 
închină de două ori spre oglinda în- 
ureţită a apei si anul cu cofele pline, 
cu ochii în pământ, încordată uşor 
subt povară, se îndreaptă spre păr 
leazul din fundul grădini. lângă 
gardul de nuiele puoposeşte o leacă. 
Braţele îl alunecă moarte dealungul 
trupului, capul îi rade pe piept, iar 
subt dunga neagră a genelor răsar 

âţiva picuri măruuţi care se scurg 
dairol pe obraţii plini și îmbujoraţă, 
Si aşa rămâne un răstimp pierdută, 
Apol deodată privirea i se îndreaniă 
spre turnuşoarcle de spumă ce tro- 
păese în hâlbcana iazului. In cre: 
crii ei încep să hăuc 0 sumedenie de 
ginduri ciudate de care î-n groază, 
cate o chinue-c, dar care totuş a a 
delicnese neincetat ca o chemire 


nintă si stăruitoure,., Intruu tăr- 
zii se clesmieticoste, si cu o sforţare 
hotărită, îsi curmă plânsul. Dar 
când ajunge la căsuţa țuguiată si 
intră în tindă, Jacrimite o pedidese 


inyăas pe furis. 

Alis. 0 funie VAnioasă, cu o gură 
cpu meliţa,  sSuflecată pănă n go: 
uuzehi,  văzând-o iar pleostită şi 
LOLA, se cătrăveste foc: 

— Cui cu tire, fată?... Ce te tot 
bocesti parcă te-ar fi părăsit mi- 
Tie 

ivi 
cata 


tccare spăimântată si Go- 
balbăi  căteza vorbe 
siliiuucinate. Lacrimile însă încep 
ii curge și tisi năvalnic. 

Maia se uită mirată Ha fată. Din- 
(i Vica ocăluscă, dar cănd il 
vei uelul stirisi, obrajii arşi, când 
O Veio ttât ue prățadită, o cupriuae 
iile și slasul 1 Se ÎnNmoac, privirea 
1 se îndulcesto: 

= ONrilu. ci, draga 
No-ui ce te Couro? 

Futa se cproste în pag, stă o 
ciipă pe gâiduzi, apoi răspunde cu 
ulas năbusit: 


. 
LA 
ci velei 


"0 


mamii, Spu- 


A 


-- Nimic, maică... Nimica..,. Zăii 
ui; Vii CA, a 
Vama prive te lung. în u'ma &i, 
clatisă din mp şi bombăne ingri- 
iovată : 
Are ceva... de bună seamă are 


eva fala asta... 

In paorumbisica din dosul  dasci 
Savela se opreşte. Întrebarea nyamuy 
îf răsculise. dnodată toată durerea. 
Se lăsă jos şi-si lipi fruntea de pă- 
măânt. Lacrimile i se sedaseră. Nu- 
mat oftări adânci se mai despriu- 
dcai Qin pieptul ci rotumjor. ofLă- 
rile pluinsului înecat care sugrumă 
sufletul. Un fior de jiesbinteală o 
cutiemură din creștet până m tălpi. 
Buzcle 3: stinse, învinețite: mur- 
mură trăgănat: 

— Nu. se poate... nu se poale... 

Do „rel „Săptămâni fi furnică în 
urechi UD, Bind, de când Flora 
pădurarului. ji spuse că feciorul 
poii, se însoară. Când a, auzit asta. 
a simţit, că i se mfipe o săpoată 
otrăviţă în inimă. 

Dacă e adevărat; mă arunc în 
hâlbiana iazului -- si-a. zis ca a- 
tusei şi de-atunci mereii o munceste 
gân tul acesta. 
„Privirea i se tulbuuă, sângele îi 
clocoteşie în vine gândindu-se MW 
ceeace îndură ca de-atumei. Dar. a- 
pot repede, fără nici o trecere, o nă- 
vădesc alte amintiri. Lumea i se 
înseninează şi-i pare rău că-și afu- 
risoste iubirea. Şi vuetele năpraz- 
nice încetează înfrânte de adierea 
trecutului care i se desfăşoară ca o 
poveste frumoasă, fermecătoare. .. 

„„„ Era spre toamnă atunci... pe 
vromaa sccerișului,  intoensa! ca și 
astăzi. Ea încă nu împlmise sapte- 
sprezece anl. Deabia în vara accca 
incepuse a merge a horă. ŞI-I zi- 
ceaii oamenii „frumoasa Îvl Ion- 
Prundarul“,.. Asa-l ziceti, 

Şi sa întâlnit, pe câmp, venină 
dela haită, sa întâlnit cu feciorul 
popii. ln i-a gat linețe, cum 50 cu- 
vina, îs el i-a rtubunmit si a înirs- 


bat-o dacă nu ie frică seara pe ho- 
tar. Dar încă nu era seară şi ch a 
râs şi i-a răspuns că nu ie frică 
şi că încă nu e întuneric. îl însă a 
zis că. ba se 'mtunccă şi că are so 
însoțească până 'n sat cu să nui 
fio frică... Şi e1 îi efa rușine, îiur 
de ruşine ce-l era, la început. deabia 
a putut să bolbovosească ceva. 

Pe urmă  totuş sau îmbărbătat, 
căci boerul era vorbăreţ și Sia. pm 
veşti Multe şi deetiatu. Sunoi avea 
un glas "noale că mătasa care le 
mângâia și te încălzea. Şi avea nişte 
ochi mari, negri, si pe ubrazul stâng, 
în dreptul mustăcivarei deabia mi- 
jite, un semn cât un pui de linte. 
Şi-i stătoa bine asa..- 

Şi a tot povestit feciorul pupil. .. 
a povestit şi nu i-a stat guta nici o 
leacă. L-a spus ca isprăvit cu învă- 
ţătura şi acuma se face doftur... Și 
ea îl asculta bucuroasă zi ar fi dorit 


să fie cât mai lung drumul până 
'n sat.. 
Apoi, întrun toc, Doerul sa 0- 


prit... sa oprit tocmai subit părul 
cel păduroț din livada lui Siminoc, 
Pe jos era prund de pere sătbuteca 
mărunte și galbene da turta de cea- 
ră... Şi sa oprit şi Saveta cu toala 
că ceva îi spunca să au se vu: 
prească... Satunci bocrul a luat-o 
da mână şi mâra lui era suplă şi 
rece ca o stelută de zăpadă. 

Saveta tremura... tremura ca 
varga de mesteacău, iar inima îl 
svâcnea nebunește. Şi feciorul popii 
a început a-i sopti vorbe dulci. Ba 
nu înțelegea rostul vorbelor lui, dar 
glasul ii mângâia sufletul ca o să- 
rutare de mamă... Şi feciorul popii 
a cuprias-o de mijloc... Ba a Qat 
să-l respingă şi i-a zis: „Boerule, fil 
bun şi mă lasă n pace..." Darela 
strâns-o pătimaş în braţe şi a să- 
rutat-o pe buze. Și n minutul acela 
a simţit Saveta că deodată tot sin- 
gele i se aprinde, că o pătruide e 
jierbințeală mare, că î! cad în jos 
braţele... Şi feciorul popil a putut 
face cu dânsa orice, căci ea nu sk 
mal împotrivit... 

Era noapte cum se cade când a 
ajuns acasă şi mă-da a certat-o... 
a certat-o ca pe-o slujnică. Atuunel 
ei nu i-a păsat de dojană şi nu sa 
spăimântat de cuvintels de ochară. 
Acuma însă î! răsună mereă în u- 
rechi ca o vijelie: 

— lea seama, fă, iea seama! Să 
nu-mi aud vorbe slabe pe urna tal 
Să nu te pânpărești, să nu-mi faci 
rusine, că. de mi-l face, cu mâinile 
mele te-o! sluți şi, slutiă, te-ol goni 
din ogradh mea, să te duci unde 
te-or duce ochii, să cerşeşti pomana 
oamenilor fără milă şi să nu-ţi mia! 
aud nici de nume!... 

A doua zi însă Saveta iar s'a în- 
tâlnit cu feciorul popii. Si de null 
vedea două zile, nu mal avea 6: 
dihnă. .. 

Ca nişte îuiperări senine îi se p& 
rindă acuma toate prin minte. Şi 
fața parcă i se mal inseninează.., 

Dar gândurile triste o cotropese 
iar numaj decât aducându-si amin 
ie cum o aeegleste acuma când o În- 
tâlneşte pe ntiţă, cum întoarce ca- 
pă] şi sc facc a n'o auzi când îl dă 
bipeţe, cum e mai străin ca cel mal 
răă Sirăimn... Caută să se mângâie 
zicându-şi că așa trebuia să se stâr- 
şeaseă dragostea e! păcătoasă. Asa 
i-a fost scris, pesemne. Ea nu-i 
de seama lui. Ea e proastă și să- 
racă. Ea i-a fost numa! v jucărie, v 
petrecere de vreme. EI trebue să-şi 


jea de nevastă o cuccană... Dar 
deodată se opreşte și se întinde 
parcă sar impotrivi unei  nuteri 


vrăjmașe. ŞI-I vina să strige în gura 
mare, so audă toată lunnvea, că asta 
nu se poate. că asta o ruşine gro- 
zavă Vorbelo i se îugrăimnădes. în 
gât şi nu lc poate rosti, dos: simta 
CUM 0 SULTUMă. 

In caza, If 
ina înăbușit 


a ornajtuliul, ovauto 


len-Prundaărul, Ma tu 


IN AMERICA 


In curând se va inaugura cu o 
deosebită solemnitate pe piața Lin- 
co din Chicago (Statele Unite) un 
monument în memoria marelui poet 
şi literat german Goethe, lucrat de 
profesorul Ilernan Hehn dela Aca- 





deia de bele arte din Munchen. 
"Monumentul reprezintă pe tână- 
rul Goethe ca geniu, pe când acti- 
vitatea spirituală a poctului este 
simbolizată printrun vultur. 





nil sau aşezat la masă. Pe [a sfâr- 
situl mesei inimile parcă se ma! 
desmarţesc. Prundarul înalţă glasuri: 

-— Duniinecă sg cunună feciorul 
popil. .. | 

Saveda se scoală tremurând de pe 
Javiţă... Faţa el e galbenă ca frun= 
za veșiedă de frăgar. Ese din casă 
cu paşi rătăcitori şi i se pare că se 
nărue dasa în urma ei... 

Din dosul unui deal răsare luna 
şi se înalţă sgribulită, ca un sloiii 
de ghiaţă, în văzduhul înstelat. Un 
păianjeniş de lumină: albă, rece, se 
asterne peste desişurile codrilor a- 
dormiţi. - 

Pe cărarea cin porumbişte Saveta 
aleargă ca o năucă spre iaz. Ţărâna 
saârţâăe dureros subt leopăitu) pi 
cioarelor ei desculțe. In  burueni 
iicuricil selipesc ca nişte punctuliţe 
verzi, ca nişte ochi  vrăjmași, întu- 
riați. 

Şi râul mugeşta  înfricoşător în 
bezna nopţii. Un vânt rece, umed 
vâltoreșta luciul oţelos al apel. Sbăr- 


'citurile argintite se leagănă; se în- 
curcă și se sparg. O mogâldaaţă ciu 
svârcoieşte în: apă câteva 
clipe făcând-o să bolbocească. Valu- 


dati “se 


rile leniloase o înliață repece şt o 
aruncă pe iuz la vale. în mijlocul 
vârtejului spumos şi alb ca laptele 
strecorat.  Vârtejurile o leagănă, o 
afțasi la fund, apoi iar o scot, o 
svâric la mal şi o acoperă cu nisip 
mărunt ca ochit pânzei zăbranicia 
lut. Luna zârbeste ca un om repă 
sător si se ascunde îndată tn sp 
tele uuui nour nearu ca jăiea... 


ÎL a LE Aa 


Din literatura persană 


NUBITICU 


Cântece dupâ Mirza Shalti 


Lana i ae mea 





Cu tine iînima-mă se m podobeşte 
Cum e impodobit cu soare cerul ; 
Tu strâlucire-i dai; și făra tine 
Hâmâne d cală ascuns misterul 
Asfel natura. si ține vogâlia 
Ascunsă, când en noople cufundată 
Și numai când zâmbeste mândrul 

“soare 
In plina-i i strălucire se mată. 





ci a și 
Iubirea 
Ci uită- ți fii ge tu, bal închis 
De o uiţi, curând mâncstire. , 
Din inima ta ui sc fati, stii ea: 
Câlugăr „di di (2 dutireus 


- 


Prea mult tu te ibiza ci dcinsaa 

în reis 

la dragos: di: Au [rss 

Să plângi ; fii muă rece; cend rece 

- i e d te-ai 
PFemeea mat null te tubește. 

Ana Al. Codreanu 


- 





— 


————— 





4. — NO. 31 





ARTIŞTII TII NOȘTRI 


Sculptorul George Cimitriu 


Ministerul Cultelor si Instrucţiu: 
nei Publice numi că profeseor i 
Scoala de Arte frumouse din laşi, pe 
sculvtorul George Dimitriu, ne îa- 
cem a plăcută datorie ai da 0 
scurtă biogratie. 

Sa născut în conta  Dunbră- 
veni, juacţul Botosani. Studiile li. 
ceale le-au făcut ju Bucureşti,  tre- 
dând  avoi lu şcoala de arte fru- 
moase, be dâre o termină cu succos 
după cinci ani, fiind bursier, prin 
concura în to timpul stuciluor, 

După teriivarea  şcoalci,  caucu- 
tindă mai multi lucrări, fu remarcit 
îniz"0 zi Ce nunisirul Haret, cure și 
făcu o bursă si-l trimise la Paris 
pentru mail mult tip. Acolo înspi 
rat din marit artisti ai lunei, făcu 
multe lucrări, împrăștiate pe la di- 
ferite persoane şi niuzce, 





* 

Din muitele sale lucrări, ne adu- 
cer aminte: Durerea, Credinţa, În- 
gfijurată, Sugpliciul,” Visâtorul, Vlo- 


inrae Mortua. est, Dat fericiţi, 
ete., lucrări în cul se ubservă ima- 
gimaţie alcas ă, execuţie  adunira: 


Dă şi din caro ati mal jos două 


cileaie după cele mai reuşite lucrări 
ale d-salc „Visătorul” şi „,Supliciul“, 

Fiind în ţară şi expunând la Sa- 
len în anul trecut, ministrul Arion, 
eumpărindu-l o luciiare pentru Pi: 
necotoera nciisiră si acordându-l un 
apreny.ui, sculptorul Dimitriu, plecă 
într'o călătorie de studil vizitând 
eu deamănuntul muzcele  Budapous: 
“tsi, Vicuei., Murchenului, trecând 
ami în Paris, vizită ' Louvre, Lu- 
sembourge, Cluny, Carnavalet, Gui- 
:mst, Gallicra, Petit și Grand Palais, 
neta Decorativă, Invalizii, Trocade- 
%0,. apot Versailles, Chantilly, Fon- 
teinebleau, studiind cu deamănun: 
tut Jucrările marilor mMacștri, în 
timp de trei luni. 

“Imzestrat dar cu atâtea cunostinţe 
despre artă, postul ce i s'a încredin- 
$et.î! merită pe drept, şcoala ce arte 
frumoase obținând un bun element. 


curești - Sakkarah 


esic titlul unut volum «dle în- 
presiuni de că'ătorie npărut 
Ale: curând şi datorit 
Mcstugeoan. Vo:umut aeosta 
cu vre. 0 370 de ilustrații, ele- 
gmai tipărit, cu coperta eo- 








lomwată,. Scriere instructivă și. 


natuzuntă, e menită să aibă 
un clooschit succes şi o re- 
comanlăm tuturor cititorilor 
noştrii. PREŢUL 1 IEU. Se 
poate procura dela librăriile 
și dela depositele principale, 
cum și dea administraţie 
pinul: „i niversul:, 


îvneleiruerră 


jar 


pertiu cari ad cheltuit Milioane, 
câteva Zeci de ani incoace, vor fi ul 


Din drumul 


» Sopreşte cănd drumul se 


d-lui 


UNIVERSUL LITERAR 


a 








Un grec şi-un bulgar 


de Victor Eftimiu 


sa încheiat la 
popvarele „aliate... 
inseamnă că bau- 
dele de „cernilagii” bulgari. ude 
păântarii” groci Sat de „vunvozi” 
siirti or să renunţe la vechile lor 
răzhutuice. Dimputrivă, 
(ou Tai multă furie ca nainte, lup- 
tele or să reîntrapă în munţii Ma- 
cedonici. Văile vor bubui mai des, 
satele vor arde cu flacări mult 
mai bogate. 

Nicicdată nu vor uita bulgarii că 
scolile şi biswicila din Mucedoniu. 
do 


() pace vremolnică 
Bircurești între 
Ascasta însă uu 


grecilur. Ne mint având să se lupta 
cu soidaţii turci, tonte sforțările lar 
vor aveau dreți ţintă nimicirea vo- 
chiului vrăjmas, a aliatului de ivrl, 
au marelui dusman de azi. 

e alMfo!. anu cred să fie macurdvo 
Man Care să se Îi încrezut în „uli- 
unţa” purtăturitor erucei. Cui cvuri 
vuuese relațiunile dintre popoarele 
di Balcanii, ştiii că ura e Tai mare 
între ele, decăt între turci şi crestini. 

Inainte de a fi vorba de vreo a 
lianță, am prevăzut atât unirea, cât 
şi aezunirea „fraţilor creştint”. 

Sunt vrev șase sati sapte ani de 
ânud am scris următoarea buladă: 


La Cresto, cărarea se 'mparte în trej 
Un drum Spre otuşul Clsurii, 
Spre» Salonic duce al Qviten drtre 


Tur altul în noaptea pădurii 


De-acolo, Pe gânduri cobonii un om 
Pe umeri purteiul corabina, 

In țenrd,'pe brâu! de yluanuţe-nciircal 
Amurgul îşi cerne lumina, 


au, spre  Sotun 4) 
trecdnd 

Ur grec Care urcă agale 

mparle 

în îrcă 

Să iad drumeţul din cale... 


— Cu bine bulgare! Ca veşti pe la 40) 
„Ce drac? te “ntâlniraă cu ?nine? 
Proptindu-şi alene privirea 'n 

i Pămaut, 
Bulgarul răspunde: — „Cu binet.., 
— Bulgare, ţie mâna vORSIIĂ cu roş 
„Si sânge în ochi ţi se vede!) 
„Ți-e barba pârtită de foc şi de fum 
„Mă crede, bulgare, md, credel.., 


Drumeţul tresare. Işi urcă spre cer 
Albasiru privirii senine... 

— Prietene ociri) lu nu mi-l răzuşi, 
ci n et te-a! tdi! doar pe tiue!., 
— Bulgare, pe mână. uilaşi să te 

3 spe, 
Ţi-a! şters iataganul. Rulgare>. 
-— Asculilă, măi frate. Ce vrei? Sa te 
a baţi 
Pe dă-te încoa. pe cărarei... 


Antartul tresare. 0 clipă, APOI. 
Îşi bate pe umeri veeinul. 
-— Vezi, ăsta-i păcatul cel mara. 


la tul. 
Creştiraul omoară Creştinult,, 


„Vezi ăsta-I păcatul, că dară te-c:n0r 
Bulgarii sadună în cete. 

Impuşcă, omoorii şi satele ard 

ȘI turcul rânjeşte, boele)..... 


„Mai bine alături... ca fraţi cu „rai 
Aceias) ne fie cărarea, 

În Jătu?i păgănii! Crestini aluncă 
Aşa tor găsi alinarea... 


Işi clatină câpul bulgarul drume! 
Și zice pe gârduri: aşa.0!... 

lar grecul iși şterge obrazul scăldat 
De-a lacrimii calilă văpaie... 





1) „Solum înseamnă în linba bul- 
gară oraşul Salonie,-- visul îinptinit 
ai grocilor, visul nejiioiinit al hulga- 
rilor. 


de Păn'âni, 


“rit si 
AI 


va năflujl 
cer 


Din vârfuri ge munte, din 
Cobuară tăcula însevare, 
Depurte se 'malță vu dară de [un 


Șiun han se strărede în zare. 


Departe, Vodena cu ope ce cud, 
Roşeşte 'n amurgul de stinge, 
Pădutea de rodii se clatind lin 
lar frurza migdalilhr plânge. 


— La hanul deculo, sânt două Gdăă 

(Bulyarul, Grecu şopteşte): 

Inirunu te culca torarăşe tu 

lar ei lângă tir —- „Fireşte... 

i.Și noaptea se lasă pe munte, pe 
he, 

Şi noapira se face târzie 

Antal nu doarme, ci vede în guhd 

Ur ccus may târzii ce.o să fie. 


„—- Bulgarul de alături, e frale 
creştin, 

Dar fie şi frate Creştin? 

Vecini de-acolo, e duşman... bulgari 

Frăţiu> S'o creadă vecinul!“ 


In mană cuțitul. Și ochit aprinşi... 


Resuflete stinse... uşoare... 
Dur când să  desehielii,  şopteyte 
nyruzil: 


Rulyarul venea săi omoare... 


Pavestaa accâsiu a grecuiiti şi-a 
iulgarnIni este sinibilul uref da na 
ţionalitale a ueatnurilor vecie. Laâtpk 
tele lor var ţine încă, din ce în ve 
mii îndărjite, cu toată pacea de ln 
Bucuresti, care a înăsprit si mul 
mult relaţiile dintre aceste duvă po- 
poarte, 


i 0 lea Ze ca Cai seal nai 


Convorbiri astronoiice 


—.__...— 


Cometa Wesipial 


Oficctele cercetărilor astronomilor 
subi după cum se stie,cu otil stră- 
ine de planeta noastră. Lunea lor 
e lumea astrelor, printre care ce sa- 
cotit. şi Pământul tat ca un simp'u 
corp ceresc. Se ocupă și astronomi! 
dar îț! vor vorbi des 
pre cele dovă'sprezere miscări Alo 
lul, despre umbru ce o aruncă în 
spaţiu prin care trece uneori Lune, 
despre cum sar vedea Pământul 
din Lună, sai din altă planrtă ete, 
O cometă nouă e însă un evenine.t 
toteeauna îndemnat pentru  astror 
nomi, 

Ori cât de neinscmnată ar fi co- 
meta. ea tot e observată cu grije | 
se calculează druinul, i se observă 
iransfcrmările ce le suferă. 

Anul acesta nu a fost upsit dec 
meie. Prima cometă, cea descoperită 
de Schaumasse a puiut fi urmărită 
cu cele mat mici lutete. Comeţa 
Metcalt de asemerea. Caomelo Neuj- 
min e prea puţin strălucitoare... E 
nsă foarte curicasă, căci se pre: 
zintă cu un sâmbhurele perfect stu 
lar si dacă placa fotografică nu ar 
fi doscoţ erit. o coadă fină, cometa 
aceasta ar [i putut trece pentru mul: 
tă vreme încă în rândul) plancteler 
mici. In vrmă sa păsil că se invâr- 
tește în juru! soarelui runmzi în 9 
aul, făcând port din grupul, ce 
comele ce ţine de Jupiter. 

Fi:vele două. comete l-am urmă: 
oi... cometa Necjmin iusă uu 
văzut-9, | 

În scara ce 1 Octombrie stil nov, 
ca ce olicei, privesm cerul cu bin 
clu, ua binoclu Zeiss, care măveste 
ce 8 ori. In constelația Vărsătoru= 
lui dau peste un norişor luminos; 
mă uit cu ochit Jileri ca să judece 


dură sțele ce  posițiune avea acel 
norisor. | 
Sc afla tocmai acolo une con 


templu 
cire de stele, un „cluster“, 


de anl de zile o iîngrămă- 
cane are 


Dura n'să, 29. Septembrie 1913. 


poa. na rr 





înfăţişarea. de nor luminoa Mi-am 
continuat apoi inspecția aiurea, în 
mumă făcând alte observaţii cu lu- 
peta. 

Lan 3 Octombrie stil no, păpimil 
o îustiinţare a birnvlui central din 
hiel, cum că un amator astronom 
din Stutele-Unite, d. Delavau a des- 
coțerit o cometă, care nu e de cât 
cometa WWhstphil., care sc îuvărtesta 
în jurul Soarelui în 6l ani şi care 
cra așteptată. 

Astronvmische Nuchrichien indica 
şi drumul cometei pe bolta corruscă, 
Consultând un atlaz, găsii că ceia 


ce văzusem. Ja 1 Octombrie cra 
chiar cometa. care se aflu în ime- 
diata. apropiere a îngrămădirei de 


stele. Vă închipuiţi necazul n:cit. O 
văzusem trei zile după co fusese 
descoperită şi v luasem drept un o 
hisnait „cluster“. Ii crept că sermuă- 
ună. Doosvbirea apurovită dintr. cole 
două unorulețe corcsti c dar fuştil, 
că îngrămădirea de stele în closti- 
une, care poartă numele de Messier 
2 (No. 2 din entalogul luY Massiur), 
Are un ciamneiru mini mie si miine 
cul e nui luminos, pe când cometa 
W'eostphil, în acea scară, avea un 
diimeiru mai mare şi centrul mai 
puţin luminos. Daci întrebuința 
lunea, vedeam mai repede Cnosobi- 
rca. | 

La 4 Octombrie. 
cent Westphal cu luneta, su 
7inta cu un Giunechu destul ce 


“ând am obsarsut 
Ț're- 
I-A 


ve, Î3- 20 minute de arc (Luna aie 
un Qiaimetru de vre-o jumătuite ae 
grad). cu centru nai luminos, Tan 
proze îsi continuă  crumui  spr8 
nord si poate fi văzută cn unu hi- 
noclu bun. când îi stii poziţiire) 
pie caţ: 


Comeli Westpha) a fost descoye 
vită în 1692 de Weostohal din tot 
tineri si câteva zile mal târzii alo 
Peters în Constantinopol şi de-i ru 
e 0 cometă strălucitoare, face un 
drum estul de lung, căci călăteras- 
le tinp de 01 avi în jurul Soarelui, 


adică o vor revoltei col cari vVur 
trăi în anul 1974, 
Modul cum a fus. descoperită în 


1912, dovedeste, că 
cerului pote să fie folositor astro- 
nomici. D. Delovan trebuie să io 
un amator, căci nu-i ştiam numele 
pâni zilele trecute. In nici o revis- 
tă, în nici un anuar astronomiciu 
i-am găsi. nuiele. ]e sigur, are 
vro-v lunetă mică. sat poate numat 
un binoclu. Câte descnperiri însoem- 


orice iubitor al 


nate ru fac simplit amatori, chiar 
în veacul acosta când există neni:- 


obsevvatoare, când sunt a- 
tiți astrononi. Cerul e imens, bhagă- 
tiite lui nenumărate şi fiecare as- 
tror:om arr Parteu lui de muncă, 
după uu program bibe stalilit. A- 
matorii sunt însă liberi: să studicte 
cerul cum vor. Ajunge a lunetă 'mi- 
că, un binochu şi uneori numi 0- 
chii, cu să faci o descoperire. ri: 
Carson a cescaţierit. două sie. L- 
nea o alla şi câţi „Hi amatori nu 
eu dusenperit stele vuriabile acne: 
te et. i 

Ajunge să cunoşti: constelaţiunile. 
stelele principalu ubeori, ajunge să 
iubeşti cerul, să) privesti în fiecare 
scară, . Să eercetezi sistemătid, ca 
să poţi fura" Spin cară“ să 
islosească. 

E dropi că acest studiu nu aduca 
vici un folos Malrriat si griju zilei 
ce mâine preocupă prea mult pe Ca- 
meni. .Cu toate acestea ri nu stii, 
că stuetul cerului procură corisnla= 
țiuni, pe cari uicrum alt studiu nt 
pete să ţi le dez. (cr potret: 
cclu -mai nurt necazuri, ajunge să-l 
contempli o oră. Nemărginirea în 
ghite in sânul oi orice preocupat 3 
suflctutui, 


mărate 


Victor Anestin 


ww 


- 


| 





DN amnecă! 49 'Sej lemb ie 19iă. 


Li 





UNI VERSUL LULBILAN 


Un monument a! poetului oerman Coathe 


Intro Doapte... 


de Lu. pre bPpreanNu 


Din jos de iaz, la marginea râu- 
Jai,  Savete, fata prumdarului, se 
închină de două ori spre oglinda în- 
croţită a apei si apoi cu cofele pline, 
cu ochil în pământ, încordată nsor 
subt. povară, se îndreaptă spre pâr 
leuzul din fundul grădinit. Lângă 
gardul de nuiele poposeşte a leacă. 
Bratele îi alunrcă moarte dealungul 
trupului, capul îi dade pe Picpt, iar 
subt dunga neagră a genelor răsar 
câţiva picuri mărunți care se scurg 
doinu! pe obrajii plivi și înibujoraţi. 
Si asa rămâne um răstimp pierdută, 
Apo deodată privirea i se îndreantă 
spre turiuşoarele di spună Ce Lro- 
păcse în bâlhcana iazului. În cre- 
cril ci încep să hăue o sunedenie de 
ginciuri ciudate de care j-e groază, 
care o chinurse, dar care totuş o - 
demenese  neinratat ca o chemire 
aută si stăruitoare... Intru târ- 
ziti su cosnteticoste, și cu 6 sforțare 
hotăvită, îsi curnă plânsul. Dar 
când ajunge la căsuţa țuguiată şi 
intră iu tindă, lacrimile o pedidese 
la păs pe furis, 

Mi-o fenme VâNicAsă, cn o gură 
cn imelița,  suflecată până m ge: 
vuichi,  văzăud-o 
VOLtă, se cătrăneste foc: 

Cei cu tine, fată?... Ce te tot 
lie osti pavcă te-ar fi părăsit mi- 
fi E LA 

saveta tresare spăimântală si de- 
îtia poate bâlhăi câte vorbe 
„tinucinate,  Larimie însă încep 
curge si niti năvalnic, 

Maia se uită mirată Ja fată. Dino 
(i vica 50 ocăluscă, dar când îl 
voeue calit stinsi, obrajii arsi, când 
p voce utât ce prăpătă, o Cuprinae 
mila si glasul i se îninoac, privirea 
i se înculcosio: 

— Spui Cat, draga 
c-un] ce țe Coure? 

kuta se cproste în pane, stă o 
cip pe gâ'iduri, apoi răspunde cu 
slas năbusit: 

-- NINE, Maică 
LL PLD OLa PRD 

Muma pviveate lung în urma ei, 
clatiuii din Sin și bombiăne îngvi- 
ouă “, 

ATE COVu 
va fata asta. 
pă notumbistea din dosul  uasc! 
Savela se opreşte. Intrebarea mamei 
î răscolise. deodată toată durerea. 
Se lăsă jos si-si lipi fruntea de pă- 
maânt. Lacrimile i se sedaseră. Nu- 
mal oftărT adânci se mal desprin- 
Qenii din pieptul ct rotunjor. oftă- 
vile plânsului înccat care sugrumă 
șufletul. Un fior de fierbințeală o 
cutramură din creștet până 'n tălpr. 
Buzlla. CT stinse, învinețite, mur- 
mură trăgănat: 

— Nu se poale... nu se poate... 

De trei săptămâni îl furnică în 
uyochi un,gând, de când Florica 
pădurarulu) îi spuse că feciorul 
popii, $c însoară, Când a amzit. asta, 
a simţit că i se înfipe o săgeată 
vtrăviţă,, în :inimă, 
| Dacă e adevărat, mă arunc în 
țiâlbdana iazului - - sia. zis ca a: 
tu:ci și de-atunci nxercu o munceşte 
gân tul acesta. | 
„Privirea i se tulbuză, sângele îi 
ctocateşte în vine gândindu-se he 
cecace îndură ea de-atunci. Dar. a- 
poy repede, fără nici o trecere, o nă- 
pădesc alte amintiri. Lumea i se 
înseninează şi-l pare răi că-şi afu- 
risește iubirea. Și vuetele năpraz- 
nice încetează înfrânte de adierea 
tvecntului care i se desfăşoară ca o 
poveste frumoasă, fermecătoare... 

„„. Era spre toamnă aţuncel... pe 
vronaa sccerișului,  intoenal ca si 
astăzi. Ea încă nu înplmise șapte- 
sprezeco anf. Deabia în vara accea 
începuse a merge Ma horă. ŞI-I zi- 


AS 
Li 

- 
Să | 


Diaintă, Spu- 


„a. Ninvica..., Zăti 


„ de bună seamă are 


ceai oameuii „frumoasa lui Ion- 
Prundarul“,,. Așa-l ziceai, 

Și sa întâtnit, pe cânp, venind 
dela holdă, sa întâlnit cu feciorul 
popii. Iă i-a dat liceţe, cum s2 cu- 
vine, ice el ia Ntultuniit și ri rs 


jar plecstită şi. 


bat-o dacă nu t-e frică seara [0 ho- 
tar, Dar încă nu era seară şi ea a 
râs şi i-a răspuns că nu ie trică 
şi că încă nu e întuneric. ki însă a 
zis că ba se 'mtunecă şi că are so 
însoțească până 'n sat ca să nui 
five frică Şi ei îi esa ruşine, jar 
de ruşine ce-i era, la început deabia 
putut să holboroseuscă ceva. 

Pe urmă  totuş sa imbărbătut, 
căci boervi era vorhăreţ şi ştia po 
veşti Muite şi deatiite. Sunoi avea 
un glas moale ca mătasu care le 
mângâia şi te încălzea. Şi avea nişte 
achi mari, negri, şi pe obrazul stâng, 
în dreptui mustăciuarei deubia mi- 
jite, un semn căt un pui de linte, 
Şi-i stătou bine aşa... 

Şi a tot povestit. feciorul popii... 
a povestit și nu i-a stat gura nici o 
leacă. la spus ca isprăvit cu învă- 
ţătura şi acuma se face doftur.., Şi 
ea îl asculta bucuroasă și ar îi dorit 


să fie cât mai lung drumul până 
m sat... | 
Apoi, întrun loc, boerul sa 9- 


prit... sa oprit tocmat subt părul 
cel pădureaţ din livada lui Siminoc: 
Pe jos era prund de pere sălbuteca 
mărunte şi galbene da turta de cea- 
ră... Şi sa oprit şi Saveta cu toata 
că ceva îl spunea să nu se o0- 
prească,.. Satunci boerul a luat-o 
de mână şi mâna lui era suplă şi 
rece ca o stoluţă de zăpadă. 


Saveta tremura... tremura că 
varga de mosteacău, iar inima îl 


svăenea nebunește. Şi feciorul popii 
a început a-i şopti vorbe dulci. la 
nu înţelegea rostul vorbelor lui, dar 
glasul îi mângâie sufletul ca o să- 
mutare de mamă,.. Şi feciorul popii 
a cupriis-o de mijloc... Ea a cat 
să-l respingă şi i-a zis: „Boerule, fii 
bun și mă lasă m pace... Darela 
strâns-o pătimaş în braţe și a să- 
rutat-o pe buze. Și n minutul acela 
a simţit Saveta că deodată tot siin- 
gele i se aprinde, că o pătrunde e 
fierbințeală mare, că îi cad în jos 
braţele. .. Şi feciorul popii a putut 
face cu dânsa orice, căci ea nu sk 
mai împotrivit... 

Era noapte cum se cade când a 
ajuns acasă şi mă-sa a certât:v... 
a certat-o ca pe-o slujnică. Atunul 
el nu i-a păsat de dojană şi nu sa 
spăimântat ge cuvintele de ociară. 
Acuma insă îi răsună mereit în u- 
rechi ca o vijelie: 

— Ilea seama, fă, iea seama! Să 
nu-mi aud vorbe slabe pe urma ta! 
Să nu te pângăreşti, să nu-mi îaci 
rușime, că. de mi-i face, cu mâinile 
mele te-oI sluţi şi, slulă, te-oi goni 
din ogradk mea, să te duci unde 
te-or duce ochii, să cerşeşti pomana 
oamenilor fără milă și să nu-ți mial 


aud nici de numi)... 


A doua zi însă Saveta iar sa în- 
tălnit cu feeiorui popii. Si de nui 
vedea două zile, nu Mar avea 6- 
dihnă. .. 

Ta niște fulgerări senine i se pă 
rindă acuma toate prin minte. Şi 
fața par'că i se mal! înseninează,.. 
“Dar gândurile triste o cotropese 
far numat decâț adueâpdu-si amii 
te cum 0 oegleşte acuma când o în- 
tâlneşte pe uliţă, cum întaarce ca- 
pUl şi se facc a n'o auzi când îţi dă 
bmeţe, cum e mai străin ca cel mal 
răi străin... Caută să se mângâe 
zicându-şi că asa trebuia să se stâr- 
şeaseă dragostea ei păcătoasă. Aza 
i-a fost scris, pesemne. Ea nui 
de seama luf. Ea e proastă şi să- 
racă. Ea i-a fost numai o jucărie, o 
petrecere de vreme. EI trebua să-şi 


iea de nevastă o cuccană... Dar 
deodată se oprește şi se întindea 
par'că sar împotrivi unei puteri 


vrăjmașe. ŞI-I vina să strige în gura 
mare, so audă toată lumea, că asta 
nu se poate, că asta! o ruşine gro- 
zaviă Vorbe!a i se îngrâicădese în 
gât şi nu le poate rosti, deşi simta 
CUM 0 Sutrumă.,, 

in caza luf: 
mini Tri buisii 


a Doatţiilui, vaio 


'citurile argintite se leagănă; 


lou-Prundariul, la ae 


IN AMERICA 


in curând se va inaugura cu o 
deosebită solemnitate pe piața Lin- 
coln din Chicago (Statele Unite) un 
monument în memoria marelui poet 
i literat german Goethe, lucrat de 
profesorul Herinan Hehn delu Aca 


nii sati aşezat la masă. Pe la sfâr- 
gitul mesei inimile parcă se mal 
desmarțesc. Prundarul înalţă glasuri; 

— Duminecă se cunună feciorul 
popil. .. | | 

Saveda se scoală tremurând de pe 
laviţă... Faţa ei e galbenă ca frurm 
za veştedă de frăgar. Ese din casă 
cu paşi rătăcitori şi i se pare că se 
nărue dasa în urma el... 

Din dosul unui dea] răsare luna 
şi se înalţă sgribulită, ca un soi 
de ghiaţă, în văzduhul Anstelat. Un 
păianjeniş de lumină: albă, rece, se 
aşterne peste desișurile codrilor a- 
dormiţi. i 

Pg cărtarea, din porumbişie Saveta 
aleargă ca o năucă spre iaz. Ţărâna 
sqârţâăe dureros subt leeopăitul pi 
cioarelor ei desculțe. In  burueni 
licurici! selipesc ca niste punctuliţe 
verzi, ca nişte cehi vrăjmasi, înfiu 
riaţi. | 

Şi râut mugește  înfricoşător în 
bezna nopţii. Un vânt rece. unică 
vâltoreşte luciul uţelos al apei. Sbăr- 


curcă şi se sparg. O mogălgeaţă ciu- 
dată se svârcoleşte în apă câteva; 


clipe făcând-o să bolhocească. Valu- 


rie nensiloase o înliaţă repede și o 
aruncă pe iaz la vale. în mijlocul 
vârtejului spumos şi alb ca laptele 
strecoiat.  Vârtejurile o leagănă, o 
afiasă la fund, apoi iar o scot, o 
svârle la mal șir o acoperă cu nisip 
mărunt ca ochii pânzei zăbranicis 
lut. Luna zărbeste ca un ou! repă 
sător si sc ascunde îndată la Se 
tele unui Dour ncaru ca Juiea.., 


Om 





se in-. 


LMI. eee 


— șI] 





deia de bele arte din Munchen. 
"Monumentul reprezintă pe tână- 
rul Goethe ca geniu, pe când acti- 
vitatea spirituală a poetului este 
simbolizată printrun vultur. 





Din jiteraia ra persană 


LURBICICU 


Cântece după Mirza Shaiii 





- 


Cu | tine inima-mi se SERE SSD 
Cum e impodobit cu soare cerul; 
Tu strălucire-i dai, şi fără. tine 
Râmdne nepălruns, ascuns misterul 


Asfel natura-și ține bogăția 
Ascunsă, când en nnaple cufundată 
Și numai când zâmbeste mândrul 

soare 
ln plina: i strălucire se a: ală. 





d î 
ad ata 
Ci uitd- fi darea, tu, a ii inclus 
De no iți, curdud inânristive 
Din inima ta că să [ari sii va. 
Câtugâr road, (i dtubivei: 


Prea mul! cu te şbuciunt si dânsa 
în ras 


la dragos: af. Nae posete - 
Să plângi; fiu muă rece; cend rece 
- ” se, du te-ai 
Femeea mai mult le tubeşie. 


Ana Al. Cocdreznu 


i E. RER 





09 


— 


0, .— No. 99, 








UNIVERSUL LITEUAN 


) vizită la casa d-lui lon Kalinderu 


“Acum căte-va zile am avut onoa- 
roa să prezint d-lui Ioan halinderu, 
adminizţratorul domeniilor Coroanei 
ne d. Vasile Cotoru, directorul şcoa- 
lei do băcţi din Hârşova Şi al iu 
zeului înfiinţat de dsa în acest 
văsel dobrogean, cu mută trudă, 
pricepere şi cu sacrificii personale. 
Cu această ocaziune am maniicetat 
fostului presedinte al Academiei ro- 
mâne dorinţa de a vizita muzeul Q- 
sale de tnbhiouri si antichităţi, —Casa 
voiți să zicCli, ne-a corectat mode 
tul și neobosilul savant care, în mo 
mrentul când ne-a primit în sala 
mare x conmliului, era ocupat cu 
lucrările comisiunel moniuirmeutolov 
istorice al căret presedintie coste, ca 
unul care a fost însărcinat cu cla- 
bovarcu lcgei pentru înfiinţarea a- 
jestei insfituţiuni menită să reinvie 
trecutul ţărei noastre, aşa de bine 
documentat prin numeroase monu- 
menite, în mare parte căzule în ru 
ină, 

Jun ziua şi la ora ce d-sa a bine- 
voit a ne iixa, ne-am prezintat la 
„casă“ Kalinderu din str. Benaș- 
terei unde personalul casei, avizat 
din vreme, ne-a arătat comorile conu 
ținute  întrânsa. Cuvântul „caiio- 
pi...” nu este deloc exagerat: căci 
antighităţile împrăștiate cu preotul 
siune în cele opt camere şi patru 
săli dia casa veche în care lucu- 
eşte d. Kalinderu, precum şi cate 
crânduite în pinacoteca cea nouă 
ce se ridică fatnică în faţa al —- si 
cu căre Ste în lcgătură printi'o ga- 
levie, garnisită de asemenca cu e 
biocte de artă şi tapetată cu  ta- 
blouvă —- sunt ncprejuiic. Este des- 
tul să cităm la întâmplare câte-va 
din acoste tablouri, desenuri şi a- 
oDiceie disparate cari ne-ai atras 
ni mult privirea, aşezate pe mese, 
„etajere, biurourh dulapuri, fixalo 
în pereţi şi împodobind cel mal 
mic colţ al camerilor, pentru a pt 
tea judeca vagarea lor, atât din 
punctul de vedere artistic cât și dea 
ace) al antichităţii. Astfel], în sala da 
inirare remarcăm şase mari dese 
nuri în cărbune de Emii I.ovy, copii 
după Corregio şi Ledous, pasteluri, 
statuete de marinră a căror linia 
cousacră talentul artistului ce leu 
inodoiat, iar în mijiocui sălci, un 
biurcii mare de nuc, sculpiat, lu 
erat în atelierul palatului regal, și 
la ornamentarea căruia a luat piir= 
te şi M. 
nul din dreapta, printre alte copii 
de apere celebre, un frumos tubioti 
de Henaldini represintând pe Tan- 
cred venind la Arnis în pădurea 
focrmecată. În camera turceusră de 
alături, în faţa sofalei, se înalță pe 
tava lui, în circumferință de u- 
proape un tetru un splendid main 
gal de aramă, filigranat în partea 
„Superioară da şi capacul lui; pe 
peretele din stanga sofalei: un ta- 
bloii maro, în ulei, de Iosct Graf. 
Camera zisă „cu soba rctundă““ 
conţine mal multe vitrine încărca- 
te cu vase de porcelan, de bronz, 
de argiut vechi, tăviţe şi monede 
vochi, Atârnând Qe tavan: candele 
susnensiuzi, ascmenca de argiut 
vor, filigranate, de fornă bizant 
tină; pe pereţi: tablouri si dosenuri 
de o reală valoare. In salonaş arm 
romarcat patru frumoase tablouri în 
ulci, (copii) de Boticelli. In salonul: 
biuroă: litografii, fotografii si nu 
Mmeroase cliccte de arță ce strălu- 
cese pria toate colțurile; lângă pe- 
reiele din dreapta: un biuroi mare 
de nuc, pe care a lucrat d, 1. Ka 
lindevru în cei dof ani cât a jinuţ 
răscumpărarea căilor forațe rvină- 
ne (1550.-1882), biurou ce M. S. lie» 
goie Carol a bine-voit a kl dărui,ca 
amiutire pentru isbânda  ohţiiută, 
Pe acelasi perete, sus, în fundul ca- 
merei, sc vedea portretul d-lui 
halinderu, în ulei, în mărime natu- 
rală, pictat de P. Prosalendi. Din 
acest salon-biurou jatrăm into ca- 
meră îngustă ai cărei pereţi siuut 


Ș. Regele Carol. In salo». 


iapetaţi cu pasteluri, fotografi! și 
diferite obiecte de aită; în faţa i 
nei etajere suportand printre altele 
şi căte-va caricaturi foarte reuşite: 
un spălător, tot atat de simpiu cât 
este dc crigiual, ca şi scrviciul de 
spălat aşezat pe al. Lângă spăiatir, 
o uşă mascată de tabtourile ce o 
acoperă —- ca de aitiel mal toute 
uşile cețorlalte camere — dă acces 
în camera de culcare, un adevărat 
sanctuar. 

Pe nerclote din fața uşei po care 
am întrat: icoarie nicțute în ulei ; 
pa nieze şi ctajere: obiecte de arti 
cu caracter religios; o uiică catap:i- 
trasmă de lcmn sculptat, 0 icoană, 


reprezintând pe Mântuitorul, care 
icoauă a aparținut Domnitorului 


Mireca cel bătriu şi de care nu su 
dospăriit până la moarte -- duvă 
bun certifică oceasta o inscripţiu- 
ne gravată [e dosul icoanei, Patul 
pe care se culcă ilustrul  arheviog 
n'are pereche; tăblia lui de la cip 
esta acoperită cu iconiţe, iar tăblia 
dela picioare este ornată cu îngu- 
raşi de gips în culori. Acest put 
a âparţiaut în anul 1791 unui cpiz- 
cop catolic. Esind din această... ca- 
pelă, am putea zice, intrăm întro 
sală strâmtă dar destui de lungă, 
având ca mobilier: un biuroii, un 
jiiţ si câle-va vitrine şi etajere suw- 
portând vase şi căndeluțe mici ue 
lut, găsite în Dobrogea cu ocazini- 
nea săpăturilor făcute prin locuri!G 
istorice. Wegetele din faţa biuroului 
este acoperit cu fotografii şi cărţi: 
poştale ilustrate primite de către 
d. Balinderu la zile mari dela Priu- 
cipii şi Principesele Curţei noastre 
negale. Transcrim de pe una din 
ele urinătorul quatrin: 

Printre aite floricele, 

Do! culegrm ziorele: 

făci la noi în parc găsim 

(Gr de căile ori tenim. 

(£s) Carol, 


Trecăuad ptintro altă sală moi 
nică. impodobilă şi ca cu litografii 
și “stampe vecii. printre cari re 
marcăm 0 litografie ae Domenica 


Eiisabeia 





—  ——n—— Pra PRIN — |. 





[iza  revrezinlănd pe împăratul 
T'ruiun, al cărui cala călcat pecu- 
pilul unei femei  <ărmane; intru 
într'o cameră pătrată ce servosie 
de sală de mâncare, foarte originală. 
Masa, scaunele, caidelabrul, buio- 
tele, ca şi celelalte măsuie şi siipuor- 
iri pe cari sunt aşezate souviciuti 
preţioase, sunt în stil bizantin. 
De romarcat: farturii de porceliua 
pictate de Angelica hâuimuan și ut 
serțiciu de ciai, de argint vochi,. 

Peretele din stiuga usci pe care 
am intrat este acoperit cu ua su- 
perb covor Gobelin. îişind din a- 
coastă sufragerie, trecem prin  ca- 
uucra-bibliotecă într'a galerie cu gaa- 
muri în tocuri ce fer Jucrat, plină 
cu arme vechi, din timpurile ceia 
inalt depărtate. 

Aci se tormină ainuzcul din casa 
veche în care locucste a. hatiruleru, 
Pe o scară deo nuc ne suim la galr- 
via care pune în legătură casa cea 
voche cu clădirea ca nouă. Licând 
tieptele scărei, ochii ne suit uniţi 
la vederea  litografiilur,  dexenuri- 
lor și tablourilor în ulei ca orna: 
meniează pereţii pe lângă cari pă 
siTU spre A Ajuuge la prima caneră 
care dă acces în saloanele noului 


muzeii, şi care cameră conţine vi- 


triae pline cu monede vechi, iconiţe 
şi alte obiecte rare. 
(Ya uriua), 
G. Azrgyropola. 


ANECDOTE CELEBRE 


DIN VIAŢA MEDICILOR 
Ina X.. primeşte zilnic între o0- 
rele două şi trei pe tnedicul «i d-rul 
7... un 6 de spizit cu care petrece 

o ară în discuţii interesante. 
Zilele trecute doctorul sosind la 
ora obicinuită, nu e primit. El roa- 





că pe servitor săl mai anunţe u- 
dată. 

--- „Doamnă“ anunţă servitorul. 
„doctorul întroabă de ce nu vreţă 


să”! primiți? 
— „Spune — răspunse dau" 
na — „că suut bolnavălt 
Li 


A: Ţi-ai dat teza! Unde ai de 


gand să te stibilesti? 





Duminecă, &9 Septembrie, 1543, 





Bi Chiar ari, 
A: Ei te-aşi stătui să-ţi cauţi ab 
1iă locaiitate, paontru momen, 
Aici si-aşa mortalitatea e destul 
mara, 


Je 
+ =: ă 

Duvă cc îşi cxamină de aproape 
pacientul, urogdicul, avănd aeruji că 
so uflă întro mare îrcurcătură, da 
clară: 

— Nu anal e de făcut nimic! 

—- Ah, doctore, atunci e perdut? 

-- Ba nu! Dar nu mat e nimic de 
făcut, pentru că... nu mai ar ni* 
Mic, 

a 

Un croitor zace bolnav în pat 

Medicul vizitindu-l îl întreabă. 

— Ei cum te simţi după medica= 
mcatul de cr? Ția mal trecut du- 
rorea din picpt? 

— Durerea pieptului mi-a mal 
trecut, mulţumesc lui D-zeii -- răs- 
punte  bolnivui -- dar piciorul 
drept mă doare groziv! 

Medicul: Biae că ţi-a mai trecut 
durere: delia piept, asta e principa- 
lul. De durerea piciorului nu mă 
îngrijesc. 

Bolnevul: Cred, donnule doctor, 
Nici eti nu uşi îngriji dacă te-ar 
durea pe d-ta piciorul: 


Celebrul medic Corvisart se plăis 
gea întrun club de moartea pre 
matură a d-rului Backher si spunea 
intra altele: 

-— Şi ua murit doar din lipsa de 
îngrijire, căci în tot timpul boalei 


sale, «ii, Hale şi Porta nu lan 
părăsit o clipă. 
— vAh  doamnăt — înlrerup3e 


Sisyves -- „ce putea să facă sărmae 
nul contra trei?" 


BAAAAAAANANNNANANNNA 


Domnii abonaţi car! cer 
schimbări de adresă, sunt 
rugați cu insisteniă să bine- 
voiască a trimite acdminis- 
tvaţier,odali cu cererea d-ior 
și eficheta po care este îmn- 
primată adresa cu care pri- 
meau ziarul până atunci, 
spre a se putea da curs re- 
pede cererilor şi a nu se în- 
tarzia cu trimiterea ziarului 
la noun ariresă,. 





Da e dp N A n RR d ar 


Kemperatura Săpiămâneă 





— N ————— —— = ——mm ein 


LA TERASĂ 


lan: 
pr 


Provincialul. — Da ce fac domnii ceia ? 


Chelnerul. — Fac literatură, domnule |! 


Desen de P'ANC, 





Duminicii, 29 Seotembrie 1913. 





MEDICII NOŞTRI 





D. cu. Mar ba 
băiull cu Mare sai 


în Coribian. 
E Si 0 = A A d ICI i 


EX-LIBRIS 


Povestea is i Gaetei. de £. Dragoste 


0 porta. 
boieri 


nr 
Lb bd E 


— — - î.. - m . ... 





E putiu van Pula lu acestei 
rul'vice, dar ati sea că zu cn Lara 
jnventiut; ut ofseesai Tate acesta 
abia ucuni însă, citi techiur za vat 


bec 
a d-lui 


despre cvu hui Verelă opri 
|. Dragostea, Disa, vane are 
aninite principii literare. «ec ba 
ra poute că cirue ştie CEE Bei E Id LEE 
Vulust se uscunde sub cute dun cu- 
vinte: ex lilris. Și Mi-ar pirtea rău, 
căci d, Drugoslur e cel mii Sinputie 
Scriitur, dacă un e ce zi bratiaţ 
şi e suupatic fiiud că eo Boiwă cu 
totul vurigiiială în boguti, per fm- 
gati noastră literatură cotitura 
Nă. 

A intrat în literatură usa cune fa 
făcut „mana natura”. desbrăcut «e 
ori cc prejudecată liţeaară. Cu ui a» 
Şemor. ti scriitor, Uii Cre Cal du pr 
dant si ce morăcănes, ia at pmoete 
să ja o poză, să facă pr a bot stiutui= 
„rul. să discute, calităţile zi delartela 
stilului, | 

D. Dragii. a simlit întru zi, vu 
şi eroul lui Daudet, „netu cure 
Je dossiguci chuntait”, că atu darul 
peseslirui. Si a început să povostetus 
că, 

— Destul! 


LI. 


Lt 


an țiput câți-ra  îuvi 
diesi, cani lăcuseră vineţi. 

juxecrabil! ad murinurat litera. 
ţii cei fini, astupiudu-si urechile și 
strioulăniu-e. 

-- Nu ştie nici ortogritia. niri sti- 
lul! a obsurvat un dascal de grunta- 
tică, ursuz si pedaut. 

lar i. Dragoslav, dur privit diici 
cu cauda ochiul, puvostea înainta, 
în iijlocu! valguluvi vara sită: 


Se 


bl În 


ses roată și euro Pricop unt si 
el Je ui ccriitor contiruporun, Vo 
vestiste xi acei. povesteste mere. 


In ziua cut d. Dragr:itav sariin. 
trerupe Felipă, sar produce în țara 
roauraseă o tăcere lunuubră. 

Li Su dofect aur a: 
tov, un Jofect ce cata 
el, ci întâmpla. 

lvb Cicangă care “fie vă 
Un ae farm, su întrupal, 
ces pămaăt funiatea d-sale, sia 
povestit cc umult înaiute, Diet sie 

iti d. Drugoztay si duri 


fi uăsenat îtt 
sar îi alucal ei că uwvesteazcă în 


mos 


LOVI 
Mil Ca Viiturvaţ 
tra 


ea «i - 


e 
boală 


lit, Publicul cult ue ti spus Lui Cre 
angă cind accita ur ti tinut să 
pinvslouseă st vel: , 
one PET MOT ua uzi jertesti ae Da 
Drug pă, Cl stiu SE postură 
Sri, Ilia, “i - eat ae Valu, 
noni scsit ditpă cu gun făcut prog 
Se îmotise, după ce am ctudiit upoa 


Ta peturi a Dei Arial, Dai 


deseu, a luterur sitbolistălor re 
maini. 
Din nefericire fursorul de Creau- 


gă sa uăsviut el întăi. 

D. Drunoslav insă ae o 
pu caro ui 0 uvea Cicanugă: 
se lui  ocilinra, 0. Drairuslav 
şir co e odiliuua si mwneeste 


răgiz pe „ourul literatutei”, 


calita 
EI COR 0 
SER 
făra 


Nu ce hicru usor să scrii 


CAVE 


ŢI 


„pavat 


ivăzhoftigiui cul cât ua utecat 
fir. Vrciwie să le Bindesti. să ct 
legi tativial, să-l order. PI. Dra- 


gusluv nu alcurgă în asetBeieag La 


tosuziri, a 
poi rit] 
tot cu are 


az ae. (.giu 


DIS 
triij 


Ti 


|y= 
SU >: 
NU «+ 


A pe COE 
PANĂ sau Shi 
su tutdenugiu mu 
tite at pliu 


Va luat po stiute Tie cret ia ci 


Mee za ah 
aenysecinţir 


rue | ete Ci 


iile tul e) 
Asi Vrea să spre dot răul 


pir 


si La tratat în 


d-lui ri 


vestea 


pembiee. dar ia LUCIUS, parcă ră 
Înpăculicit tiu, 


[rupe twice 
cultur 
Ea 


lut cr 
patit 
Tal pe tie 
vite] Ţin Pin: 
i Îue: si, Mă 
PI ho rit 
SP He 
rută [i 
i paint 
bit casă 
În Peer a 

1 tut Cruci 
ori. În el 
urit. Suit 
tati Au 

i e: 
grosi 


Po DL Bi 


L> 


1? 


io. rs 


LIREI 


ear 


€ 
i 


(.: 
Eau 4 


apa Ie 


futa? 
tau 
ŢI, 


sie cu căt pila e 


Tie 


iomlitută si 


m? 


i: 
si 


Pease. 
Lizitet. 
ei culaci 
în 
ate 
Virobul 0 
“li a 

Lipie | 


veti sări cet cer. 
vel ră de prhiuoste 
atita Ne Duraet Pute: 

SĂ Prertioturtu 
zi Tate, Suit 
uită 
paote, 
o 
intertirc ţi, 
LEI ARI A II 
ta si v 
pliisuare, 
Stă 


ni 
Usa se 


Paul Su 


peri 
E ITI 
"2 
= 
tate ctnluțile 
Hițera ți, ccuri 
APE LL Au nb 
pula comer «li 


Ni 
T>.| 
i 


cală de dă a de 1 ÎN sit 


original tară sa sf, 


Siucueritaţ 
ZIALNiv'iză: te 


să ailui viu 


tcTru st (lutea să | 


SA cel 
(uutteri 


Vei, 

turvi 
ticisnului, 
peoutru util, 


“tei de a lină să 


Dir 


)Digostau ema 
si zace tutaeza Su De tite 
ne ză vrmzi, ci VeClorite 
Va. eNIrIOEI lar pu- 
va Să Pozele cretu 
puţin sDoelet ei. itera- 
ie, Sim bGti Sete lat ep 


serii 


Si Vireaiie tă 


pănă 


care o serie d. Dragoslav e origiuă- 


la. 
ecutului, «e 
ERĂ, 


nu viel a tăvuuului, 


Un 


miei 
4) 


it bră- 


„inec tiuebă 


ste a cărvi ccururență nu stiri 


cacă na se înpriți cvlibruf th 
lor Zara Mite, 

(ăsesti îusă că te Dbisunmnsti Pa 
urruă cu tonut ce) Moirutori, cur Ti 


ba ecua 

autorului, 

palie. 
evolivi 


tie 


ipeosirițată. 
zi tu trezesti că ţie stiu. 


a 


«ti uatvtaţile 


inceput ft ia foc 


simpiuliz pentru Co can Sirăiu che cu 


li se su. 
Curve 
povestească. 


Lb Pr se gate 
Mu e ur fin Titorat, 


fi acei 


pei rev 


povesteste 


îrt 


fiti] că 
te entrir că 


ete Un Du 

trebe să 
rrra. 

Ja irmortatizare, 

îst Date 


pes] 


de de rvvăee precrupâ pr colegii săli 


si dle AC e N To Si uumăruț 
en să-l aseulte 
title. Cut nu în Atom zici de 
va putea răspinri coltura în 
tă țari. ve foarte pronabit, 
se Yar 
jliui 
dapunc a cotouă frumoasă, 
scățut de un cumciiat, 


CAȚI se 


te, îi 


givasn ce ci 


taţi că af 


rpvistele î? vor pubiica portretul 
pavestiturul se va bucura tipe 


strana 


COP 
PO os 
ai so 
ACoas: 
Ca ha our 


ronsăcTră A'fivvle elo- 
colebei, ccbeit vor 
INC 


șI 
de 


si putin trof zile de o glorie ut 
rile acecțea stat pa 


tată. Cuusida 


to com lugalue, 


dar 


uit setiitor e p- 


NC Să se &iudeassă lu co axe Va sere 


ne lu mozitoa su. 

Du 3. Diagosiav  Srimțiz, e în 
* Mie povcsioşgie iure şi dacă un 
Corili să cerceii Sarea asi, 


dacii vroli să ascuthaţi uri o pi 


vista enlarată, 
caii 
Să vă grăbiţi însă, căci acte 
1cosiui autur 


ritatoa ani 
„tului: 
vitatea 
vor turtiure, 
luv e în star 


vesti pară at citiţi uv. 


să 


RET 
"Să 


usă cu tutulă situ: 
„POVESTI siăra”- 


"Ca a nu și 


Ip oca Lt ch. Duca 
m Serie Cinci po 
Up 


Albsrr 


Îi a 


SACUL, CU GiLL 


-- Dragă, te iri Sepasti 
ca Trăzrtor, 
o Ut, 8 mari? 
Ba unu, Mi ni, în daci 
Toia si Pie suf deţa în- 
cepul. Vai, ce fit-ă Mia tus 
= 
ja Lat kate, 


Poţi să-i sunt ceva de UI: Lt 
mite fără chuţi? 


a, 
= Pi. 
— Bunica 


ARE) CĂ, 


Liu 1» 


(e Cei la, 
» acea! matnifer? 


SUL LI PERAR | 


V. 
e. + 
3 $ 
A: 


5 artistică și literară 


Pisi l Gonrga ueasru, = Cao 
sa Srotlulor a osehis up Cuncura 
ar trstic Ce nt CONCURS de 


cut fet la noi = poetru fine no 


Mii Core pOzIOLI  Awvrusta est, în 
ți lo. ue Mure crepmirurut artin- 
lie Biluil Să provoace Ie puterule 
«zii euzical în para menstră. Pais 
iii: este de PDUU ef si se Va Co 
șirhe în (iccuie nun  diutu'un tund 


dani co puuesiriil 
in aces Scop si soi 
perotsă cette buțiuze a titnisterue 
jet str irter  Porniru atit Aces 
ta, lo ala IA sa priMoze  ponă 
Sr srova ile! he 1? Uctoniblie a. ct. 
si va da prcforinţă cotoroziţiiloz 
Nuzică de ecrâ. oratorii, cine 
<immfonii  uoadmităncu sa lus 
tenipufe sii piesele miei, lat 
vor fi utinere maj 


txeorec Lnexcu 
Prin o gri 


sp 
vi: 
tale 
Li DIE RILE 
eriile 
Hai. 
TUL ter 
mirii Gear 
fiabui, Îi. Nariep, 
Aăyeicritrezu. PP. 
Pucha Fa va 
IRA E la Pi E" NE sie = 


și 
ile 
se rompune din raa- 
Enwmeu, Allans as 
(e. DD. Chirie, AI. 

Dinicu si Fă. 
întruni lu $3 Oe 
Vie julociti cn rola 
Liz critică usuțea burrărilor pre- 
em it spre A sliiţi lua fadrumareia 
vcuţilur Vifturi. 

Ati vendițiuui le cuncuvsului 
Sue de cerut lu aduisteaţiiui Ca 
si Scoahilur. 


PL 


vot: 


* 


ramĂnrse în Arden) — 
stivilo lia nuivăvul 
A Udebi sea Că pe 
(crupiaauiii Aid 
în Dare portie adn 
Ţeatiufui Niettoual. 
Marta Cucu 


Ţrrtrul 
lu piectinul 
uCeui ui revizie, 
stea în bestie sc] 
UUsvu e re rutat, 
primii artisți ai 
fn Prute stay cl tute 
teseu, excelenta uastră coinodiună, 
biizriduri AutONozcu, Ci ton br 
ori ulupuola sș naitutrucuţul to 
ru crţist, O. Raăreuteseu si GC. Cass 
giru, țosti artisti „tf Teatruiui Nam 
țiopat. cum si ci. Victor Antatostcu, 


Gipoctoriul Conspăitiei, Cati Vor sus 
ține rolurile trimoipale în  picsele 
ce Sa Vor jira. secondati fiind due 


cito-va clei auto tinere  eași sati 
distinsa pe diferite scene din Capi: 
tulă: cena ittenu Sterescu, tele Sa- 
fia Tonescu, AL Hudoann si dnii 


lo Georgescu, Î. teorgescu, |. 


Iotiseu, ct. 


Reporterul n admirabil  alas 
„irasta” și  „Notutea  Purdunoa- 


sd a nratroloi nostru Curagialn, 0 


căsnicie de culoi'iul Gh, Ursache. 
vru? =i două tiaduceii ale dilor N. 
pie si PH. Cu leeca. 


Î .: începatui ficcărei reppozeutații 
d. Victor Artonoscu va zice un pro 
log în versuri de d trcorpe Hanotti. 

Vurneul au inceput la 27 Septoau- 
pie a. cr SIE si va ţine două 
tuni. Ardelenii  nstoeaptă cu nare 
oră dare,  uerastă Companie de 
teitru rouititese, 1AF Dea nr 33 
lută cu extusiza trecerea artisti- 
lor nostrii pesta riul, ca ducă 
sviiiiticațea  graiuiii pe 
iarpați. 


3 


mini pal 


% 


„Ati ma piure“ pata Mitul vota. 
air. si e peozii al tânăzului pnet 
d Mireca Den.  Rătlulozeu care 
tr Stcecnsa  frutaoter ta Pastel 
Nufional cu admirabila tradtenpa n 
iomințe scor” ui  edimonul Pose 
tan. ROnețimsti va pura în 
rupa sub tinar îtitrw hibitete- 
Că la populePizaro. 

Puretiit trecu Pen. Rărtulpseru 
ai? Cacuţhant deo inspirati e bu 
gută se auviită ca unu pei ai »- 
lavantoli:r fhiornra. - 

+ 


cp 


sI 


Festin! 
UCcțisorvafuru! 


„Hiehitrt  Wagarr, -. 
di ruzi: ri sărbhă- 


tai si Cl ai acesta sciicovutenu- 
cot mt Risburi! Wapwor printr'un 


vuate festival artistice la Atenei, ca- 

va fi orgarizii de maestrul A, 

Castaldi, profazor la conservator. 
[i curând se va Cilupăsia progaras 


mu) amănunțit al aceatii! festival. 
* 


e 
Ri 


aUnira- 
scri.lutul 


ehiele Voritate 
uibălori, 


Despre Via 
bul, în torutvinii 


E banul 28 


Poul Alarma în Ca. file: „cos 
CEGIOS piu 


iatiu, cu dutelteriţa 
toiră, Doua e “tn vatra opt ri 
cap Eat ia ÎLE DAR AA a BRA ALA d ca RI Ie A ol REA Ara că as 
cre eta poporului sări i esto: 
poră Imri, Vaschide, în ui puț 
de ui: es, iispira cetora curi îl 
înconjuraii e Încredora 1uare în pu» 
teva geniul său, Li muri foarte 
inăr. nistuit do noasomănitele ue 
tose ale muaeli sale fără odihnă“, 
St esttet e de toți cinstită meine- 
viu ucostei valori ibtelectuațe căra 
ne-a ilustrat ncanul peste hoture, 
Sava grijă cel puțiu de 37 ră- 
maşt. 


IL 
d A Anu. 


ii 


[za poi ecOituat —— BD. Cincinat Pa 


țalestiur va du la lumină un volum 
Ce cepigrulint, 

Fveţul Iloi Minulescu pregăteste 
împreună cu Ier un ialbuu de cari: 


caturi peltic, dapă motive futiru- 
culaiste sai cutiiste. 
* 

Moartea lut Duyardin- Brenumnel 3. 
lar revistă pariziană „Bea Ar 
netes“ UI consacră o interesantă pa= 
Ciuă bioprabieiă fostului  subsecate 
tar de stai at bclieartelor dinu 
Yrauţa. 

Dujurdini Beautuctz a luat 
la răzinnti 1r.aNewo gernI:HI 
tre ojerole sale, popularizate 
vor?, Se disting: Tre Preuenotişterr, 
cate a debutat în IN la Salto, 
HĂ-I'. cvunpiărat de ministerul 
Trăzboiii fruneuz INND, ele., ete. 


Darto 
Pylt 
În ara 
cu 
fi 
do 


Ni 


în 


* 


Maontmnontul lui Vaysan sa inău- 


gură? de curând Je Avienon. Vir- 
torul Baul Vayton e un îi ai! pa 
irtei Lui Mistral, Provența, şi de Du 


ci a rămas un titlu cctebru „,Păd- 
stoarce ge oi. 
- 

sSehite şi frhme“, uoun scriere li- 
teară. a Q-lui V. Mesiugouu, va 
pite peste mieva ze. fut air 
gant volan care sa îi o adevărată 
podoabă veniru bimlivteci. 

lu aceaste  îzrbur să  adăugăaa 
spiritul cele anunt: sufletească ca 
Că o viaţă proprie Uputitor prin 
se în acest value, 





...- Dr... 


Vitima noutaie 
în doimeniul tecini- 


Cei coasorniceler | 
Ceas de oțel prima, 
ce buzunar, mergând 
8 zile după o singură 
invârtitură, LEI 11.75 


Acesi ceasornic posedă 
na mesarism Anker exce- 
lent eu rubive, mergând 
8 zălu precis și sipur, tără 
a îi Decesar să mai lie în- 
tors. imbrăcămintea din 
o'e) negiu oxidat esie ee 
xeculală en gusl şi clegat. in caz «țe ne- 
coavenien:ă se puate schimba, ev, 9e ina- 
pCiază banii, de aceea nn e risc, 

1rirmite franco prin ramburs Sau pri 
aBticiparea vatoarei, 
7 Bar. 948 80.75 12 Buc. EI 21.73 
Acelaşi ccasoruie cu îrbrăcămiale grâ. 
vată cu Pip ia argint, Lil 15.30, 


& Voli, Frakau, We. 21 (Austria) 








“arnitură admi- 


pabilă p. domni, 
PND kcmai pentru Lei 6.25 
: CENA Icniri 9 convinge 
d ij pe: lecure de impor 

STR lania firmei noastre, 
SȚEI expedicm atât că 
van avea în depozit 
(east nustiu elres 
țian dle argint AN 
PÂSHŢe ,tpreuni d 


vinzare pânii acum Î.ci 19) cu meca- 
nisi Anier lin, lo ruhine, execuţie 
aoiidă, extra plat, nergână exaet, înn- 
preună cu un nat qoerieun de am 
cutie, ve înef che aur erele să vu 
ue «le centi cu pielre admirabile, 
toate nmnai pentru Peri 5,55, trimesi 
inaiu:0 îvra cozuu prin ramhur:, plus 
Ta bani poriu. Penitu mersul precis 
al ceasulti se garanteuză în scris g ant, 
E rportheeua, „Perfect: Sega! d Ceie, 
Men VII, Ness; (PRee 15 
Această liemă şe rec omaadă călduros, 









Reclama e sufletul comerțuiuj 














8. —No. 39. .: | UNIVERSUL LITERAR Dagin ei a ea 


LI a 


——— NOUA SERIE , 


abonaților săi la tragerea din luna Noembrie 1913: 


Lei 


BANI “BANI IN NUMERAR 


Un elegant DORMITOR de BRONZ 


de mare valoare, al 160 Sar dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cel mai recomandabil depozit de BLU bile de ier şi bronz 


pinriir Matte âRe:: si una SOBĂ „GODIN“ „amantei Meinitea vancr” 
pap JUXATATE GARNITURA MOBILA (ini: catea ov 
0 Oglindă venețiană, - (na masă elegantă de mahon cu cristal 
Una îrumoasă Lampă pentru atârnat.- Una sobă caloriler si ste | Cermau 


Toate acestea cumpărate dela marele magazin de mobilat MARCO DATTELKREMER, struda Caro! No îi». Mucureşti 


Ta Dormitor de lemn fin 


construit în marea fabrică de Maine de lemn MARIN V. GANEA, şoseaua Miha-Beavul No. 37 ŞI strada Se băurcă No 10-.- 
Sucursala : Calea Viciurieri Nu. 107. 


e Un eleşas: și pi:oresc cost «m „ără:zose bere dame Aaa ver st 
VO UIlIt la Una Ma 5, Îendiă costam Ță ănese se este re cca ur tut 
A * ve Vp Sg dă săi LTMpu opiu 
| A lin costuii ț.rănesc tea e er e ch ae e ae 
 — ——————————————————————————— 


vuuuu DOUE GHEUE FINE drâguţe, de le-ar invidia or co orăşunceă cu cust mau 
——U CAMAȘUȚA lucrată cu o rară delicateţă în galbena şi necru = 


UN GRAMOLUON foarie elegant, cutia de stejar, cu plachete gazin de biutenii Th. Radivon, B-dul Elisabeta 8 bis Bucu. 


La ca se vor ai de. | 























BANI IN NUMERAR LN NUMERAIE 


























de meta, și Du nichelat. cu 6 prăci dubte, adică 12 cântece. | rești, 

UA FLAL'I DE ADBANUOS, cu 12 clape, într'o cutie fină | UNA PENDULA NODERNA de perele. din lansa de nuc 
căptuilă cu caiuilea. eu intorsul la 45 zile. sunzad la oră și jumătăţi 

NA VROARA FINĂ cu arcuș şi accesorii de = Rea A „UN CEASURNIC DE MASA pentru salon, lru;nos bronzat, 

“Poate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean - garnisit cu pielre simili şi aşezat pe o sanie inhămată cu un cerb 
Fever. lucuseşti, calea Victoriei 54, Purnisorul Curţei Regale. UN CEASORNIC DE BIUROU frumos hronzai avânii ca- 

UNA MADOLINA ităâliană, de palisandru, ornamentată, cu lendar mecanic. 
îe-1 su preluupută, specială pentru concert. (şi _6 LINGURIȚE, AURITE și frumos umailaie. cu vederi 

LANA CHIP ARA cu mecanică.. din Bucureşti, aranjaiy in cutia tapisată. - 

INĂ HARILONICA cu duuă rânduri, cu 49 clape și 4 ba- Toate aceste cumpărate dela cunoscutul Migazin de Bi- 
gar, lu stulul duvlu. cu colțuri de melal. joerie şi ceasornicărie. Ceasornicăria Colţei sir 

Gurmpis ale de la Magazinul de muzică «fa Harpa», Bucureşti, oler îi. 
st. ada Costel No. 5. 2! CEASORNICE DE AUR 11 carate cu câte 3 capace No 

NA ESRCICILIIA ELIEGA- LA „SPORI cu roata liberă 87 peniru bărbaţi. | 
Şi liană Auluinătă“piin contrapteualare, 1 BCE ASUORAICE DE AUR 14 carare cu! câte 3 capace No. 

EVA PUSCA de vânătoare cu două țevi, ţevile de oţel, 93 senat bărbaţi. 
abia d», din” renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Această A CHASORNIC DE AUR (4 carate cu 3 capâce No. 92 
stă are, 4 zăvuare de siguranță, ţeava stângă choke-bore şi poate pentru turbat 
inirebuința a'ât puiberea neagră, cât și. polberea fără tum. 93 CEASORNICE DE ARGINT cu bordura aurită cu câte 

UNA CARABINA semi-automatică de mare precisaune «Pie- 4 capac marca arpad, pentru bă baji. 
per» cti tirul garantat precs. DB î CE be ARGINT cu bordura aurită cu câte 

UA RIVULVIEIE SISTEMATIC. d ca 

“Cumpă ale de la miarele magazin de arme și biciclete 8. 0, 4 (CEASORNIC DE. AUR, având și broșă atârnat pe un 
Zismann, turnisorul Curţei Regale, calea Victoriei 44, Bucureşti, lănţişor pentru damă, 

UN -t OLIUAADRU fin Venegran cu: 5 braţe, putu gaz 3. CEASORNICE DE ARGINT cu brățări pentru dame. 
aerian. cu nvarat dila renumita Lasă Teirch & Com: Succe- : 4 CEASORNIC DE. AUR cu 3 capace emailat cu steluțe. -- 
sori Caro Weinlich. str. Conâl escu (fost berzei) No. 9 Bucureşii, peniru dune. 

UN COSILUNI DE. EHARINE (saco) după , măsură și alegera | 4 CEASORNIC DE AUR m NU Miosetis, pentru dame. 
stute:;, „cari: xe va couleeţiona de cunoscuta croitorie Jaques urun- 4 CH.ASORNIC DU AUR cult capat, penţru dame. 
buşz, str. Acadermuei No. 25. 34 SPLIENDID OU EMAILATL, suvenir din Carlsbad. cu 

UNA FEL CTIERA in formă de scoică susținută de un în- fotogrativ Sprudel, servă pentru pudrieră într'o eleganiă casetă 
geriş - na pe medesal; tuiul de metal argintat. apisară cu mătase. e 

UNA EI CAERA cu sp-'ce de prâti de metal oxidat | i O GARNITURI „„NECESERs<* pentru toaletă de dame, fie- 

2 VAF. DE CRISTAL culoarea închisă eu pictura de 'eare garnitură având un elegani sacheu. 
aur. în suport de metal argintat, cumpărate dela cunoscutul Mă-. -S CEASUORNICE: DE ARGINT ocsidate, pentru bărbaţi, 


3 Maşini de cusut de mână.-Un vagon de 19. 008 kgr.lemne.-23 Gaseta „Flora“ sza inec eipen pu 
Afar: da aces:ea, toţi abonaţi mai prinesc 6$ tipărite anume M 
MM ine an volum AA ra ce La ia €ditura Ziarului „Univers pentru abonaţi. tite 


Preţurile 'de abonament sunt aceleaşi : Pe un an lei 18.; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4.85. 


Pentru concurarea a premiile de mai sus, ubonaţii pe un ân primenc 30 bonuri, cei pe 6 iuni 45 gi cei pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţii 
un an participă la două trageri, deci bo prima tragere vor primi incă 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia „Univer- 
„sului** nu întrebuinţează incasatori. Plata abonamenteior se face direct ia cassa administraţiei ziarniui, prin me ndat poşta! sai in persoană,