Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0017

LA n. ? . * 
— fra. da... 
ORTO CROUCb eter E ——— pp zarha 


terar 


Luni, 25 Aprile (. Maiu) 1894, 


Y: 


Primăvara. — (Vezi explica 


< 
E ej 
a! 
ai 
a 
= 
= 
= | 
Z. 
me 
m 
<a 
șa 
LO 
m 
= 
. 
Ri 
A 
be 
- 


+ m aa —_ i . - - -- m . E ".. : d A ae 


PTD AIP rea pa 


Universu 





Anul XII—No. li 





Universul. Litera No. LE 


———. 


Calendar 29 Azul 004 


Ortodox 


Duminecă, a. 24 Aprilie. ERA Sava Spa: 


titat și CUT, "Elisabeta. 


A Că Catolic - 


orei ao 5. Mal. în P, 
Soar ele răsare la 4. 4 apune Jă 7.0 





SEPTAMÂN! A 


Săehătoitt peste strbători. Din Sâm. 


“bâta Paştilor, se ţin şir până acum, 


d'intâiiu 


Ia calendar sunt Bocotite. Dumal 3 


zile, Dumihecă, Luni și. Marţi; dar pe | 
la birourile adihinistr aţiilor publice Va: 


canța se prelungește - până jol vine a- 
pol Vinerea... Izvorut Maicei Domnului, i 


pu se lucrează: si: (ăhcorghe, nu se lu- 


"crează, e sărbătoare şi azi, Duminecă, 
_ca-itu toată Ziuu A sapica, omul se ,0- 
| ilie de. munci de peste stptemână; 


să nu fie luată în glumă vorba 


N muncă, când numai sărbători. Iau ț 
fost, căci de multe . ori mai r&ii obo-| 
A seşte omul numaj petrecând, de cât.că- | 


utându- şi «le meseria lui. 
Apoi, unde” mai put că munca cea, 


de a doua îţi dă. 
Muncită a fost sărbiuorile ac cete € 0 


“mulţime de: narod din Brăila. Ainânun- 


tele cae vin În privinţa ruperei a 


“diștei din port sunt sfişietoare. 


ati în 


lucruri «ârk îţi dăii de gândit. - 


| sostină, 


Dar nenovăcirea ac casta ae Și. 0 pute 


că podişe a vlesteratii era de. 
la mu vapor austriuc Câna. sa înten- 
plat nenorocireă, alt vapor austro-un- 
_în loc să vie în ajutorul. celor că- 
Dunăre, a luato la. sănătoasă 
„Se înţelege... Cum erai să strice el 


se ati 


gat 


o operă atât de frumoasă, a “colegilor | 


lor de la alt vapor: .. 
In pravoslavnica Rusie se “mupoaplă 


La Uspensck, ia slujba. cea. mare ii 
joia putimelor, - când. se citea dau&- “spi 'e- | 


“zece. Evanghelii, popa. era răgușit,. 


„de tot si Încep. 


“Vashington şi: "n alte câte x 


“acolo. unde poliţia şi-a ji 
“Bucurie mare pe plugarii noştrii. Mai 


în toată tțâra. miște plot liniștite şi bine 
„tăcătoare. ati, întărit speri aiţele sac die 
| dal Că. era, SĂracău 


“tre unguri: 


- Fără 


ret luni de închisoare. 


+ 


de răceală, şi veînegptnd 


C vedincioșii, - “Dică. mai 
puţin înc pură: să se. agite. .[ 
că e heat popă, “altul că e fermecat; 
altut că a intrat. Spurcatul 
Încetul cu' încetil, oatmeni!: se. 
să strige; popei: 
moarte, dacă: nu. „căantă. 


infuri ie 


—— la 


Tare. 
i, Dar fica: nu. “crina, po. bietal popă 


ni ati sărit-la  dEnsul și 
Pati lăsat aproape mort, 
Ne Bien (9, tatii şi la, bravostavnieă | 
musceali. 
Zi ntatii: Madi, “sti: 
iuerătorilor. în toate ţirile. 


In Bucutâzti, socialiștii ait anitestert 


Şi ci, Atară de discursuri alte incidente 


nu Sali petrecut. 
Na bgut:: Și « sa mâneăt £ muzică, ia- 


eul. apok' s'a deschis congresul socialist, 


In străinătate, de isemenei mail pre- 
tutindeni a fost: linişte. Mici ciorovoeli | 
ja -Carmeaux În Franţa, unde poliţia 


Di 


luat steagul POȘU a muncitorilor : . da 
a părti. 


De notat că i a ina bucluc de: 
băgat uodiţa. - 


îti” O recoltă. bună. 
“A arcia-Ză de. Paşti în. toate oraşele 


din ţară ai: fost meetinguri de protes- | 
tare în contra. AĂPIL 


jiona. român din Transilvania. | 
_“ S'au celebrăt . Te-Deumuri pentru. 
| victimele “brirăjităţilor -- ungurești şi 


s'uii 


Dăr, și aci, un ijricident. comic, care 


dovedește a: A 


ta pilonii PR out 
Pot “birdape a Rio! e 


Ce scie o fi fost. cine ştie? 


Destul că protoereui : a dezertai,. popii 
"sa: măi. vrut să facă: 


panachidă —. Și manifestații «doroho-. 
iască> a dat RIS. i Lă 


de -sfinția 


. vo i 


Ițic zimbeşte ! 
Statul ' german 


narii săi. Un deputat; & Ahiwardt (ă 
“nu se 'citi balva) ţiină: tn discurs în |? 


cae a spus că nu toți funcţionari sta- 
tului sunt cheruvimi. a fost osândit ia, 
“înț 


Nu se glumeşte cu conţopistii 


(iermania! 


N'Clan | 


| fică.., 
| milă be s&rInană e mumă... 


cheful. îți ia par ale, iar cea. 





pret 


xaiult „nici mal], 
Uniy ziceai | 


într 'nsul: 


slujbă, 0ame-. 


Pau bătut de de .oâmenii, cart 


n oil; sărb itoarea 


cât 


pas părinții 
se înduplice şi 0 săl unească de bună 





în judecată de; că-] 
“a membrilor comițetuliut na- | 


ales delegâţi la marele, "meeting. | 
de azi din București. 


PI mult da faneio: b 





a a rr 


Din amărăcinnile vieţii 


Ca „prin minune 


cat de dulce că 
beşti si eşti iubit... 


“Uh! viața când tu- 


„şi Mărgărita iubia 


“pe Dam la, pebunie: ȘI era iubită. de “ei 
cu frenezie..... | 


Il iuhia întratăt în cât Sti u d6n- 
sul părăsise totul pe, lume... Călease în 
picioare fără părere de rău datoriile de 
Nacrificase dragostei tără pic de 
U itase Ori 
ȘI Ce numai și numai să urmeze pe Dan. 
pe iubitul ci, care 9 atrăgea tericit în 
braţele lur dezmierdătoar ea 

Si wâvea nici o remuşeate. de ceea, 


ce tăcuse... N avusese nici măcar vreme 
să se. gândească. la aşa ceva... Dan 0: 
iubea, îi făceatoate: plăcerile, 0 dez- 


mierdă, îl. da. în sărută 
sată pe pământ: te 
„Mărgăriţa era fericită şi Viaţa ei se 
scurgea; lin şi dulcesub razele blânde. 
aJe dragostei aa sal de. dureri și SU- 
ferinţe pământeşti... | 
Ce tericiti cra!... 
| tencită lesa „a 
Il ia pentr u-ce Dan, sufet sincer și 
iubitor îndemnase pe aceea pe. eare o 


ijubia mai mult de. cât viaţa-si tacă pa- 


sul acesta greşit” și halit de toată, lu 
mea 7. Pentru ce? 

Istorie veşnică. d aie a rea, părin 
'ților. în viitorul copiilor... 

Părinţii lui Dăn erai ogaţi ş si visati 
pentru „fiul lor o căsătorie bozată dem. 


| nă de statea lui... 


„Nu-se gândiail că Dan. al. Lor. nu pu. 
tea Să precupeţească. dragostea cum fă- 
cuseră ej, tată şi mumă, Copii de ne- 
gustori, care unu văzuseră în căsnicia 
ce-o făcuseră de cât: un mijloc de a ŞI 


| uni averile deja mari dintro parte şi 


esa-Valtă i... Nu! Nu se gândiaii la asta. 
BI pricepea atât, doar” ătât: că -uni- 
vea a două fin ţe e-un. neuoț ca .ori 
care. altul... i 

Zadarnic! se fiicerei ase “ian să lacăț 
să 'nţeleagă că iubirea i pie suflete 
are. alti.țel de cât banul... Că ca e sin- 
pura. fericire. în lumea ACCUSTI. că. fără 
iubire nimic. nu poate Ap AP oi mărej, 


fermecător în Viaţii... 


Pentru 


“ Zadavnie 1... Da, Zadar nic! 


Mai părinţii lui sine ura fericire pe “jume era 
1 banul: siumal bani... 


Și. neolo nimic... 
“Toate: cele alte: eraii fleacuri, motturi 
DUŞI ati toată nintea 


atasă, de tineri tari sai zmintit cu 
ag pula SE urma | vine SUIE: (0 ue 
d OS RE pia 


Stia Dic Dan ci, dacă îsi Na desvă- 
lui dragostei părinţilor lui, O să se 
înehiză îndată gură cu blesteme şi a- 
meninţări de desmostenire?... Știa.acea- 
sta si de aceea. nici nu crâcuise măcar 
și. de: aceea, îndermnase. pe iubita lu! să |. 
1 urmeze; să aibă. 0) inerctlere” vârbă 
într 'Ensuli., 


ȘI Mărgărita î cui dă, i: urmase i 
| ei încredere. 


cu inima plină de spe- 
'ranţele ce i le da,-cu chipul voios, cu 
gura zimbitoare... 

Dan: nădăjduia că în. urma acestui 
lui o să se înmoaie, o să 


voie CI aceea care: avea singurul de- 


Se înşelase însă. Se. inşelase. dmar- 


nici. Părinţii îui eră mai 3 SANGupIS Sai 


cați ca. o stană de piatră... 

Fu-o» vijelie - de ţipete. si strigăte de 
indignare; o.:ploai€ de blesteme pe ca- | 
pul bietului tânăr, când densul le: spuse 
ce are de gând si facă, !... 

Oh... Cât suferi . 
de urgie, de furtună _STOZIV Ă.: 


Cu. capul. plecăt, cu ochii în. lacrămi, | 


dar cu inimă. notărită, să lupte până la 


Sfirșit, Dan ieși din, casa părintească. 


urmat de. blestemele, lor;.. 


“Potuşi - Dieci un. N9r: nu se. arătă pe Aa 
[chipul să şi cu zimbirea.. pe buze se] 
în tot-d'a-una îi Să 


arătă iubite! lui, care 
se Ata izie cu „fericire. întoarcerea... .! 


[iti 2 


- 


niare, în-: câţ se: hotăriră să taie din 
șădăcină dragostea din inimă lut. 


Se pândiră la toate chipurile prin 


care Var putea face să o rupă cu acea 
fată de nimic, precum 0 numeaii el... 
Căutară so poneprească în fața lui: 


E: dar Dan îşi cunoștea prea bine iubita 
| pentru ca asemenea uneltiri să se lipea- 
Vsească de densul... | 


„«rele 5 si jum. seara. 


ferjci irea Vi 


On! i “da, cra foarte 


dejdea 


lavuncă în taţa lui... 


Dan. în acele clipe i 


Mania Sita lui Dan fa aşa de 





apela at 4 la, un alt iiiloc Sub 
pretext ca Sa întemplat o nenorocire 
la moşia lar, îl trimiseră acolo să Con- 
State pasubelc... 

Dan încrezător plecă, după ce asi- 
gură pe Mărgărita că o-să se Îmtore ă 
chiar în seara aceca., 

“Și peste Câte-va ceasuri de la ple- 
carea bul... Mi irpănvita în culmea încre- 
menirei, primi prin: poștă următorea 
serisoare de invitațiune | 


Onore a 
LOF 


«Î-ma si d-uu Birzescu aii 
«vă tace “cunoscut căsătoria fiului 


«I)an.. vu d-soara - Filottoa Agruzescu, 
«care se va celebra Duminecă. 15 cu- 
«tout, în sfinta Diserică Prec ÎNta, lu o- 


„Vizita se va iai în. saloanele d- tur 
-Biszescu.. și ete... 
“Filottea... 


Ce însemna ist 2 Dan! 


Căsătorie 2... 

Nu cumva eră vre- -0. luă... 0) 
farsă... Biata Măr gărita se simţia CĂ ȘI 
pierde mintea... Cum? Se putea ore... 
Dan al ej. care cu două. veasuri mal 
înainte îi jurase dragoste vecinică s'o 
inşele, să, fie aşa de laș, aşa de nemer 
DIC. Oh. Du... PTA cu neputiuță;... 

e, apoi ali-a fipăduit: o să vie seara 
şi atunet' o să lămurească ceea ce, ju= 
semna acea “sctisoare,.. 


acte. 


Dar seara trecu ȘI. fi nu Se arătă... 
| Nu “si poate închipui nimeni chinurile 
ce îndură s&rmana fată în acea nopte... 
“Ziua o apucă în picioare cu desnă- 
în . suflet, SASI pi iaca LA O 
nebună... 

Nu putea stă locului,.. De ce nu ve- 
nise Dau?... Era dar adevărat?.. 0 
lăsa pe ea cate sar rificase totul pentu 
el... Se cununa ca alta. „mai trumâsă 
ca ea poate... Sai la urmaurmei'ce- 
'dase ispitei banilor și useuliase pe pă- 
vinţil lu: 

Dar poate că Dan nu se întorsese! de 
ia țară unde % spusese că se duce. 

Se putea şi asta... Vrusăse asigure... 

“Plecă repede, se duse de se învtrti 
prin jurul casei părinţilor lui Dan... Cu 
bani făcu pe tin servitor să vorbească, 

Acesta îi spuse că boerii fac mari 
pregățiri peutru nunta cuconașulul de 
duminecă şi că coconaşul era la tară, 
la logodnica Lui... 

Oh !.. lovitura, era. grozavă, 
pomenit de crudă... 

“Rătărcică, perdută, alergă spe pn 

“Vaman venea, un tren... Ne nul şti- 
ind ce face nenorocita ca o nebună, se 


ne mai 


Țipete de spaimă resunară din toate 
părţile... . 

Trenul trecu. E i A 

Lumea de pe peirăn şi: la toat - 
largă 
zăviei,.. 

Minunea. “Minunelor'!.. ETRR sărita se 
"ridică vie... Căzuse între De Şi - SEĂ- 
pase de moarte;.. - 

Un ţipet de bucurie eşi din picptul 
ei: şi căzu în braţele unul tânăr, care 
se ata în fruntea lumel înurozite... 

“Era. Dan care atunci sosise cu tre 
nul co era să răpue z zitele iubitei lut. 


Ni azi Mărgărita ce tericită pentru- -că | 


pitrinţăt. lui Dan în faţa acestei iubiri 

neasemănate o făcută nora lor şi îl «le: 

teră pe Dau ca „Să facă fericit... 
Marion. 


COPILEI MELE: 


mame a 





a am deşteptat forte de: v vreme, 
4 Sase lucruri toarte rele. 
- Bran posomorit ; 
ă Pun mâna iute pe perdele, 
n O! e urit! 





Afară (i este deasă 

De primă-vară nu sunt semne 
Şi focu n sobă, 1 stins; 

Văd pomii albi de tot; —pe semne 
“Că a şi nins. 


m toate- PREIA e Apr ilie.— 
Dar asta ce nai însemnează 7! 
a, Imi vine să şi plâng. 
Ah! Soarele nu luminează, 

Nor MORI) se: string. 


Atunci oii: MEu,.0 foare, 
Deschide ochii. -îmi zimbeşte 
Cui zimbetu | din raiu: 
Mă: nveselesc, inima ml creşte, — 
Afară  Maiti. 


E sere ca şi n toiul vetre! 


inspăimânțată. „Spre: Jocui o: 


lente. nu 


| treabă: 





Luni, > Aprile 1894. 


” N .— Dc. n. — rara a eee 





făra, 
| Simi dulcele nriros 
AL primă- verel PADBItOALES, 
0! Ce frumos! 


1594, Roman. “CAROL SCROB. 


ŞTIINŢA 


Inc obestilăt alea fii nețor, —l'u vitel a 
ut —-€ "el mai artrue put din detine 


ŞI zarzării sunt toți în 


+ 


| Aprilie 








Incombustibilitatea. lemnuluf e o pro- 
blemă care preocupă foarte mult pe 
ingineri şi pe chimisti. 

ne crcările ve sc fie wati de Scop, 
proprii zis, de a împediea lemnul de 
a arde, ci de al acoperi cu ui strat 


protector, care să] împedice de-a se 


înflăicăra, - Lemnul, dacă se 
sează, nu e nici o primejdie. 
Amiralitatea” engleză a făcut de cu- 
vend o serie de încercări foarte im- 
portante. Aceste încercări se înteme. 
iază pe întrebuințarea silicatului ds 
sodă, adică sticla solubilă, 
U ngem lemnul cu dou& trei stuf 
din această soluție siripoasă, ameste. 
cată indestul cu apă ca să poată fi în- 
tinsă cu pensula; soluţia. pătrunde în 
lemn. Când se usucă stratul de silicat 
de sodă, se aplică - pe deasupra, un 
strat: de lăpte de var, care se fixează 
și “el ubgendu-se, după ce se usucă, 
cu un ultim strat de sticlă solubilă. 

E e formulă foarte bună aceasta 
pentru. industriaşi -și comercianți, că 
să și facă inecombustibili lemnăria. din 
stabilimenţele lor. Silicatul “de sodă 
se vinde foarte eftin în comerț și lap- 
tele: de var e la dispoziţia fie- căruia, 
Această văpsire apărătoare de foc 
maj are uvantagiul de n putea. fi apli 
cată chiar. Ja construcţiile A) se află 
la exteriorul clădirilor, „expuse lu toate. 
intemperiile. Ploaia . m are uict o infiu- 
enţă asupra e! și loviturile chiar vio- 
strică acest'soiii da lac. Un 
chilogram de sticlă solubili, ameste- 
cată cu doi litri de-apă, sunt de ajun, 
ca să ungem, cu trei straturi doi metrii 
pătrați de. suprafaţă de lemu. 

* Scoala veterinară din Toulouse 
(Franţa) a primit un viței în adever 


“arboni- 


tenomenal. - 


Acest animal axe dout capete lipite 
la obraz, paţru ochi, dou. guri bine 
conformate, day» numai dont nrechi. 

Capetele lipite ai: dol cracri doose.- 
catia MI Roționa ra independent unul de 
ITU, £ 


Monstrul e “săntetos, Se CI rede că Va 


păitea trăi, 


î Seienti fe e. amăricăn. anun tă că Na 
teie Unite: poăedă, cele: mur udeuct pu- 


ţuri. de “mine din. lume. Până acum, 


ca tel mat". adânc. era considerat puțul: 


-[ Maria, de la. Prizibrâm: el măsura, 4 


cum doit an), în: vremea incendiulut 
care. a fost acolo, mai mult de 5615 pi 
cioare (1120. metri) sub, păment. De 
turici, n'a mai fost adâncit. şi a tost în 


trecut: de puţul cu No. 3 al <Pamarach 


Copper. Mining Con any> din Michin- 


'gam,. eare în Decembie trecut NU ă- 
sura, de cât'3640 picioare (1100 metri) 


iar. acam e de 1131 metri. j 
lar adevăratul rege al pnţurilor. e 
în Belgia şi e: adârie de A metri, 


Ă „Sapiens, 


"e 





E Sc a . d i i 3 
A . Si 
. “. * r A 
EN: pe bata i ef 
j E: s Pat e PAD 
Li 5, zi A [i 


Literilă" nu Mite Ati pi 


_petrâce. 
| viaţa, întrun mod: ligii, SN ajută î, 
ră ine. Esi ȘI 


| “ mii - 
Nu este cât de mic veru Care să nu 
poată avea. efectul săi. 
| „e e a: 
jumătate din” fericire : eşte de a avea 
iluziun! asupră'ţi ; -a doua este de a Ie 
iat iu asupra altora... E „n 


- iai | 
EA 


- pocriții, ca, și albinele, aii mierea i 


E a gură, aseunzend acul. : $ 


- A : 
La tă primă întâlnire, bă batul s6 fn 
Ce-o Să spul JE lar temeia : 
asâle să pui? ? i, 


. . 
Sp i 


fă ta 


Fă bine, vei avea invidioşi: 
astupa gura. 


bine, le vel 





Părinţii adesea r6ii se sală 
Când aleg fetei, drept bun bărbat, 
"Pe cel ce- arată, cu multă fală, 
Banii, O 


Ei ştii fiinţe aspre, turbate,. 

Ce sunt de chinuri cumplit isvor;, 
Ce ca şi tiare neimpăcate 
„Sunt biciii şi trăsnet în casa lor! 


Aste fiinţe, ce 
Sunt doar cu titluri de înv&taţi, 

Sunt soţi ce n viaţă se ingâmfează : 
Boz: 


Sunt alţii încă ce n eleganţă | 
Resună titluri şi-avutul lor... 

(te “prin saloane cu itos danță 
„Le captivează pe alesu lor... 


Plecaţi urechia, 
Ce sunt capabili a o simţi 
Şi va 
Când 


Sunt cruzi, sunt aspri că şi o Drută, 
Cu- -a tor. temee ---sufler senin, 
Ce 


Și nu le- aduce nici un Suspin :— 


Deci 


ȘI zanţa înşală tă! 
Cât cu maniere ne stati în cale 
na lor casă se port urât! 


In veţătura nu 
Dacă din fire i veti cioplit. 

Ni când din sutiet. mult ÎȘI lipseşte 
Toară-avutia 


Att-tel, 


Universul iiterar No, No. li. 


ALEGEȚI mai 


m ch. 


ori titluri de iuv&țal. 


nveninează, 


gați şi u lume mult lăudaţi ! 


vedeţi iubirea 


a coprinde toată mâhnir en; 
adevărul veţi desveli : 


n datorie e ne trecută 


aparența să nu v6 nşele. 








toloseşte, 


doar te-a spolt!... 


Alegeţi inimi, jmimt trumuiăse 
Părinţi, pe fete când măritati, 
NU bogăţie. titluri pompoase . 
pe tiete vii le uenopall” 


1594, Apr ilie 54 Alexandlru |. 








Piosiuă- -vara 
Pe pagina La numerului “nostru «le 
azi reproduce v copie după tramosul 


tabloii al protesorului F. Vinea, din 


Miinchen. 


Tabloul e o alegorie şi reprezintă 


cet mai plăcui anotimp : Primă-vara în 


Yola 


judecată toți membrii 
peste munţi, 
Sail e xilat de bună voie, 
„comitetului 
nostru de azi. 
_putaţiun au 


teze 
» randul, 


starea rea, 
mânilor (iu 


lemn, 
“la Viena. Dar orl-câtă silinţă 
„comitetul, el nu izbuti a 


" şefului caucelarie! imperiale, spre a 
" presentat lut Franeisce-losef. 





chipul uner fete. de jur împrejurul că. 


se aHă trandafiri. de toate cu 


iorile. 

Tabloul cesta a fost eXpUsS la mal 
multe expoziţii artistice şi a tast foarte 
toţi cunoscătorii. de 


nuli (le 


arlă. 


iprectat 


Dr. |. Rațiu 


 Dustraţiile nostre 


După cun ştie, măue, ună, În- 


yd 


“cepe înaiutea curței cu jurat «lia nuj, 


procesul memorandului. Sunt trași în 
comitetului cen- 
partidului: naţional român «de 
lu comitet se aflau 25 de 
membrii. Doui insă ai murit, ia alţi 2 
d-nii Fugen Brote şi A. (, Popovici) 
Preşedintele 
 haţiu al « sărul 
da numârulul 


mal ul 


eu Dr 
portret. îl dăm pe ta 
D. Dr. Raţiu a comdus da Viena de. 
română, care avea să înain- 
imperatului  Pramz-losef memo- 


Cauza proc esulul Memuranilulur e a- 


 veasta. : 


In Mar (392 amornbrii comitetului a- 


mintit, 25 la număr, duseră la „Vi: 
-ena pentru a presenta împăratului 
“Francisc loset un, Memorand despre 


ce aii creat-o maghiarii ro- 
Transilvania și Ungaria. 
* Presentar ca acestui Memorand lusese 
hotărită întro conterinţă ţinută la NI- 
biii, unde era representut între % popu- 
ral românesc «din regatul S-uului Ște: 


- tan. această conferință au fost apro- 
tan. lu tă. conterință ui tost a 


bat cu unanimitate textul. propus al 
documentului: ce era a se presenta su: 
veranulul. | NR: 

Pentru ca acest act Să reusesc. sa 
300 de romanii insoţiră comitetul 
(i și-a dat 
_ă primit (de 
tu remis 
ti 


împărat. Ast-fel Memorandlul 


Abia sosiră. mnermubrit deputaţiunil a- 


casă, autoritățile politice maghiare le 


“întreagă de prigonini în contra 





: trimese Memorandul încdărăt. 


Guvernul maghiar întreprinse o serie 
INCI - 


«lovic 


du-v&: 
uneir în. 


Pastelui. 


brilor comitelui, prigoniri, 
sândite de întreaga presă nepărtiitore 
dit - Eurupa si inițiă in contra acestor 
metabri o investigaţie judiţioasă, care 
după o mie de deosebite faze se ter 
imină cu procesul ce va începe uni; he 
în tata iuraților maghiari din U lui, 


Ma vele duce de Hessa si prințest 
Victovi ia- Melita 


La 10 Aprilie sa celebrat la Coburg 


căsătoria marelui duce de IHossa cu 
prinţesa Victoria Melita, „fiica “ducelui 
de Saxa Coburg Cotha, | 





1. Hoan Eta 


cari: fură u- 


Hrunest. adovi IC, marele duce lie [dora | 


și de Rhin, 5 
anul tăGR. El e tiul marclut duce Lu- 
LV si a prinţesei Alice de 
reu- Britanie, Asa dar după mamă-s 
iai e uepotul reginei Victoria. | 
„Principesa Victoriu-Melita e de use: 
menea: nepoata regine 
tatăl seu, ducele «te dlimburg, Are a- 
cum câte-va huni a urmat -pe tron un 
chiului săi Famest IL. 'Pântra princesă 
sa năseut la Malta în anul 18%. Fae 
Sora principesei Maria de România. 
Puţine căsătorii princiare at reunit 


in ultimii ant atâtea capete. înc oronute, 


sep tegentă - Seti tuoştenitori cu a 

caste. Cauzi e că funiliă de Coburg 
e una dintre cele mal inrudite familii 
domnitoare. i | 
„După teremonie, uarele duce Er 
vest-l.udovic şi Doua marea-ducesi Sai 
dus la Rosenau, reședință de vânătoare 


situată în mijlocul unei - păduri, lu 4 
ile departe de .U'ohurg. | 
De ucule Sai dus la Castelul Kra 
dichatein. sâmgă Darustadt, iar peste 
căte-va zile îsi vur face intrareu NO.. 


lentă în , capitala narelui ducat. 


Curier Tudiciar 


Cheistos ungur 
rideți!,.. Să nu ziceti, mirân. 

tare i minunate, hristos 
ve rug, să nu tecoți nici 








Satt grec? 
SĂ Lu 
Ne re 


NU, 


uni, Mici alte. pentru că e udoverat,,, 
la, udeverai că. Jesus Christi a -fust 
meaghiarember din  tălpl si. până în 


Poșta, 


Și dacă nu me credeţi pe urne ale 


asta, apul trebuie să vredeți pe Istvan 


Baci. care se jură pe barba şi vinie- 
UL caFl l-a purtat Lajos Rosut la 4%. 
Că e șa cut VE Spur' et... 

Da, casa, pentru vă diu asta sa în 
tâmplat un şeandale colosale în postul 
cap» a cutu pe descoperitorul 


AMa- 


Angliei, după 


EI) născut la Darmstadt în 


„ovecțional, 


paltul 


(iu 


cică Lui ( hristos în faţa. tribunalului 

Nostituada e că sd. care susține 
că Christos a, fost unpur, sa certat eu 
laui care sustine mor (is că Christos. e 
grecox upon ton. lada... PO 

Neputenlu-se: amindoi înțelege - la 
vorbă, pentru că era Duminepă şi ei la 
cârciumă, Istvan scos cațite și Lani: ma 
heri: si era văr. păci să. se tacă unul 
lia Pece-pareea, dacă nu 
lumea ca săi despatță și politia săi 
trimeată la parehet, şi. daci la .tribu- 

nl... | 


Si hiv laniz brutar de protesie, și 
Istvan, birjar. la stăpân, suur de față, 


Prezeitintele, «lupă „co. greferul. dă 
citive procesului verbal înc “heiar de co- 


misat. lut Istvau, „De ce-ai sărir cu cu- 
țitul la kir lani? 

Isvan.—No, zo, stil che fiii 
Cum Aracu se nu. sare la nino, chind 


cl sare cu cuțite 7. 
“ani. Spui minciunii, la ego nam 


|! sarito cu maheris la dimiata che chindo 


ij - - ră L-A . 


ton Flada. ego gţiii, 


ditiatu sar ÎtO vu ua e prițo l LINE 


to Maheris.. 


Preşedintele, ui Îsivan.-— De cu ai 
sărit 3 = = 
Istean. (iezi aste spus la mine 


Kristos rec este, „Li mine stii-bine Kris. 
tos mag hiarember este... 
lani.--"Ţe magar, pute dideolo de un- 
LUro prosto... Kristox este grecos upon 
lo COnasco. SE 


wrec 
spune_la chuimnoata.. 
Presedintele. - 
Cristos a fost ungur? 

Istvan. —Spus la mine mame şi 
me...Christos purtat pinteni cun Kosut; 
muneat slană cum ln mine; tăcut dri- 
wosfte cu Mersedlalinăt 
Tu pla 


Lani.-— Minciuni. j Cl ist sute PE la, 


patrida.,. Plecata la dimialui ton pam- |. 


porie “la. Palestina... la ego și lu toţi 
patrioti» s6 stii mal bine ca la dia 
ta... Christos este srecos Cum 00, pa- 
licaris cum ego..." 





Sări. 


istvan, rizend. -—lza mine ride... Auze... 
Cunoaște la el pe Jesus Christi... Asta 
mare. dobitoc... Hat. HE mea un ai nu 
vide. la mine 2... 

lani, furios: Che vide? A ȘI 

istiau. — la mine zide, pentru ca 
Christos ungur bari, nem cun 


Cum lă mine cu: 


| cuţitele să 


Dar de unda SEI al 


tate | 


_Lani 2 EA oală 1894. 





ani. — =: păliozaia ca la ego... (RE su 
cindu- a mustaţa)—Juro la psihimu Ma-. 


| ruluca... 


Presedintele. —- si d” asta ati sărit: Gu 
v& omorîţi ? 


Iştvan.. -Igheu, d-le dr aghe., 
ani. - Da mi Togo... PI 
Președintele. — -Ră&it aţi tăcut. ȘI 


tribunalul. ve, condamnă la câte: dout-. 
zeci şi cinci de lei amendă... pai 
Iștvani—Asta-l ture minunate... Pen- 


| tru. ce se. plăteşte lu mine 2 ) de: ter?,.. 


lani. ---. De ce. mi TOg0 ?..,... : 
„Președintele. a Pentru. că, aţi mințit: 
amândoi... 


d mirat. _ La ine. spus MIn- 
Ciuni ?.. | 
ani. -- La ego dig ită Aa 


| Preşedintele, “viza. Da, pentru că 
Christos nu e nici Ungur, nici groc şi 


e... POIân.. ANII 
„Cei doui adversari rămân cu gura 
căseată,. 

Si acum, ca să jidie ședința socul aţi, 


încă odată proverbul :care 1 ştiţi şi 
pe care nu ttebue să uitaţi nici odâtă: 

«C A, doul. se bat, Statul câștigă Le Bu 
 Miticuţă.: 


—————_——. 


UN : Fr A d N 
i stomaehurile slabe și pentru | 
convalescenţi se reromandă următorea,. 
mâncare ușoară si nutritivă: | | 
Se ia orez dec: altatea cea mal bună 
ȘI se prăjește bine în unt mult; cu pu- 
țin pesmet pisat, Ne; mănâncă „apol a- 
mestecul. cu iaurt. proaspăt. | 


“CRONICA 


“Dumineca Doiaer 

ji oii Toma în ziua d astăzi, 
Ca-un om necredineios, 
Pipăi să vază daca 

A uviat ISUS Ch PIStOS,.. 














: 'Pot asa i iti maghiarii 
„Ar românilor strigoi, 
Vie astăzi ca să vază. 
De avem simţire în. ol. i. 


Vie, opbil Să. pipiicasei 
Bi păgâni între păz pui) 
Ranele ec căsunează, 

Dar Ma aţi, la. Român... 


Vie + sigle stu zi sai, five, 
Fraţi pe fraţi cum se iubesc, 
Cum sunt vata, toții să, moară 
pentru EC: piltimesc 1... 


Vie asculte ru ici unea 

Ce uălțăum cu toţi la Cer 

Ca să scape traţiă NOS 
be suh- jug Un cade “pier li 


v je 1... Simţă că e viaţă 
in poporul românesc, 

Că trăeste iz ul 
e si Ai rad îl chinuesc inte 


Si. eu "on « C reazăi- odată, 
Pipăind ee-ăvem în noi; 

Că navem de nimeni teamă 
Nicy de ungurii strigoi... 


si că, i nod,. --Dreeuni odată 

Domnul Christ a înviat, 

Pintze inorți, vălcând „PEG moarte, 
SI orbize. 2 huiat... 


VU să din mână eta anti, 
Jugul “greoi vom. scutura 

"Şi de Chimuri și durare, 

Ca şi Christ vom IUNI) Eee EI 


Vio: îsi ca 'Poma,: 
„FI păgâni între păgâni, 
Ca si vază că nu-piere -. 
Noi şi-at nostrii frați. români, 
 Niecodem, 


“DESCOPERIREA ZILEI 
U. sila în bătaie azi PER inVen- 
țiunilor 'se.. ştie că nave margini. | 


Ziarele . din Berlin amunţă că trei: 
puzcăviâși din Posen; fugiţi din înciii- 








soare. și: apol BFINŞI, cui primit: fie-care 


| câte trel- zevi de lovituri 


istvan, Nu e [ORI hiriatos 
pmcaghiare mer. e 
lani. —- Sf mi ertas. dimralui grecos, 


Prese dintele, A Istvan —=V u să zică 
Christos e UZUL 


Istvan: ana “mâna în aid 
jurămînr. -— Cum la ine A Jur NUs- 
me.. a 


taţe 
presedintele. —Ni după: d ta re 7 


a fost nevoile 
conduşi la. spital, ci că erai 


de baston ad- 


minisirate .de v.. mesi ai adina in 
ventată. | E i 
Se pare însă că maşina a fost. râil - 


regulată, căci ploaia de bastoane căzu 
asupra hoților cu aţăta lunea să în cât 
după uceia ca să fie 
să A 
Morți. NI, 


. ă 


Universul Literar No. 17. 








Castelul Fermecat! 


ROMAN DE PIERRE SALES 
IX 
Milioanele d-lui Champagney 


Numai îu alegerea rochei cu care să 
se îmbrace își trecu o jumătate de 
ceas; din când în când trimetea pe ca- 
meristă să se uite în salon pe gaura 
broaştei, să vadă ce taca Arnold. | 

Acesta se uita la cărțf, la fotografii, 

la tablouri, ca să şi potolească nerăb- 
darea. Pe “faţă i se zugrăvise o mare 
grije. 
— Bietul băiat, se gândia d-şoara 
Berta după ce camerista “1 spunea ce 
văzuse, m& așteaptă, moare de dorul 
meii. Insă nu vreait să m arăt până nu 
s'o întoarce tata, 

Pe la 6!/, ore trăsura comerciantului 
se opri la poartă şi pe câud Aruolă, 
cu toate temerile de care era coprins, 
admira cail, Berta se repezi în grudiuă. 

D. 'Champagney venea cu mare 
greutate spre rasă, cu faţa plumburie, 
cu ochit în pământ; d'abia se îndrepta 
niţel ca să imbrăţișeze pe fiica sa, 

— O tătuțule iar ești supărat ? 


— Ba nu, sunt ca tot-d'a-una; știi 
că am acum mult de lucru, sunt foarte 
obosit, 


Densa "și trecu braţul. pe jumătate 
gol pe sub brațul tatălui s&ii. 

— Ascultă, n'o să m& cerţi ? 

— De ce? 

— Am primit ază. un vizitator şi | am 
oprit la masă. 

— Al fi putut să te lipseşti de mo- 
safiri... toți oamenii ăştia din Havre... 

— Ah, dar vizitatorul meii nu e din 
Havre, tată ! d. viconte... 

IȘI urofiă glasul: 

— D.-viconte Arnold de 

— Prietenul fratelui ttă ? 

— Si al mei, tată, răspunse Berta 
cu demnitate. 

— A venit să facă curte zestrei talo 
de un milion, 

— In privința asta, to inşeli. 
A! n'a venit.să facă curte. 

— Ba da, însă mie, nu milionului. 

D. Champagney își deschise nările 
largi şi răsuflă aerul mirositor al par- 
culuj. 


1 că. re mmm « dna iza 


Preuilly... 


— Și dovadă, reluă Berta bosum- 
flată, este că are și el un milion sai 
așa ceva. 

— Zău!! 


— Da, o moștenire, tătuţule; un un- 
chiii din America, ca în romane... un 
milion.cel puţin pe care a venit săl 
depună cu umilință la picioarele mele, 
N'am făcut răi nu'tf aşa, că lam oprit 
la masă ? 

— 0, de loc. 

Si cu fața amabilă, cu privirea sim- 
patică, d. Champagney întră în vilă. 

Arnold, sfios, foarte încurcat, stătea 
în pragul salonului Şi se întreba: 


— Ce-am făcut oare? o gogomănie 


sati o ispravă minunată ?. 

Se plecă adânc înaintea armatorului. 

— Sunt în adevăr confus, dele, însă 
d-şoara Champagney a stăruit de mine 
într un chip aşa de grațios... 

— A făcut tocmal ce doriam et, d-le, 
sunt cu deosebire fericif să îulocuese 
pe fiul meii care are pentru d-ta o mare 
dragoste -şi care ar fi fost încântat să 
“ți facă onorurile oraşului Havre. 'Ta- 
câmul pentru d-ta ar fi fost pus la masa 
noastră, d-le din momentul ce ne-ai fi 
făcut onoare să te urci la Ingouville. 

Bertei îi veni poftă să sărute po tu- 
tăl s&i, să'! arate recunoştinţa sa pen- 
tru aşa vorbe, lusă se stăpâni mulţu 
mindu-se a arunca tatălui săi o privire 
prin care îi zicea foarte lămurit: 

— O, ce draguț, ești, tătuțule, și cât 
de mult de iubesc. 

Răpit de aşa primire, Arnold se 
strînse de mână cu armatorul; era sur- 
prins, cam emoționat. Șiia că tatăl pri- 


etenului săti și al Bertei era deprins 


să, nu vespecteze de cât banii şi să nu 
scăpe nici o ocazie de aşi bate joc de 
biata, nobleţă. 

DeEnsul nu putea să'şi îicliibiad Că, 
i. printre sărutările ce'i diiduse 

etalut seti, îl vorbise de mwilionul moș- 
ia Crezu deci că dobindise dragostea 
d-lui Champagney prin sine însuși și 
asta” făcu aşa de indulgent în cât găsi 
la negustor manieri tot aşa de alese 
ca la baronii cel mal autentici. 

De alt-fel speculatorul se ţinu în 
irâă; în tot cursul prânzului și al sorei 
densul ru scăpă nici una din "acele ex- 
presil!, nu povesti 


A n RA n d i n i FF d PI dd PP Pi tii ii iii 


și eu. 


——— = 





Marele duce de Messa,--Vezi explieaţiai 


dotele care superaii așa de ture pe d-ra | 


Berta. 


Se sili să farmece pe Arnold, în 


vreme ce acesta făcea tot posibilul să l 


încânte, să! dea o bună idee despre 
sine, 
Şi Champagney izbuti să înlocuiască 


de minune pe fiul stă Claudiil care: 


plecase în Anglia în aceeași zi, după 
amiazi. 
_— Căci fiul mei, coprins fără de 
veste de dragoste peniru negustorie, 
s'a pus cu hărnicie la lucru. şi e pe 
cale acum 
mâna "'ntâi. 
— Slavă Domnului, deşteptiiciunea 
nui lipsește lu! Claudiu, deelară Arnold. 
— Da, însă e ceva cu:totul ridicol, 
esclamă Berta. 
— Ce, ţi se pare ridicul ceea ce face ? 
— Nu tată, însă Claudiii comerciant, 
e ceva nemal auzit... ia închipueşte” ŞI 


când o comite ceva nerozii în afaceri. 


— "Te "'nşel; de şi Claudiu părea a 
nu se ocupa decomerț, el totuşi știa ce 
se petiece în Havre. Nu'e de loc un 
începător, cum crezi și cum credeam 


— Bine, dacă are talent pentru ata- 
ceri, al â putut să'l pui la o bancă, 
la o întieprindere industrială... 

— Ceva mai nobil de cât negustoria 
cu bumbacul, nu'! așa? zise d. Cham- 
pagney rînd cu haz. Căci trebuie să 
'ţt spun, d-le de Preuiily, că fiică mea 
dispreţueşte bumbacul din care eii am 
făcut averea, ca şi cum în vremea de 
azi ar mal fi vre-o negustorie proastă. 

Arnold îl sprijini în ceea ce zicea. 

— Dar noi ne aflăm acum în seco- 
lul al XlX-lea, doară; nu e în lume 
de cât un rege: banii. 

De loc, zise d. Champageney, banii 
nu sunt de câtun mijloc; și nimeni nu 
respectă de cât mine amintirile glori- 
Gase ale trecutuluj, viaţa aspră ale fa- 
miliilor mart, 

Speculatorul pronunţa aceste frumose 
fraze pe la siirşitul mesei, 
şampania selipia în cupele de cristul 
cu crestăturile aurite. 

Și Arnold simţia că erai aproape a 
se înţelege. 

— Cu ce “ţi treci dia timpul, 
de Preuiliy * 

Arnold povesti despre existenţa mo- 


d-le 


şiet Frochais, povesti ceea ce d. Cham- 


păgney numia viața aspră, 

Negustorul rămase mirat, auzindu'l 
vorbind de repararea castelului, de cu- 
răţirea iazurilor, de în srădirea parcu- 


ni-l una din anec lul cu un zid înalt. 





să devie un comerciant de ! 


iarna 0 va petrece.în Paris; 


jumătnte la sută ? Și cu gusturile d-tale, 


pe când 


Privirea lui întrebătoare părea a zice: 
«Cu ce dracu o să faci toate astea 7 

Atunci Arnold povesti cu modestie 
milionul moştenit. 
— Un milion, nimic 
cât un biet milion... 

-— Dar suma asta e destul de mare; 
îmi aduc amintece mândru eram când 
adunasem pe cel d 'intâii milion al mei; 
sunt d'atunei vr'o 20 de ani. 

Arnold tresări. 

Câte milioane sor fi mal strîns în 
atâţia ani pe lângă cel d'intâiii! 

Seara trecu în chipul cel mai plăcut. 

Champagney şi Arnold luară calelele 
și fumară țigări numai e! singuri, în 
vreme ce Beria făcea la pian o partiție. 
Dra deja între e! trei o pace veselă şi 
dulce de familie, o intimitate desăvâr- 
Șită ca și cum trăiseră mereii împreună. 

D. Champagney încă făcu pe Arnold 
să și spună planurile de viitor; tânt&rul 
ii vorbi în chip naiv de căsătorie. 

De sigur n'uvea să fie prea preten- 
țies de oure-ce avea şi densul o avere 
frumuşică ; însă, pentru a nu se zice 
că n'a fost prevăzător, voia de la ne- 
vastă o zestre egală cu averea lui; 
după ce avea să repare castelul voia 
să locuiască în el pe timp de vară iar 
își va maj 
petrece apol timpul cu vinătoarea, cu 
călătoriile. 

— Ştii dta, îl întrerupse armatorul, 
că banil nu ma! aduc de cât trei şi 


mal mult de 


venitul de la două milioane va fi ne- 
îndestulător. 
«k adevărat, adăogă dinsul cu ton 
negligent, că poţi să ți plasezi o parte 
din uvere în afaceri... 
N'aşi avea de cât să o încredin- 
ţez unul om ca d-ta... 
Arnold pronunțase această frază cu 
sfială, aproape cu ton de rugăminte. 
lar d. Champatuneyv dete răspunsuri îm- 
potrivitoare. 
— O, e ceva foarte delicat să fruc 
iifici banii altora, zise dânsul; se poate 
să albă cins-va nenorocirea de a se 
înșela. 
— D-ta te-ai! înselat vre-o dată? 
— Nu  vorbese ce asta... Dar... în 
sfârşit, d ta nu ești încă acolo, tinere... 





Hal să ascultăm acum pe fiică mea. la 
zi cântecul mei tavorit, ficard înemiă 
de leii. 


— 0, tată, ăsta a eşit de la modă. 
Totuşi Îl cântă apoi începu romanța 
întâiului act din Lohengrin în care 
vreme d. Champagney păru a adormi. 
Arnold se apropie de piano sub pretext 


- io zuza z0 d O O OR N CR N CR IO 





— a e pd d a N a RR RR n n N i iii ppt, 


Luni. 25 Aprilie 1894. 





de a întoarce paginele şi depune o să- 
rutare pe gâtul feter. 

„— Nesocotitule! zise densa simplu. 

Insă creza - nefolositor să ice 
cu mal multă viviciune. Tatăl săi şi . 
Arnold se înțelegeaii deja atât de bine! 

D. Champagney dormi părinteşte vr'o 
jumătate de ceus. Pe. urmă Arnolă se. 
retrase răpit, încântat, orbit, făgăduind 
armatorului să nu plece din Havre până 
nu se va întelni cu Claudiu. 

A doua zi, d. Champagnev, după ce 
dete o orhire afacerilor sale, se duse 
la Arnold lu otel şi se pr'se la disposi- 
ţia lui să poarte prin Havre, 

Arnold scrisese deja tatălut seci că, 
pentru a pune capăt sederei sule în 
Paris care «il plietisea şi'l costa prea 
mult», venise să petreacă o săptămână 
la Havre, «lângă bunil sei prieten! al- 
de Champageney» și le spuse multe des- 
pre denşii, despre bunele graţii ale Ber- 
ici, despre enormu avere a tatălui ct; 
toate astea le scrise pe o notă care se 
apropia de înduioşșare. 

D. Champhagney care se atla într'o 
disposiție excelentă îl duse în port si'i 
arătă antrepositele sale ; dejunară îm- 
preună lu un restaurant ; pe urmă îl 
duse ia Sainte-Adreszse şi scara îl sili 
să sc urce la Ingouvilie. 

— Dat sunt cu adevrat contus, d-le. 

— Ce dracu, sunt nevoit să înlocuese 
pe Claudiu. De alt-tel densul va fi aci 
peste dou& sau trei zile, 

Aceste tre zile, Armn.li le petrecu în 
aceluş chip placut ca și în ziua întât, 
intre d. Champagney care “] linguşa 
mereii făcând a! sclipi pe d'iniintea 
ochilor mișcarea atacerilor sale, şi d-ra 
Berta care îl trata deja în chip vădit 
de logodnic, 

In seara zilei a trei Arnold se sco- 
bori foarte înamorat desla Ingouville. 
In cursul somnului bine- voitor al lui 
Champagney, dânsul îndrăsnise să a- 
tragă pe Berta, în parc ; şi se preum- 
plase cu dânsa în tăcere, peo alee 
foarte întunecoasă. Şi densul o o apucase 
în braţe Și O sărutase, şi isbutise a face 
să'1 dea şi densa o sărutare de amantă, 

Ajungând în oraş, tremura înă ca 
coprins de triguri; intră într'o cafenea 
cu să bea ceva r&coritor. In momentul 


când se așeza la o masă, la întem- 
plare, auzi pronunţându-se p'aproape 


de sine numele dlui Champagney. Şi 
plecându-se puţin ca să auda ma! bine, 
își simţi sângele înghețat de uceste 
câte-va traze : 

«— Aşa dar sa dus pe copcă + 

«— Intomal aşa; călătoria tânărului 
Claudiu în Anglia e cartea lor cea din 
urmă. Dacă tânărul nu izbuteşte să ca- 
pete bani sai cel puţin niscai iscaăli- 
turi pentru amânarea politelor vor sări 
în aer la apropiata lichidaţiune. Pot ei 

s'arunce ori-cât de mult praf în ochit 
publicului ; lumea le-a văzut bine strim- 
torarea. 

XVI 


Prietenia lut Joe lergusson 


Pe când d-yoara Berta Champagney 
și Arnold de Preuillv se lăsaii cu nai- 
vitate în prada ilusiilor lor aurite, 
Claudiii sosia în Anglia pentru a în. 
cerca ultimul mijloc de la care atârna 
scăparea, viitorul lor, onoarea acelul 
nume de Champagney de care odini- 
oară era așa mândru ca și un duce 
de titlul tatălui stă. 

“Ah! câte ilusir ma! perduse dânsul 
în cele câte-va s&ptimâni de când se 
apucase de comerţ. Era convins că tot 
ce privește atacerile se petrece simplu, 
corect, ba încă mergea şi până la cu- 
vântul feaţ.. Şi acum văzuse lucruri 
la care nu sar fi aşteptat. 

Deci după ce vizitase în ascuns pe 
Naic în căsuţa unde o aşezase trans 
portând'o de la otel și unde îi dăduse 
o îngrijitoare și un doctor, pornise în 
Anglia. 

Naic nu mai era copriusă de delir 
de cât noaptea, în cursul somnolenței; 
numai atunci recădea în vizuinea' că- 
derei sale, pronunţa amenințări teri- 
bile saii se speria de acelea ce i se a 
dresaii în delir. 

Când se deştepta, era liniştită şi 
blândă: purtarea el era ca și a unel 
persoane în toată mintea ; însă se cre- 
dea o copilă mică, vorbea ca o feli- 
şoară ; nici o vorbă relativă la drama 
de la Guildo, nui mal esia din gură. 

— Doctoie, zise Claudiu  meuicului 
care ij era prieten vechiii si care fă 
găduise să i ţină secretul, e sta un sim. 
plu delir saă nebunie? 

Doctorul rtspundea la această între- 
bare neîncetat ticuti de Claudiu cu o 
grijă crescândă : 


Universul Literar No. 17 


— O să'ţi spul părerea mea după ce 
voiti fi izbutit să'! alung frigurile; bol- 
nava e foarte slabă ; e anemiată. 

Claudiu zîmbea cu tristeţă ; voia să 
se îndoiască de vorbele doctorului. Cum 
se putea să i'se vorbească de siăbiciu- 
neg, de anemie în fața acelei fete admi- 
rabile al cărut corp de statue era me- 
reii prezent înaintea spiritului săi. 

— Da, e foarte sărăcită la sânge, re- 
luă medicul ; sunt ast-fel în lume multe 
tăpturi frumoase care ai de ia părinţi 
o învă&litoare minunată, având toate a- 
parențe-le sănă&tătel. Insă munca, lipsa 
le prăpădesc pe d'iniuntru şi mal îna: 
inte ca răul să fie vizibil pentru ochiul 
vulgar, el e deja desevârșşit pe d ină- 
untru,. 

<Muşrhii, r&i hrăniţă, își perd ener- 
gia lăsând să predomine si-temul ner 
vo3 ; am văzut mail multe cazuri în care 
și mintea a fost atinsă din cauza asta, 

«Uite, priveşte ce ruinate sunt mă. 
nile acestei temei și cum se cunosc pe 
degetele e! împunsăturile de ac şi ur- 
mele aţef. Nenorocita asta trebue să fi 
cusut de dimineaţa până seara, să fi 
mânvat, să fi dormit prost. O sguduire 
tare încă a sistemului nervos, ca aceea 
despre care mi-al vorbit, şi mintea se 
întunecă, 

-— In sfirşit, d-le doctor, contez pe 
discreţiunea ca şi pe devotamentul d tale 
căci eii o să lipsesc câte-va zile din o- 
raș; îţi încredinţez pe această fată. 

— 5eumpul mei dle Champagney, 
voii face tot posibilul ca s'o scap şi 
nimeni nu va sti nici odată în Havre 
romanul al cărui eroii te-ai tăcut. Lusă 
drept să ți spun, ei unul nu te mal re- 
cunosc, sburdalnicule tânăr... 

-- Cine nu ure un roman în viața 
sa ? zise Claudiu cu melancolie ; el sim- 
ţia că romanul acesta îi coprinde tot 
may mult întreaga ființă, 

Dar fiind-că nimic nu venea să lumi- 
neze taina de care era înconjurată Naic, 
se deștepta cu încetul o remușşcare în 
sutletul lui. 

Până la ce punct avea drept să pe 
cedeze cu fata ast-fel precum proceda ? 

Fară, îndoeală, Naic, în mijlocul de- 
lirulul repeta mereii: 

— U! vreati să măE duc, să mt as- 
cund departe, depurte ! 

Dar era oare acesta un motiv îndes 
tulător pentru ca dânsul să'şt permită 
a o ascunde ? Ii dădea asta drept să nu 
anunţe autorităţile din Guildo sai din 
Havre că scăpase o femee din valuri 
și că acea femee se afla în cutare loc? 

La început îşi zisese: 


„.— Am să mat aştept; poate că o să 
'ŞI redobândească mintea şi atunci îml 
va spune ea însăși ce trebuie să tac. 

Insă situaţia se prelungea şi Claudiu 
începu a se întreba cu o grije durerosă: 

— Dacă dispar frigurile şi delirul 
n'o să rămână densa pentru tot- d'a-una 
cu o nebunie blândă? 

Gândul ucesta "| umilia. 

— Ce, sa mă fi devotat et adică 
pentru o nebună? Mam lăsat a fi se- 
dus de o creatură care n'o să mt m- 
țeleagă poate nici odată > 

Mister Joe Ferguson care locuia o 
în Londra, se rădea în fața oglindei; 
fiind-că era foarte surescitat, îşi făcuse 
mal multe tăieturi. De odată intră ser- 
vitorul și"! dete carta de vizită a lu! 
Claudiu Champagney. 

— De şi domnul atesta a stăruit să 
intre, zise servitorul, totuşi i-am spus 
că domnul dejunează la... 

— Prostule!... 

Și Joe Ferguson, cu obrajii plini de 
săpun, cu şervetil la gât, se repezia 
supra servitorului: 

— Vrei să te duci să'l poftești în- 
dărăt acum îndată saii de unde nu!.. 

— Dar sa dus d-le şi nu ştiii înco- 
iro... o să seîntoarcă la un alt ceas. 

— Triplu dobitoc ce eşti! să faci tu 
pe d. Champagney să umble de geaba 
pe-aci ?! AY orbul găinilor ? 

Trebuie să spunem că Joe Fergusson 
pricinuia mare disperare corectului va- 


+ 


Princesa Wictoria-Nlelita.— Vezi explicaţia; 


du! şi strângându'! de multe ori mâna, 
îi explică că acel oamel eraii nişte i: 
dioți, că dânsul nu'șt închisese uşa în 
acea zi de cât pentru indiferenți. 

— Dar pentru d-ta!. ah, nătărăil..... 

—- Servitoril dtule n 'aveai cum să 
știe... 

— Dar cum nu; toată lumea cu- 
noaşte aci că dta mi-ai scăpat aproa- 
pe viaţa. In sfârșit ce vânt Bun te a- 
duce. Găsit'a! lesne adresa mea ? 

— Da am sosit er! în Londra şi am 
tras la otelul unde mi-al spus că tragi 
d-ta mereii; acolo mi sa spus că al în- 
chiriat această casă la Hapton Court. 

— Pentru ca să fiii mat aproape de 
logodnica mea; d aci de la fereastră îi 
v&d parcul. Dim voe să m& bărbie- 
rese. D. Champagney e sănătos ?.. D-ra 
Berta asemenea ? Foarte bine, sunt în- 
cântat că te v&d... Te întroduc fără fa- 
soane în cabinetul meii de toaletă. 

Şi Joe părea în adevăr așa fericit de 
vizita lui Claudiu în cât acesta era ca 
şi sigur de rezultatul călătoriei. 

Insă nu putu să spună îndată ce avea 
pe inimă căci Joe, chiar răzendu se, 
nu înceta de ași arhita bucuria, ba în: 
că își desvăluia unele din secretele sale, 

— A, da, pe toți dracii, îmi pare 
foarte bine că te văd ; sunt încântat că 
ay venit ; d-ta eşti un bâiat vesel, cu 
d-ta n'o să mă plictisesc ; te opresc aci 
până dup& căsătorie. Not amândoi vom 
ținea pept searbezilor mel cumnâţi ; 
drept să'ţi spun, mam săturat de ani- 

majlele alea ; engleji curați, prietene, 
nişte oameni ce par mereii a SI fi în 
ghiţit bastoanele. Știl d-ta cum sa făcut 
căsătoria mea ? 

— Nu, r&spunse Claudiu părenăd foarte 
interesat. 

-— O fată bătrână, una din acele fete 
b&irâne care pot colinda toată lumea 
tără ca virtutea lor să fie în vreo pri 
mejdie, a făcut cunoștință cu mine Ja 


let de cameră englez ce'şi tocmise în | Melburn, sati mal bine zis cunoștință 


Ziua sosirei sale la Londra şi care ar 
fi părăsit deja serviciul fără leaiu ur- 
ată ce i se dedea. 

Disperarea acestui perfect servitor a- 
tinse culmea în acea dimineață căci 
Stăpânul s&ii, fără să'şi şteargă obrajii, 
fară să arunce şervetul de la gât, îi 
dete un brânci şi se repezi pe scură 
și în stradă. 

-- EX, Claudiu... 
n€y !... strigă densul. 

Claudiu care se ducea întristat: de 
simplul fapt 
intoarse zguduit de o caldă emoţiune. 

eja Joe 


ei, d-le Champag- 


| 


cu milioanele mele. 
are 0 verișoară săracă, i-a venit îndată 
în gând so îmbog găţască ; d-ta ştii că 
averea se Jasă copilului întâiă născut 
iar celor-l'alţi nu li se dă nimic; logod- 
nica mes e cea mal mică dintre toți, 
cea mul săracă cu toată enorma bogă- 
ţie a tumiliei sale, dar în același timp 
e mal frumoasă de cât ori care altă 
fată din Anglia; cam Yece acum din 
causa cumnaților şi a tuturor marilor 
aristocrați cu care are a face, dar sper 


Și fiind că densa 


că nu fusese primit, selcă cu timpul... Pe onoure îți spun, pri 


ciene, dânsu are obrajl de se par tran- 


era lângă densul și luân- dafiri și o talie... Ce, rizi? 





«EX uite, &sta e adevărui, sunt amo- 
rezat ; poţi să m&5 rizi, nu ' mi pasă: 
AZI sunt fericit. 
atât maj bine; astfel vel avea 
buna disposiție de a 'mi face serviciul 
ce o săi cer... un serviciă foarte 
mare, 

— Un serviciu! esclamă Joe; ori-ce 
vel voi, prietene, fie să am dipoziţie 
bună saii rea. Aș putea eil săţi refuz 
d-tale fie or! și ce? Dar o să vorbim 
acum despre asta; acum vino... 

[și terminase toaleta; pofti pe Clau- 
diu în camera sa, îl conduse într'un 
colț al odăel şi! arătă pe tereastră un 
pare de o verdeață închisă. 

— Bagi de seamă să nu păşești în 
nainte, îl zise, că se vede pe fereastră; 
| deja logodnica mea ma certat că mă 
arăt. la fereastră când trece călare cu 
traţii săi; densa zice că asta e schohing. 

Pe urmă mărturisi cu umilinţă: 

— H adevărat că m& arătasem de 
mal multe or! numal în cămase; însă 
e ceva extra-ordinar câte lucru ma! 
sunt schoking în Anglia. Oricum, în 
priveşte ce mai purc şi ce mal castel. 

Cu un gest respectiv, arătă lu! Clau- 
diu măreața locuinţă care se ridica la 
distanță de vr'un chilometru în mij- 
locul parcului. 

— Și tânăra fată al cărei părinţi po- 
sedă un aşa domeniii nu va avea nici 
o zestre? întrebă Claudiu căruia nu'i 
venea să creadă că dreptul copiilor ce- 
lor mart să fie așa de riguros. 

Joe era şi dânsul supărat d aşa ceva, 
nu din trebuința de bani căci era degz- 
tul de bogat pentru sine si pentru ne- 
vastă. Dânsul explică că lamilia Blin: 
gham, una dintre cele mai vechi şi 
mai aristocratice ale Angliei, nu era 
aşa bogată ; d'abia câte-va milioane car) 
cu mare greutate erati de ajuns celui 
mal mare al numelui spre a'și susținea 
rangul şi a crește pe fraţii și suroriie 
sale, părinții lor fiind morţi. Domni- 
swărele Blingham— patru la număr — 
nu aveati să primească nici o zestre, 
d'abia niscai mobile şi câte-va amin- 
tiri de familie: pentru a se mărita, nu 
aveati alț mijloc de cât a se căsători 
cu oameni mul pre jos de cât dânsele 
insă cu avere Căci, crescute cum erat 
în Jux, li sar fi părut viaţa prea nea- 
gră în sărăcie. 

Fergusson povestea toate astea cu 
simplitate, fără cea mal mică intenținne 





de ironie, ba încă Claudiu observa Ja, 


dinsul un respect pentru acea văimiiie 
care bine-voia ul primi în sînul ei, cu 
toate milioanele lui. 


—_Nu prea știii să călăresc, mărtu- 
risi Joe roșind. 

Și Claudiu înțelese că fraţii fetei 1și 
bătuseră joc de densul, că er îl facu- 


a a 
ÎN i N N II E Vi 88, 


unt. 25 Anrilia 1894 


— Priveşte, iată-le, Claudiu. | 

O grupă de cavaleri și de joche! eșiră 
lin pădure și apucară pe drum, apro- 
piindu-se de casa ocupată de J oe, 

—— Dinsa e în capul ceter, exclamă 
australianul ; o, e o fată bravă | 


— De ce nu te duci Și d-ta cu dluşii 
la preumblare. 


seră să plătească scump puterea bamni- 
lor s8f. 

— Cum ţi se pare Claudiu ? 

Tin&ra fată se apropie înu”'un galop 
ameţitor, cu adevărat irumoasă şi se- 
ducătoare, cu colori orbitoare în faţă. 

— Foarte trumoasă, zise Claudiii, o, 
cu adevărat, foarte frumoasă. 

Era în adevăr de o frumuseţe ce pre- 
țuia poate cât milioanele lui Joe Fer- 
gusson însă nu cât iniina lui naivă şi 
buni, 

lu privirea el! țanţoșe, în mişcările 
el țepene, Claudii crezu a vedea ego- 
izmul, ambiţiunea, poate și r&utatea,. 

Dânsa trecu pe lângă tereustra unde 
stătea logodnicul stă “fara măcr să în- 
toarcă o.hif Joe zi:e cu 0 nuanţă de 
naivitate și de încurcătură : 

— Asta e din cuusa fraţilor să, a 
celui mai mare, cu deosebire; 
la o mare rueservă, | 

«Acum, 8cumpul mei prieten Clau- 
diă, spunem despre ce serviciii e vorba? 

Pe când Claudiu căuta cum să în. 
ceapă, Joe se duse și luă un serviciii 
de vin îl aduse pe masă d! impreună 
cu pișcoturi. Umplu un pahar cu vin 
de Xeres pentru Claudiu iar sieși își 
turuă numai jumătate de pahar şi zise 
cu o vădită părere de răi: 

— Când cine-va e logodit trebue să 
fie cuminte. 

Claudiu expuse atunci lămurit Şi în 
chip leal situațiunea tatălui scti, impn- 
tările ce'! adresase dânsul în privinţa 
purtării sale cu Joe în mijlocul fur- 
tunel pe mare. 

— Dar d-tale îţi pare rii de ceea-ce 
al făcut, d-le Claudiu? 

— Mie? de loc dle Fergusson; mie 
îmi pare mai bine că am câştigat prie- 
tenia diale; am simţito așa de sin- 
ceră, de și foarte nouă în cât nu mă 
tem a mt adresa ef, deshis și simplu, 
Cred că nu voii avea trebuinţă de ca- 
pitaluri, că iscălitura d-tale va fi în- 
destulătonre pentru ca să putem amâ- 
na Ziua scadențelor. 

«Şi am încredere că de vom câştiga 
înainte numai șease săptămână sai 
două lunr, ne vom scăpa cel puţin nu. 
mele; vom eși ruinaţi din încurcătură 
însă cu unoare; vom lichida tot ce a- 
vem şi nu vom rămânea nimănui 
datori. 

— Şi pe urmă? 

——— Pe urmă ne vom pune pe lucru, 
tata şi ei. 

— Dta! 

Fergusson păru a se îndoi un mo- 
ment şi ochil săi roșcaţi se aţintiră cu 
o băgare de seamă pătrunzătoare a- 
supra feţii liniștite a lur Claudiu. 

Și citi în trăsăturile lul o aşa mare 
hotărâre, o așa-nestrămutată credinţă 
în Viitor în cât zise: 

— EX, văd bine că eşti cu tatăl de- 
osebit de veselul Yuchiman pe care 
Lam întâlnit peaproape de stâncile 
Calvadorului, 

—- E adevărat, din causa celor ce ţi 
spusei și din alte cause pe care o să 
ți le spun poate ma! târzii, s'a făcut 
în mine o mare schimbare. 

Urmă o tăcere destul de lungă. 

Joe, stând cu capul între mâini, se 
gândia adânc, 

— Ce, stal la îndoială ? întrebă d'o- 
dată Claudiu coprins do nerăbeare 
chinuitoare, 

— Nu, caut numa! mijloacele prin 
care aș putea să ţi vii în ajutor; îţi 
trebue cei puţin un milion deosebit de 
iscălitura mea, Pune ţi toată nădejdea 
în miue, o să fuc tot pentru d-ta. Al 
avut drept să zici că cuvântul mei 
prețueşte cât aurul. Insă să sput tată- 
lui dtale, că numa! d-tale, înţelegi, 
am voit să ţi fac acest mic servicii, 
fiind-că numai d-ta nu te-a! îndoit de 
piietenia meu, | 

«Și, uite, adăogă el apucânăd lui Clau- 
diu cu o emoţiune neașteptată, aş vrea 
să fiii cii tot aşa sigur de dragostea 
logodniceil mele cum poţi îi d-ta sigur 
de recunoştinţa şi de afecțunea mea. 


e silită 








(A se citi urmarea în <Universul Literar» 
de Dumineca viitoare. 


Universul Literar No 1. 


STIRI PRIN POST 


janta. - Friguriie tifoide bântuie cu 
vioiență în Constantina. Trupele de 
zuavi sunt înjumătăţite de multele de- 
cesc. Măsurile medicale sunt neputin-. 
“loase. 

— Un protesor, asia de la Gre- 
nobie, lucra de mult la inventarea 0 
vilului perpetuu. 

Văzend că nu izbutește, Cl şi-a legat 
aparatul de mijloc si sa înecat, 

(Cadavrul a putut fi scos. 





Itţalia. E iminentă. o radicală schim- 
bare a consilierilor papei. 

leon XIII ar voi să aducă în jurul 
săi elemente mai tinere, cu idei mai 
înaintate democ ratice, 


tican. 
in Sicilia, spiritele se potolese din 
iN. Ce; | 
Aceasta se atribuie scăderii mizeriei 
din cauza venirei vremii bune. 
. za: 


ce 


kxevtuania.— Ta Metz ati fost arestați 
2 spioni francezi. usupra cărora saţi 
PSI vale-va fotografi și planuri depej 
fortăreală, Poate acestea ai fost con- 
iscate, Spionii xuat un ofiţer în re- 
servă şi uu inginer, băi aă tost ţinuţi 
24. de ore în închisoare şi apoi trimiși 
peste graniţă, 


„-— Ministrul de r&sboii a hotărât 
sporirea trupelor de cavalerie. Atară, 


de uceeu se vor întări fortărețele din 
“sud-estul țării. Intr'un -vtitor consiliii 
de r&sboiii se va hotiri suma de bani 
trebuincioasă diac acest scop. 

| e 


Austro-Ung varia. In urma denun- 
țărel unor 3oţ poliția din Briinn 
a arestat pe un hetrâu din Boskovitz, 

are acum î4 de ant a. săversit dou 
omoruri şi a dat foc la o casă. Despre 
acestea nu stia de câr oamenii aceia 
bătrâni dar ei nu cutezaseră să] de- 
nunţe de frică. Acum în urmă Bosko- 
witz ÎN ameninţase și pe ereu moartea, 

— La Arad sa ţinut un mare mee- 
ting de protestare în contra legilor bi- 
sericești ale guvernului maghiar. Ai 
asistât peste 10000 de oameni, Sa tri- 
mis o telegramă împăratului. Adunarea 
care a (lecis în cea mai deplină linişte 
sa terminat la ora | p.m. Sani făcut 
mar ovaţii episcopului ortodox Meţianu. 

"e 


“Anglia, — La Dublin, un intreprin- 
zător a organizat lacerea unor. mari 
i da sub cerul libor, în care caii ar 

fi înlocuiţi DE, velocipediști. Cursele 
ar fi circulare. War paria pe cutare ve 
Jocipedisi. «ca și pe uu cal vare-care. 
Cursele sar tace de patru orfpe an, 
Celebra roată de brânză monstră 

de la expoziţia din Chicago a tost cum- 
părată de un englez milionar, cure a 
împărțit-o la o mahala întreagă. Cas- 
cavălul era toatte bun. Acest caşcaval 
cântărea 10,000 de chilo şi se întrebuin- 

țase pentru fabricare di alu a 12400 
de vaci, 

.. i Pre ; 
Rusia — Suii ordonat mesuri stricte 
pentru pasagerii de pe căile ferate rn. 
sesti cari ar lua, din vagon, schiţe de 
iocalităţile prin care trec. Vinovaţii de 
vor fi streini, vor fi expulzați imodiat. 
-— 0 nouă goană contra evreilor, de 
usă dată în Siberia, Aci, evreii sati 
întins, ai monopolizat cârciumile şi ex- 

ploatează arozav poporaţiile. 


Turcia. - Se vorbeşte mult în aris- 
tocraţia din Constuutinopol despre si- 
uciderea unut înalt personagiu din 
cauză că avond în haremul săli o cau- 
_caziană frumoasă aceasta respinse iu- 

birea stăpânului scu. 


—. Mr 


LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 





Mateimoniuiu>». — Acesta este nu- 
mele une! 1narl agenţii creată de cu 


rând îu Ainerica. 

Stabilimentul are iai mari sălt sc- 
parate. Imtr'una sunt fotografiile feme- 
ilor de măritat, iar în cea-laltă a băr- 
baţilor care aspiră a eşi din celibat. 

Numat bărbaţii pot intru în sala unde 


sunt expuse tologratiile femeilor, iar în 
sala bărbaților, sunt admise, numai 
femeile. 


UOri-ce portret poartă un număr de 
ordine după care se pot căpăta toarie 
uşor toate iutormaţiile relative la in- 
divizii de căsătorit. 

Când, grație demersurilor agenției sa 


putut ajunze ca două numere să se 


Aceasta produce 0 vie emoție în Va- | Voltaire. 


Ta a Mr 499 n rm ma i 3 





Ri 00 AI a n 


placă, se procede la căsătoria lor, tără 
ca nici unul din el să aibă nevoe dea 
tace vre-o tormalitate căci agenţia Wa- 
frimoninm se însărcinează ue a tace tot 
ce se cere pentru săvârşirea ceremonici. 


O însâveciuare origiuală.-- Un turist 
englez voind să treacă Alpi se opri 
puţin la Fernev pentru a vizita pe 
Voltaire. 

la despărţire poetul trancez spune 
enoelezului următoarele cuvinte : 





Am 0 rugăciune săţi tac, In L-. 
talia o să te duci? 
—. Da, = 
- Fi bine adu ni atunci urechile 


soiul închizitorilor. 

Englezul sosind la homa era foarte 
încure at căci nu ştia cum să împlinea- 
scă comisionul cu care | însărcinase 


De aceia el spunea la toţi cunoscuţi 
săi și le cerea sfaturi cum să poată a- 
duce lui Voltaire urechile marelui in- 
chizitor, a 

Vorbele acestea ajunseră până la 
Papa. Englezul fu chemat în audienţă. 

Ra fi af vimic săi spui din partea 
ll Voltaire, d-le ? îl întrebă Papa. 

Englezul  surise, dar nu - răspunse 
nimic, 

— Ințeleg tăcerea d-tale, atunci te 
rog să spui lui Voltaire că e mult timp 
de când inchiziţiunea nu mai are nici 
ochi nici urechi. 





La ni 


UN PROVERB 


Din gură i îese în sîn-săl pice, 
ROMÂNESC i 


OAMENI ILUȘTRI 








dintre 
sa năs- 
cut la 1840 în Toulon si după o ca- 
rieră strălucită şi laborioasă a primit 
în anul acestu 2? recompense mari; un 
fotolii la academia franceză și direcția 
importantei roviste Revue des Dei 
Mondes. EI u muncit mal mult singur și 
la INTO a debutat în critica ter: ară 
prin un articol de revistă întitulat 
Saint-Louis et son temps (Sfântul Ludo. 
vic şi timpul sci. 

In Revue des Deux- ilondes şi-a câștigat 
şi stabilir autoritatea sa. Brunetiere u 
răsfoit carte cu carte enorinul dosar al 
literaturei franceze din veacul al 16 lea 
până în zilele noastre: E) a citit tot 
ce sa scris în acesti DD de ani şi a 
citit pagină cu pagină toate volumele 
din biblioteca lui bogată. Articolele sale 
în sus numita revistăYsunt citite de 
toți. Academia a premiat mal multe 
studii de ale lui. precum şi scrierea 
P?oman naturalist publicat la 1855, La 
1850 a fost numit maistru-conterenţiar 
la scoala normală superioară. La 0 
deon a ţinut o serie de conferinţe a 
supra teatrului. Mar târzii a publi- 
cat marea scriere dogmatică și critică 
întitulată /eolution des genres dans [ îs- 
toire de la literature. 

Brunetier  înlocuezte . la academia 
franceză pe lohn L.emoinne, decedat. 


Brunetiere. unul 


Ferdinand 
distiusii acalemiciani trancezi, 








H A Z, 


la bărbier: 
Păcală se aşează ca si se rază, Și 
fiind că fumează, băiatul îi pune o scui- 
pătoare în dreapta, 


Păcală se întoarce spre stânga și 
Scuipă. 


Băiatul trece scuipătoarea în stânga 
Atunci Păcală se întoarce spre dreapta 
ȘI scuipă: apol zice adresându-se hăia- 
tului : | 
-— Ia dacolo cuţia aia, că pe nrmă 
O să gresesc și o să scuip în ea. 


ler si 


Ciorava, 


NOTA SATIRICĂ 


a PR N a aa 





—- la ascultă Anico, apa asta e fiariă 
bine ? Știf că doctorii zic să fierbe 
apa pe care o bem, căci e. mai curată 
de microbi... 
— Da încă ce fiartă-l. O sili taman 
de la gara de nord. E din “azamul u- 
nel locomotive. 





0 explozie de dinamită 


May moi rănită) 
iiege, 23 Aprilie. 


O explozie de dinamită Sa produs 
noaptea trecută înuintea casei d-rului 
Renson, rue de la Paris. Doctorul lien- 
son, temeia sa şi un amic ul familiei, 
doctorul Bodact. ati fost erav răniţi; uu 
trecător au tost rănit uşor, -— Pag subele 
materiale sunt foarte considerabile. 
Autorii atentatului suut necunoscuţi 
îucă, dar poliţia a arestat chiar în noap- 
tea aceia 15 anarchişti ; se erede că a 


lierului Curţii de apel Rensau care sade 
întalta. stradă şi a. cărul adresă Du o 


cunosteait în mod exact autorii crimei. 
iege, 24 Aprilie. 


Mulțimea nu încetează “de 4 circula |. 
dinaintea case! unde s'a produs explozia. 
Doctorii aii constatat că starea dor- 
torului Renson este toarte gravă. ta 





vea celor-Lalți 2 răniţi este mai satis 
făcătoare. | 
Duminică. 


Ministerul de vozboiu a trimes la ti-, 
par, şi va apare În curând, regulamen- 
tul instrue țiuvei asupra tormărei. ochi- 
torilor în regimentele artileriei de cântp 


iu urma unui ordiu al ministrului de 
vezboiu, zilele acestea 1200 de oameni 
diu fiotilu noastră, 
vor strămuta la Lu 


te la Cernavoda, se 
lcea. 


D, ministru al domeniilor a hotărit 
înființarea in Dobrogea a. mai 
sate de plugari români 
dez 25 pogoane 
cultură, . 

Acest păment va fi împărțit îu douc 
loturi: unul mic. de 10 heciare, pentru 
care se va plăti Statului 3 lef pe an, 
pe timp de 50 de ani şi altul mare, de 
ID hectare. pentru. care se va plăti 
DU bani pe timp de 20 ani. 


Multor 
cărora să le 
de păment pentru 


Cu începere le la | lulie, pachetele 
postale din străinătate cu destinație 
pentru orașele Crăiova, Brăila, Galaţi 
și Iași vorii vămuite chiar la birourile 
anale de la froutieră, adică la Vâr- 
Predeal sai Burdujeni. 


D). dr. (reorgescu, merlicul şef ul con- 
siliului senitar al capitalei, lucrează ac- 
tualmente la un raport asupra conare- 
sului de la Roma. În vest raport se 
va arăta cu deaminuntul starea de sa- 
lubritate și igienă atât de la Roma cât 
şi din alte oraşe ale Italier precum şi 
îmbunătățirile ee tr ebuesu euluse în ca- 
pitala noastră, 


percepției cine. ] sa mutat 
din calea Rahovei, în casele din str. 
Poliţiei No, 5, etagiul L-iii, vis-a-vis de 
proprietatea (urcului Sidoli. 


Biroul 


liga pentru unitatea culturală a tu- 
tulor - românilor secţia Caracal a dat 
arţea trecută un mare concert. în 
sala gimnaziului local, cu concurzul e- 
lementelor principale ale corului Ma- 
dona Dudu din Craiova, Sub. artistica 
dirigiure a cunoscutului tenor th. 5, 
Vasiliu. Succesul coneertului i  tost 


ientatul erau îndreptat în contra consi- 





Luni, 25 (30) Apriie 1894. 


peste toate aşteptările și convertanţii 
aclamați de mai multe ori. 


Mâine. Luni, va apare «Universul» 
politic la ora obicinuită, având o dare 
de seamă amănunţită a mectingului ce 
se va ţine azi. 


D. AL Mareş, propriet tarul târgului 
Pechea, a făcut mai multe publicaţiuni 
Că va pune o taxă de un leii pe vitele 
cari se vând în târgul de acolo. D.. 
C. Robescu, pretectul judeţului ('ovnr- 
In, de care ţine târgul Pechea, a ficut 
cunoscut că taxa ar fi ilegală şi poate 
fi dat judecăţei pentru acest fapt. 

D. Mares sa plâns ministerului. care 
a cerut lămuriri în privința chestiunei. 


Trupele de dorobanţi şi călăraşi con- 
centrate în București vor ei mâne în 
tabere la Cotroceni. 

Se ştie că concentrarea de primă-vară 
va ține 10 săptămâni. | 


Cursurile. tutulor» scolilor civile zi imi. 
litare reîneep mâine. dimineață. 


instrui 
ÎN foaI- 


D. “Take lonescu, ministrul 
tiunei publice si al cultelor, 
ee mâine de la Sinaia. 


bn în 


Vineri seara avut loc în sala UOrfeii 
banchetul oferit merubrilor congresului 
socialist. 


DEPESI 








Baplozie ze dinamită 
Pais 29 Aprilie, 
O bombă cn dinamită a explodat la 
lyon lângă tabrica de dantele a d-lui 
Rontier. Câte-va ecamuri atu fost sparte 
și un amploiat usor rănit. Poliţia a a- 
restat un individ care în momentul ex 
plozici u strigat: «Trăiască anarehia»! 


Fartună Mază -- DNTamersasa 


srictimme 
Londra, 22 Aprilie. 
Furtuni violente aă bântuit 2 zile 
de-a rândul  țermurii Scoției și A 
oliei, pricinuindt nenorociri şi pagube 
însc mate, De-aiungul  ţermurilor, au 
tost dărâmate mal “multe Case si nu: 


meroase bărci de pescari s'aii cutundar. 
Paguhele suut însemnate. Vrea li 
poscai sai încet, 
Qiocnire Se trenuari.-- 3 mmorţ: 
| Petersburg 22 Apriliu 


Un tren de martă Sai) de per 
soane sati ciocnit aproape de Vario 
via. locomotivele sati sfărâmat: use. 
mencu şi 6 vagoane, | mecanice si 2 
pasageri ai fost omorâți. iar rau 
arav PĂnIți. 

| oază « 
fjatoare 


Paris, 25 Aperiiie. 
tiuvernul francez i trimis Comitetu- 
lui de ajutoare din Atena 0000 franci 
pentru victimele cutremurilor de pă. 
ment. 





LTencrocire 
Lion, 23 Aprilie. 
In momeniul când termina revista «de 
cavalerie, gene.iiii! Ferrou a căzut 
tare de p> 0.1, Else plânge de dutruri 
interne ; :..0 contusiuni la cap. 


A narehisti condamnaţi 
honda, 25 Aprilie. 

Curtea cu jurați a condamnat pe a- 
nurehistul Polti la 10 ant si pe ana 
chistul Fornara la 20 ani de muneă 
silnică. 

Presedintele a Zis, după rostirea sep 
tine, că trebuia să se siie că legea 


englezească a atius sl ă pedepsit cu 


aSpPrIme pe eTINiDalil cari atu Vent În 
ngelitera să prepare atentate. 





Din Camera Italiană 


- - Prin fir telepiratie — 
| Roma 25 Aprilie, 
Camera continuă discuția bugetuliu 
afacerilor străine. | 
DD. Crispi respunde opoziției care u 
încereiat să dea discursurilor sale al- 
terivare un sens ostil tripler-alianțe. 
Declară că tripla-alianţă este detenui- 
sivă. iar nu ofensivă. Cul ap Vrea Itu. 
lia să «leelare resbel? Alianța celor trei: 
puteri ale centrulul este pacinică ; chiar 
dacă această ulianţă sar disolva roi 
]talia nar putea să desarnieze. 
|). Crispi respinge imputarea de a fi 





Universul Literar No. li. 


natie 
subordonat poliţica orientală a Ltaliei 
la acea a puterilor aliate. Bulgarii aii 
respins în mod liber pe prințul Ferdi- 
nand de Coburg ca suveran, Ministrul 
saopus la trimitere de comisari streini 
la Safia, aşa precum voiaii cele-] alte 
puteri: el a putut să, facă să prevaleze 
opinia su în contra acciu a Rusiei, Tur- 
ciei si chiar a Angliei. (iiteşte docu- 
mente relative la “acezstăi chestiune, 
vil apPobări.. Nici o altă ciestiune nu 
sa ridicat în Orient unde Italia a avut 
un rol secundar şi unde ea a urmărit 
o politicii contorină originelor sale, a- 
dică de a înlesni desvolturea paci- 
nică a tutulor naționalităților, 

D. Crispi combate vechea idee după 
care Austro-Ungaria ar fi destinată să 
se dizolve. Austro-U nguria are o ast-tel 
de. vitalitate politică și militară în cât 
această eventualitate nu sar putea 
prevede : dar dacă aceasta sar pro- 
duce, ar îi păcat pentru Italia, căci ar 
perde bulevardul stii către Orient, 

Intru ce priveşte desarmarea priiuul 
ministru povesteste că în li, după 
rugămintea lui Gâmbeta, a discutat cu 


d. de Bismark posibilitatea une de- 
SaAPMĂYI, 
Cancelarul Gormaniei nu sa arătat 


în contra unui asemenea proect, dara 
făcuf să se observe că tentativele de 
acest tel ai căzut în tot-d auna, 

După cererea d-lui Crispi, d-nu Pan 
dolfi ia act de declaraţiunile ministe 
viale şi retrave o ordine de zi pe care 
o depuse îu favoarea desarmărei ge- 
herale şi a arbitragiului păcii. 





JO CURI 


ŞARADA 
de c-sonra Prvcăsanir i (rainere) 


In trei se “mparte şatât 

Că nu e lucru nare, 

Și "nicia sunt, să mă& credeţi 

Curată întomplare. 

A doua cată-me le câmp 

Acum în primă vară 

(“acolo stati, me necăjese 

Din zori şi până n seară. 

A treia sunt, des căutat. 

tiu imic de tot pronurme, 

Intregu's mare şi ei am 

În sînu mi multă lume, 
“ Url-ce persoană ne va trimite les laga A e- 
sactă a acestei șarade cel mult până la 22 A- 


„prilie curent, va participa la tragerea la sorț 8 
uni tramos roman. 


Deslegarea șarade! din <Universul Li- 

terar» No. lo este: 
EUR'TEU N A 

Al deslegat : | 

Loco : d-aele Eiena Stamatiu, Matilda Triau- 
dai, Elana Bojincă, Fani Loebel, Neti Veintraub, 
Cleopatra Marinescu, Roza Văieanu, Carolina Bra- 
uustein, Fanny Aizie, Marioara Albulescu, Sofia 
Peitel, Maria Atanasiu ; doamnele Maria St, Gri- 
gorescu, Rebeca F. Finkel, Aneta B. „Dragomirescu, 
ir N. Constantinescu, Elena A [oachim ; domnii 

]. Mandea, lanache A. Covaci, Efiimie N. Mus- 
i. Iliescu Emilian, Ticu Constantinescu, Ivanciu 
Predescu, Diculescu Petre. Sava Manolesou, Tra- 
ian Orescu, Theodorescu V. Enache, Constantina 
Ernest. llie Jeremiu, Tudor T. Panaitu, A. Cra- 
mer, Miltiade Leondu, Costică V. Stănciulescu, Io- 


sef Carnivi, llie 1. Sinaer, Isas M. Gritnberg, Ne- 


culae ]. Mandea, ]l. Brociner, M. Stoicascu, Acser- 
lad Heinrich, Nicu B. Dragomirescu, Dăscălescu 
Petre, Alexandrina Andreescu, Mihais Or&seu, Jan 
Negreanu, A. Arion, Ilius Răleanu, M. M. Penes- 
cu, Benedict Froimescu' Grigore |. Odobescu, A- 
lexaudru Albulescu, Al. C. Ioachim, Moritz Tei- 
“tel, E. Î. Spirashe. 





10% 


SECRET ONU MUEICENT 


"Roman de Emile Richebourg 





PARTEA II 
Negustoreasa de toalete 


| VINIL | 
Devcetări despre o mobilă teche 


Negusroreasa de toalete, vezând că 
„sosesc sculptorul şi doctorul  Delteil, 
plecă în cea mai mare grabă, 

Căută și găsi o birje, sări iute în eu 
şi spuse vizitiului s'o ducă la gara 
* Chao. 

Prebui să aştepte o jumătate de ceas 
plecarea trenului: cu figura ascunsă 
sub un vel. stiătu pe o bancă nevtzend 
nimic, ne auzind nimic din cea ce se 
petrecea în jurul ct. | 

Un amploiat al companiei se văzu 
nevoit s'o înştiinţeze că trenul pleacă, 
Leonia se urcă în cupei şi eru asa de 
“sare ahsorhită de gânduri, în cât sosind 


1 on G. Caracas, Vasila N, Păunescu, 








“Dragomir, Boris: M, Sehupoft, Lambru [. Mibăiles- 


MARE depozit de SARDELE 


200 lei, Mersut sigur și gurantat ler 15.90. 


tablă, stelar etc. : 


Adjud : d. M, Băcan. | 

Bacăti : domnil Dimitrie D. Candopulv, 
Grigorascu,, Costică Alexandrescu, loan I, 
gescu ; d-goara Anoelica Nicolai, 


Ghiță 
Geor- 


Buze: d-ra Maria G. Tănăsescu; d-nul Frosa G. 
Petrescu ; Nicolae E. Beciulescu, Gr, (heorwhiu, 
„Brăila: d-ra Sofia Sachelari; Marița P. Gheor- 


ghiu, Alexandrina Niţescu, Blisaveta Rusu, Elisa 
M. Orăşeanu, Rosine N. Solomou, Janeta M. Solo- 
mon, Maria Constantinescu, Elena M. Orăşeauu ; 
d-nii Gheorghe Th. Petcu, Grigore Ionescu, P. Da- 
niilescu, FPomiţas J. FPheodoriano, Elias Mipiner. 
Bucarabia (com.) Eutrosina, Ulaiş. 
Bivolari (com,): d-șoara Aglaida M, Vrânceanu. 
Craiova: d-rele Lenuţa Gheorghiu, Janneta I. 
Marinescu, Filoiteia Gherghina, domnii Dimitrie 
D. Stoenescu, M, G. Rusenberg, Th. Arceleanu. 
Călăraşi: d-nii Marius N. Constantinescu, Simi- 


C.-Liung :-d-nif Costică V. Popescu, Al. I. Di- 
manche, Î. Dumitrescu, George Î. Pantiilimonescu; 
d-ra Aua Tutuc. 

Ciochina (com.) 

Câmpina : d-ra Carolina Lobel ; 
Lobel, G. Călinescu, 

Calafaţ : bra Zamfira Î, Russo 

Focşani : d-rele Nicuţa Alexandrescu, Elena.Ne- 
gher, Alexandrina Zăgănescu; d. R. Crăciunescu. 

Galaţi : d-rele Sofia H Voruclaş, Leonore Dimi- 
triu, Lucia Constantinescu, Paraschiviţa Damian, 
Aglaia D. Vasiliu; domnu Theoeor Th. Dobrea, 
Flerian Caloufirescu, M. Filderman, Costică C. 


: d-nu Constantin Rădulescu. 
domnii Rubin 


cu, Crum. M. Sehopoltt, Vasile Dimitriu, P. Damian, 
Const. I. Penciu. . 
Criviţa (com.): d-na Elena Nicolai. 
Ginvgin : d-na Liveratu; d. Aristu T. Pretenderis. 
Gaia Pasesni: d- Chiriac Harulambie, 
Gara Lăculeţe : du 1. Pădulesen. 
Huşi : d-soara Maria N. Cornea. 
Iaşi: d-nii Aureliu Mihăilescu, Velciu Iulian. 
Hârşova : d-soara Olga [.. Nicolaidis ; d-nu „lan 
P. Costovici, 
Haita Prahova : d-nu Victor Popovici. 
Herţa (com.): d-ra Coca Linde. 
Ostrov (Dobrogea) : d-nu Alexandru Stătescu. 
Ploești : d-ra Xiaria Georgescu; Natalia Mihă- 
escu ; d. Nicu N. Niculescu, Gheorghe V. Rădu- 
Jescu, Costică D. lonescu. . 
Piua Petri (com.) : d-un Jionisie Gheorghiade. 
Părscov : d. Niculae Vasilescu. 
Pavincia (Racăii): d. A, Clarenfeld, 
Sinaia : d, Ghiţă G. Nicolai. 
Târzovryte : d-rele Zoe Gheorghiu, Marie N, Va- 
silovski, Elena Constantinescu ; “doamnele Elena 
Ianoovici, Irina ]. Constantinescu, 
T.-liu: d. Constantin Procea. 
T-Măgurele : d. Ilie M. Malacsianu. 
Vaslui : d-nn Moritz Cabana. 


Premiul a fost câştigat prin tragere ia sorţi de 
domni:şoara G. Brânciauu din comuna Brvolari j ju- 
deţul Jaşi. 


Persoanele cari ne în met destegări la  ghi- 
citorile noastre sunt. rugate spe a fe frimete prin 
cărți postale închise si: foted'o-taiit a ne indica 
și adresa spre a nu se mai întemplu CONȚu- 
siuni în trimiterea premiului. 








40 la sută mai ieftin de cât ori-unde 
SARDELE Bocage cutia 230 grame bani 70 
2RO 80 


> Migone ». > > 

D Excelsior > 895 , + 90 

a cu ţrufo. > 210 > Lei 1,15 
exţra-fine, fără ose > 285 > + 1.30 


De vânzare la Administraţia ziarului UNI- 
VERSUL strada Brezoiann Nr. 1]. 


1 NOUTLA'TE!?!! 


Ceasoarnive remontoir de metal soleil aurite 
uuinal ler 10.00, | Petitie 
Ceasoarnice remontuir cul. cupace Trulnas 
gravate de metal soleil auvite cu.ane cel iai 
fiu, peutru bărbaţi, care nu se poate deosebi 
de unu ceasornic de aur veritabil, care ar-costa 





2 


De veuzare lu administea ţia i pri «UNI- 
VERSULUI» strada Brezoianu No. Î1, bucuresti. 
Se mai aftă un inare de pozit de le de to 
tal solesi aurite foarte tine cu leul |, m, > lur și 
9.00 Ducati. 


prea Ea E aai 
D e vânzare material vechiii forte 
ettin, precum cără- 
midă bună, uși, ferestre, scânduri, grinzi, 
Adresele vis-a- vis de 
biserica Mântuleasa şi fundătura St. 1- 
lie din calea Rahovet, vis-a-visde bru- 
tăria Hagiu. 1718—(10) 





la Paris, dacă ar fi întrebat'o cine-va 
cu cine a călâtorit în compartiment, 
n'ar fi putut răspunde nimic. 
pe piata Havrei era cât p'aci să fe 
sdrobită d'o trăsură: mergea ca în vis, 
supunându-sc unui tel de mișcare au- 
tomatică ; dădea, peste trecători, trecă- 
torii dădeaii peste dânsa și ea nu ştia 
nimic. 
In sfirşit sosi acasă ; credincioasa sa 
Elisabeta se sperie de gălbineala și de 
turburarea de pe faţa el. 
-— Doamne, cucoană, zise dinsa, 
ți s'a întemplat ? ești bolnavă ovare ? 
— Nu, sunt numai foarte obosită: 
mă duc să me odihnesc în 


Ce 


mine, să spui că nu Sunt acasă, 
Se simţea incapabilă da se ocupa de 
afaceri, Ă 
Se urcă în camera sa: privirea îl 
căzu întro oglindă care îl trimise în- 
dărăt chipul schimbat cu totul de du: 


În camera. 
mea. Dacă vine cine-va şi întreabă de 


. OO eee MAE SERI Sa 





8 rr E E pr e Er E e E e E E i fr PR e E aprilie AER A RT co E E CEE E E E E E E E E i E a E n E E a PI dl E a PE e i i 


ere. IȘi scoase pălăria, o arunca pe o, 


mobilă și căzu pe canupea. 
(tândindu-se la fiul săi care o res- 

pinsese, amintindu-și de ucea expresie 

de grouză şi dispreţ ce auzise în ola- 


Şi franco. 


plimbat bolnavii, ete. 


— 


NI ARK RDER'OZEA 
e 


bărbați si copii, de la lei 1.10 la 
lei 6.30 bucata. 

La administraţia ziarului «Universul», 
Strada Brezoianu No. Il, a sosit un 
transport de pălării, fason ultima mo- 
dă, cari se vând cu următoarele preţuri: 


peniru 


Pălării mo! pentru vară . . Lei 1.10 
Pălării mo! ultima modă . . » 3.— 
Pălării tari ultima modă . » 4.80 
Pălării tar! ultima modă. . » 2.50 
Pălării roşii, verzi şi albastre, 

pentru copil. e ni „2.00 


D 


Pălării marinar, pentru copil 3— 
Pălăriile sunt de culoare neagră, ma- 
ron, gri, beige și tabac. 
Nici cu 40 ia sută maf-scump nu se 
pot găsi asemenea pălării în toată ţara, 
Vindem efiin ca să aducem serviciii 
publicului nostru cititor. 


Reparaţiune de ceasoarnice 


—cu 50 la sută mai ieftin de cât ori unde. 

Depozitul de ceasoarnice de la administraţia 
ziarului UNIVERSUL, luând un avent foarte 
mare și în urma dorinței exprimate de mai 
mulţi cititori, au adus din Geneva (Elveţia) 
doui lucrători special! pentru repararea cea- 
soarnicelar. 

Pentru a sațisface publicul și maY ales pe ci. 
titovil noştri, ori ue reparaţie de ceasoarnice se 
va tace cu 90 la sută mal ieftin de câc ori nade. 

A se adresa la administraţia ziarului UNI 
VERSUL strada Brezoianu No. 11, Bucureşti. 


Unt-de-lemn Franțuzesc 


— CALITATE SUPERIOARĂ — 
garantat curat de măsline, 20 la sută mai 
ettin de cât ori-unde. 
Litru, . Pe 
Tinichea de i litru. ă 2.85 
Unt- de-lemn, calitatea II-a, garantat curat 
de măsline, în tinichele de 900 grame  „ 1.80 
De vânzare la administraţia ziarului »Univer- 
sul“, Strada Brezoianu No. 1], odihna II 


MAȘINE de CUSUT 


— Primul Deposit de MAȘINE de CUSUT — 
Patent SINGER Pertecționat. 
Cete mai bune «lin teme. Neîntrecafe în sotidi- 
tate, letevere și elegantă. Peste 5 milioane sunt. 
în întrebuințare. 


Ce] Aa îusernnat deposit în România de - 
VELOCIPEDE 
Biciclete de siguranță pentru bărbați și copii. — 


Tricie]e. — Mers usor? Hlegunță comptectă ! Cea 
mai mare soliditate! 


Arme! Arme! Arme!! 


de i iau au de precisie, «le apăvare, de salon, 
- - Oarabine - - 

Carabine cn repetiţie ce oaie descărca într'o 
jumătate ce minut 12 focuri, băcâad 1000 —1300 
metrii. Cea mal bună armă pentru venători, 
mosieri, avendast, ete. -— Revolvere de coate ie- 
urile și mărimile, Cerresşe, Puburi. ete, 

Atelier special pentru reparat Mazine 
de cazut, velocipeda, arme. — Un u- 








Lej 2,75 


» 





"maerier experimentat este însărcinat cu repara- 


„et arnelor. 
Catalogul ilustrat să trimite la cerere grafis 
Depositar general : 


o Î. |. ZISMAN ag 


Corapantia Americană 
Bucuresci, Calea Victoriei No. 44, Bucurescl, 
Magazinul! se află lângă farmacia Bruss (vis 
a-viy de Luvru), colţ cu strada Nonă. 
Cărucioare pentr copii,  Pototiauri pențrniu 
„1492,-—(42) 
ad EI 


Mare depozit de cravate 


ia administraţia ziarul elIniversul», se află 
uu mare deposit de cravate de fail, satin și 
foular, cu preţul de la 0.10 bani bucata până 
la 2.40, 


sul lut şi citise pe fisionomia lui, plân- 


suli se urcă în gât şi o îneca. Locmai 


după câte-va momente putu să plângă: 
atunci lacrămile îi curse în ihondenţă 
pe. obrajii ofiliţi. 

Du încetul se tăcu lumină în spiritul 
stii turburat; putu să se constituie 
scenele din momentul intrărei erla ba- 
lui luntraşilor. 

— Dar de unde i-o fi veuind oare 
disprețul ăsta pentru mine? (ihicit-a 
oare dânsul că între el şi mine eo 
prăpastie ? 

La ideia asta, vâzu trecând pe di- 

nainte-i imaginea posomorită a trecu- 

tului săi; cu adevărat acel trecut era 
un abis, o barieră de neînvins între ea 
și fiul săi. 

„— Dar nu, Îşi zise densa iar, el n'a 
ştiut cine sunt, n'a putut să mă Yecu- 
noască după atâţia ani. Nu, nu, dânsul 
Wa putut lămuri că respinge pe ma- 
mă Să. 

Pe urmă. asi o scurtă tăcere urmă: 

— Dar dacă ar fi știut căi sunt 
mamă, nar îi avut pentr u mine acelaşi 
dispreţ, aceiaşi groază ? Nu Lo fi în- 
văţat tatăl său. să mă urască. să mă 





N ————  ——(— —————— ————— 





> Aprile 1894. 


Luni, > 








Lacul Sârat 


Restaurantul Hotelului Poppescu 


este de arendat cu începere dela 

1 Maiii, cu toate necesariele. Cel mal 
bine situat Restaurant din toată stațiu. 
nea, având pe lângă alte avantage şi 
clientela unui Ilotel de 120 camere, din 
cari parte sunt angagiate chiar de la 
i Maiui.—Doritorii a se adresa la d.C. 


Poppescu, proprietarul acestui Iloteil.— 
51 Calea Regală, Brăila. 627—80 





2 De arendat 


A CDNAiSie rațiunea avere! moștenitori- 
lor M. $. Zoitza Doamna B. Brânco- 
veanu, dă în arendă cu începere de la 
25 Aprilie 1895: 

Moșia Obilești din jud. Ilfov 
Islazul Romanați 
Corcov: Mehedinţi. 

Arendarea se face prin licitațiune 
publică care se va ține în ziua de luui 
> Mai, la ora 3 p. m., în cancelaria 
moștenitorilor, strada Dorobanţilor No. 
52, unde în toate zilele de lucru se 
pot vedea coudiţiunile şi lua orik-ce in- 
formaţiune. 1659—-15) 


Consultaţiuni speciale 


Bole nervose și Boale de ochi 
Fazamen atentif și îngriztire conștiinciăsă 
Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU 


de ia Facultatea din Puris 
Consult. de la 3—6 p. în Calea Văcăreşti 102 


„AURORA“ 


Societate de papa reciproc în eus de bulă si nubrte 


INVITARRE 

Onor. membri sunt respeetos rugați a asista 
la a VIII-a adunare generală ordinară care va 
avea loc Dumineeă 24 Aprilie 46 Mat 1891, la 
ora d d, u,, în sala Lazăr, Calea Văciresei No. 
74. Rugisi pe Ono. Meanbri a asista în numite 
cât se poate de mare și precis, 

LI02—(3) 


» „> » 


> >» po 











COMIT ETU 0 


BY LEI 1.90 LEI =] 
ma UN CEASORNIC DEȘTEPTĂTOR me 


La administraţia ziarului  <UNIVERSUI» 
strada  rezoiauu No. 11. Bucuresti, sosind 
ui nare transport de reasoarnice de masă cu 
desteptăror, se vinde ca prețul fabrice alică 
“let 4,90 bucata, 

Mersul regulat garantat, 


GRATIS ŞI FRANCO 


Marele Magazin de Luvru din Bu- 
curestţi triunite gratis. şi franco imediat 
după cerere. Catalogul s6ii general 
şi ilustratcu toate houtăţile sale pentru 
sesonul de primă-varu şi vară a. c 

Mui face cunoscut că a iufiiuţat un 
depantement special de Lingevie de lame 
care va fi în tot-d'a-una bine asortat în 
curentul modei, primind şi comande de 


Trousourile cele nul boaute. 
1690 








îl 
9 Lei 5.60 Lei 
el 9. €i PE 
am IN CEASORNIC REMONTOIR gg 
Frumoase ceusoarnice remonțoit de nichel de 
buziinar, tuvenţiunea Americană numul 5.00 
lei bueatu, 
De veuzare le administraţia ziarului <UNI- 
VEISUI» strada Brezoianu Na. [[. uude se 
află şi un are depozit de lanţuri de ceasoar- 


nice, aurite si argintate cu preţul de 0.74, 0.90, 
1.20, 1.30, 2.00, 3.90 ler bucata. 











blesteme ? Nu cum-va i-o fi zis lui: 
„«<Tu nu trebuie să revezi nici odată pe 
mama ta» după cum şi mie mi-a zis: 
«no săţi mal revezi nici odată fiul» 

«O! omul acesta se arată neîndurat 
cu mine! îl urăsc! | | 

Un tulger sălbatec îi trecu prin ochi. 
Insă numajl de cât făcu un pest.de 
descuragiare și faţa ei luă o expresie 
de adâncă tristeţă. 

— Ah, murmură dânsa clătinând ca- 
pui, dacă fiul meit ar vedea aşa furie 
in ochil mei și ar ghici răsvrătirea ini- 
mei mele de sigur că mar desprețui 
şi mal mult nu e acesta mijlocul de 
al câştiga dragostea, 

«Sunt nedreaptă mal la urmă; nu sunt 
oare datoare să recunosc că acela care 
ma ălungat, care uii-a închis pentru 
tot-d'a-una ușa locuinţei sale, a făcut 
din copilul meti un om, un urtist care 
e uzi pe calea gloriei > 

«Asta trebue ţinută 
cestui om. 


în seamă a- 








A se cili urmarea în , Universul“ 


politic 
de mâine dimiaeaţă, luni. 


Universul Literar No. li 


DI - DI 





CASA DE SCHIMB 


Nachmias & Finkels 


No. 8 în noul palat Dacia-România, strada Lip- 
scany, în faţa palatniui băncei Naţionale 
Cumperă şi vinde tot felul de efecte 

publice, bonuri, acţiuni, scontează cu- 

pâne şi face ort-ce schimb de monezi. 





MAT ONIS 


GIESHUBLER 


Cea tal curată 
AP. NBENEAARA4 
şi care serveste de sute de ani pen: 


și de digestiune ale guturazulul, stu- 
macului şi leşicel udului, 

Escelent pentru ccpii și reconva 
lescent şi pentu îcmcile în pozi 
ţiune. 

Cea mai bună băutură diatelică și 
răcoritoare, 





Beiryic Kattoni, Baristad şi Viena 





- fn... pe matei e . î... 1. nn. x. 





REMIEDIU SIGUR pentra înlăturarea durerii: r 
de măsele şi de dinţi atricaţi. precum si a brale- 
lor de vingii, pură şi gât. vindecând chiar nesa 
fevitul miros de gură şi guturaiul: (froabnă, rd 
guşală, gâlci?e, anghină, abubă, orbalți, fisturi, 
roşeață, gingiile mâncate, umii 
ndjid, piatra si putrigatul dinților găunoşi). 


SALVADENTUL se mai poate întrebninţa cu: 


gmarea si în contra acurzerilar de nrechigi de nas 
lalocuină nesnferitul „lodoform“ în toate ranele 
şi rănirile, ca pansament. 

Pentru salvarea denturei, vindecarea boalelor 


aci ardtate şi desinfectarea higienică a gurei, s'a | 
sigur numit SALY =, | 


Asit numai acest remedii ! Vs 
Der aprobat de consiliu sanitar superior civil 
i militar, precum şi de înaitele autorităţi ştiinţifice, 


ru loalele organelor respiratcre] 


Luni 25 Anrilie 1894. 





STATIUNEA CLIMATICA „SOLCA: || POMADA ITALIANĂ 


m III SI CO VII A. sm 


Deja de mult cunoscută publicului român, situată la o poziţiune natnrală admira- 
bilă, încongiurată de păduri die brad si molid, cu aer foarte ozoniter și lipsit de eolh, cu 
două stabilimente de hydrotherapie, înzestrate cu cele îma! nout şi bune aparate hydro 
şi electrotherapeutice, cu îsvoare minerale naturale de tot felul, precum bă! de slatină 
naturală din isvoare din Solca, Dă! din extract de trunze de brad, molid, ete., băr de 
săpun, malt, ete., cu o altă secţiune de electrotherapie, masagiu şi cură de inhalațiune. | 


aranginte,— Preţurile foarte moderate. 


«Cure pneumatice după modelurile diu Gleichenberg și Reichenhall». | 
Cure cu zer de oae (jintiță), lapte dulce şi ketyr. — La staţiunea climatică Solca, 
se află locuinţe frumoase, contortabile şi eftine, o bucătărie exceleură şi camere complect 


SP Sezonul începe lu 15 Mai si durează până la 15 Septembre "Tg 


In ţimpul sezonului se află la Solca o muzică foarte bună, teava, reuniuni, ete, 


Dout rnedict. farmacie și un binrată teiegrafo-postal. se află la dispozitia vizitatorilor, 
Din România calea cea mai apropiată este prin Burdujeni, Iţcani, Hadikialva, Rădăuţi. fă 
Informaţiuni precum Şi prospecte se dati de 


18690.—(16) 








i ati apa a “ .ș* Pop 
iri Mei EX 
: f “fa ut ap Sie EI 
| SEE fai No, 


a Taft d dida (det Fi fi mate Ai i digi Ta he 
i 116.500 CEASOARNICE! A. Wasmuth & 0» 
CU INELE CONTRA BĂTĂTURILOR —— 

DI5— s'au vendut in timp de 9 lună in Mosmânia “ti 


A Dovadă că aceste inele coustituese astă-zi CEL MAI SIGUR REMEDIU în contra bătăturilor, 

depărtândn-le, fie ele cât de înrădăcinate, în timp de d până la 4 zile, 

îi Costul Ceasornicului Lu. 1.25. — De vânzare la toate farmaciile şi droaueriile din ţară. 
N O OODepoul greneral peutru toată homânia la VIOTOR TRURINGER, farmacist, Bucaresci, E 

Si Calen Victoriei 154, de uude se trimete contra Lu. 1.60 tranco în ori-ce localitate Erei. 


i 2 ma cas “zi: . - 

RE FA Ă Pe a zau 27] SN PCA IDR EL 
Noe ie poată AER zi 7 să ee 
ppt ra 25 = DĂ Pia Pi duri 


Președintele comisiunei de cură. 
Dr, FI. PORAS 


 : ai pier e 
E . 


E Mate A AC A e tei ec cea 


=. pr stă 


EC 
Sl e. 
Ci pe a tu sa E Main 0 a ee e e Ta acei În ide” ALE d 
ES ge mie, FREE SE e E LI O LA d e E psi Ari .. 
i e Mi mda pt EN a Pg a e aa e e de “ri m 
PCC ali BE die — dee a TR Nae Ati pe a s-o “4 + 


P- 
+ 
j 





as" IMPORTANT "Ea 
Pentvu serhători, nunţi şi d-ni e€o- 


mercianți detail 
Dulceţuri toate fructele cu vanilie foarte et- 


! tine, şerbeturt proaspete în fie.care zi, kilo 1.60 








umfiături în fălci, | 





ț 


» urma experimentărilor bine apreciate prin spitale, 


Laboratori: nnivertitare gi Cahinete ale dentiştilor, 
precum şi prin numeroasa clientelă a mai multor 
medici cu reputaţinue distinsă, asivurând prin cer- 


„malte pentru preţioasa descoperire a SALVA DEN- 
“TULUI. inventat de d-nu 8: Popini, vechiul far- 
macist şef a! apitalelor civile din capitală, carea 
ishutit să yrepare acest medicament sub farmă de 
puivere antiseutică. analgesică. calmantă, tipică, 
tesolutivă, desconrestionând membrana mucoasă şi 
Aesiufectând energie pura. fără nic! un pericol da 
oțrăvire : invhiţinân-se chiar şi de ub copil. de 6re- 
se la unele din hoalele arătate SAI VAPNENTUL 
se suflă în vât. QOustul gi mirosul medicamentului 
suit destul de plăcute. . a E, 
„SALVADENTUL* se găseşte la toate farmaci. 
ue (Depuzite la droyueriile din bucuresti pre 
mm şi fa Administrația ziarului „„[mtorsul “i, 
şi la înzrentator, Cutia | Lei. 
Da] 


27. Scmuere elastice -£ 
cuie mai solie, peatru paturi, se fa- 


brică în atelierul de ţesături de 
sîrmă a lui | 


LUIGI CAPRARI 


—(alea Griiţa, 1l0— 

Somiera solidă şi eleganţă, nâăsco 
cită de Lui: Caprari, a fost premi- 
astă en premiul ] la concuraul din 
| Tirgu: Musiior De 
In tabrica aceasta, ae eonfecținnează 
grătare, dârmoane sjeciale pen- 
tru nlegerea aisipuiui, petrişului, ae 
rhiuai ui alta. 88] 














Mare asortiment de parfumuri 


ale renumitei fabric 1 :IRAUD din Grasse lâugă 
- Nizza (Ctanta) țara florilor, 


Jokey-elub, Fin proaspăt, Obopouax, Ylaneg-Y. 
(anu. Truular. Gelmomin, Aose. Parguli gi Alare 
hai. le! Yu nticla. — Musat de Alpi, Iris alb. 
Lita alb, Viorele de Tiaiin, Heriotrop alb şi Aus: 
tral houquet, let 4 atela.—Priae Vanda. Pean de 
Spania şi Runqnetul Haremului. lej 4.95 sticla.— 
Viorule de Nizza, Rouquetu) Horilur din (*rauxe şi 
Ess-Rouqnet frances. le! 4.âU sticla —Truudafir de 
proveuce şi Ruuquet Împerial de. Ronasie, le) 5.50 
sticla — Esența Îxia Liz sin Japin, lei 6 sticla 
- i De venzure la Adininiatratia ziarului Uni. 
şeruul, xiPuda Rrozoianu Na. Îl Hihcireaei. O - 


—— 


Editura Typ. «UNIVERSUL», L. Cazzavillan, 


n. 


| 


lficate, buletine. scrisori de felicitări şi mulţumiri | 
| 1590.—(10) 


Licheruri Ananus , o. . . . . < 2.50 
« Benedecţin , . EI « 2.30 

« Chiuraso. . . .. . « 2.80 

« Sartreze, « 92,80 

e Piperuent . e 0 tau age 0 9 BU 
Alaş Cumel veritabil ,., . . . e 9.40 
Licher Napoleon. . SR e 92,.— 
« Cacaua a la vanilie, < 3.50 
Romuri Emplezegii, , o... . . « 1.90 
€ damaiteă .. « 9.4âV 

c Vanilie şi Ananas , « 5.20 

> St. Georges, ,.. ,. <« 4.— 

> St. Helenes . E ce e die ga 2000 909400) 
Rachiuri bine preparate si cu bune gusturi 


pe Menoiii Casi de la 1 fr. litru în sus. 
Veritahilă mastică de Hio 3 franc! litru. 
Prăjituri proaspete in fie-care zi 10 b. bucata. 
Licheruri la bu.ile mat bune ca cele străine. 
Ambalagie frumoase, toate sorturile şi fourte 


eftine. | | 
NIARE DFPOZITE 


de spirt rafinat 100 centigrade cel mal fin: 


Litru 2.— 
1.30 
ie. „tă 1.50 
comencianți, se face 


Alcohoi de vin. . . . 
Spirt de mazină, . . . . e 
Spirt de lustru., tau did A « 
Spirt rafinat pentru d-n! 
reduceri de preţ. 
Bomboane, şampanie şi 
nuntă foarte efrine. 
Cozonaci si Cuglefuri lucrate fin în vanilie 
pentru Paşte. 
Siropuri, vişine, smeură, lămâe, 2 fr. kilo. 
Cofetăria, T. D. Creţulescu. 
— La înger — 
Str, Carol | No. 4i, 


toate arțicole de 


MEDIC și CEIIRURA 


Zi. O'TIILO 


Am onoare a anunța onor. publice gi În 
special onor. mea clientelă că m'am matat 
Calea Victo via! No. lili (podul Mego- 
goxei), unde dat conauitaţiă madicale pentru 
Qri-oa fa! da oale de la 8—10 ore dimineaţa 
de ia 3—4 ore după prânz şi de la s—8 ore 


seara.— Tot odată îmi permit a atrage atenția 


suferinzilor că, cunoscând de aptoape toate 
medicamentele r&posatalul Doctor Draseh 
precum şi metoda sa de tratament, pătimagii 
cari doresc a fi trataţi după metoda demnu- 
lul D-r Drasch. vor fi trataţi ast-fel. A: 

Polele secrete la bărbaţi gi femel sunt tra- 
tate cu succes sigur după metoda mea. 

Tubereulosaa (oftică, atac) la începutul. 
ei, dacă nu va fi prea avansată, garantez com- 
plectă vindecare; o mulțime deacte de mul" 
țumiri staă ia dispoziţia bolnavilor. 


Q6 








UN TEN 


în etate de 22 de ani neînsurat, ocupa- 
ţia mecanic, dorește a găsi un proprie- 
tur de maşini ce treerat cu o garnitură 
saii două, în modul acesti, proprietarul 
cu muşinile iar tânărul cu conducerea 
re paraţiei şi cheltueli, iar câştigul se 
împarte după înţelegere fară leată, 

Sti tot acest tânăr caută pe un oare- 





care donin cure posedă capital de 6,000 


lei, şi voeşte a întreprinde o atacere cu 

un câştig de 4,000 le! la 6000 pe fie 

care an. i 

„Acest tînăr dispune ca cauţiune o 

proprietaţe de lu 2—3000 frane. 
Doritorii se vor adre:a la administra- 

ţia ziarului «Universul» 'prin scrisori. 
1666. E ă (3) 





Strada Brezianu No, 11.—Buconreşti 





ĂRR 


Mare deposit de Ceasoa. nice 





—— —— 


Deasornic de buzunar, de nichel (remontoir) 5.60 


Frumose ceasornice de masă, cu deşteptător 


easornice de masă cu deşteptător, de lemn 


sculptat, înălţime 35 centimetri. Aceste 
ceagornice sunt o adevărată poiloabă pen- 
tru un salou. Nici cu 40 left nu se pot 
cumyera în România asemenea ceasor- 
nice. Nof le vindem numai cu . a 
VeaBornice de masă cu deşteptător, formă 
patrată de aluminium şi metal galben aşa 
zise Mercur, de o frumuseţe și eleganţă 
rară. Le vivdem cu preţul fabricei . 
Ceasurnice de masă cu degteprător, de me- 
tal, aşa zise Student. Foarte frumoase 
și solide . . i sn o. E a ok. . . 
Ceasornice remontair de nichel. ., . 
Ceasornice remontoir en 2 capace frumos 
gravate de metal soleil aurite cu aur 
ce] mai fin. pentru bărbaţi, care nu se 
poate deosebi de un ceasornic de aur 
veritabil e A A ea e ui 
Acelaş ceasornic cu un capac, pentru dame 
Ceasoarnice de argint <u 2 capace tru 
mos gravate și aurite cu aurcel mai 
fin pentru dame. Nici o deosebire cu 


15.50 


14— 
10.50 
9,— 


1.50 
ll— 


„un ceasornic care se vinde cu 150lef.— 


Bucata numai. pia eesti ui COLA Su 
Ceasornie de meial oxidat cu un capac 
(remontoir-enera), pentru bărbaţi 
Acelaşi ceasornic pentru dană. . , . 
Ceasornie r-montoir de metal oxidat zu- 
grăvit cu fluri (noutate) pentru bărbaţi 
Ceasornic pemontoir de argint cu două ca- 
pace frumos gravate, pentru bărbaţi. 
Acelaşi ceasornic cn un capac pentru 
dama lei 19 şi cu două capace. 
Ceasornie de precisiune remoontoir (obser. 
Watch), superior aucrei, de niche] oxi- 
dat şi de metal alb extra, pentru bărbaţi 
Frumoase ceasoarnice de metal oxidat 
(Calendar-encre) indicând orele, miuu- 
tele, secnundele, zilele, lunile, cât avem 
ale lunel și fasele lunare, bucata numaj 
Ceasornic remontoir de aur 14 carnte cu 
un capac frumos gravat, pentru dame 84.50 
Frumoase lanţuri de oţel pentru ceasornice —70 
Aceleaşi lanțuri aurite saii argintate, . —90 
Alte lanţuri mai fine cu lei 1 20, 1.50 şi 2 le] 
bucata. 
De vânzare la administrația ziarului „Univer: 
sul“. str. Brezoianu No. 1. Bwenrpgii, 


CAFEA 


CAFEA Rio Calitatea 1 , . Kiloge. Lef 3.30 


32.— 


[i ! Salvator. . -. - - . A E) 8,60 
a OMartinică , . . . . » 8.80 
= Ceșpian . . . . . e n m 4+30 
» Moca. , . . +. . a a 480 
Cafea regală (cicoria) pachet de 200 gr. „ 0.35 


BACHAR bocăţele . ,, . 
De vânzare la administrația 


n s 1.16 
ziarului „Univer- 


-ul“, Strada Brezoianu No. ]|. Bucuresel, 








DIF lon (._acherdă) 

La administraţia ziarului «Universul», se află 
spre vânzare ton sati lacherdă, în cutie, pre 
parat cu unt-de-lemn de .Nizza.— Cutia de 260 
grame lei t.19. 





Tipărit cu maina Kânig şi Bauer din Wiirzburg, unica în ţară 


— 











Contra cheliei găsim în fie-care zi în ziare, 
proclamate ca remedii sigure, nişte apecia- 
lităţi neeficace şi chiar pericoloase. Poma- 
da pe eare noi o presentăm publicului nw 
trebue de sigur pusă in rândul acestor false: 


i remedii şi mii de vindecări obținute atestă 


eficacitatea şi intaibilitatea ei. 

Pomada lialiană e un produs serios stu- 
diat, stimulant şi nutritor, un regrnerator 
foarte puternic al părului şi infailibil, ale 
că are proprietăți balsamice, întroducându: 
se prin porii pielti, întăresc rădăcina p& 
rului, împedică atrofiarea bul! Lor şi face 
să crească în câte-va septămâui perul și 
barba, dacă vitalitatea tubului capilar nu 
6 de tot atinsă. | 

Pomada Italiană, afară de aceea, că 0 
preşte căderea perului şi curăţă perui de 
toate murdăriile ca: mătreaţa şi altele, ţi- 
nându'! tot-d'a-una sănătos, moale şi lu» 
108, mal are şi incontestabila proprietate 
ie a preveni albirea psrului, 

Pomada lialiană vedă părului lucirea 
ia şi e foarte folositoare pentru copii mică, 
le oare-ce, pe lângă că ea curăţă perfect. 
pâral, îl face să devie des şi creț, 

Recomandăm această pomadă, care po- 
sedă cel mai plăcut miros, pentru întrebu- 
nţarea zilnică ca să evite cosmeticurile 
vetămătoare pentru fixarea perului, cari 
«unt cansa principală pentru care se strică 
esetura capilară. — Flaconul lei 4.50. 

N.B.—Am constatat că niște speculanță 
«i falşificat această pomadă imitând etl- 
cheta şi altele. Pentru ca publicul să nu 
ie inşelat, înștiințăm că adevărata pomadă 
taliană se vinde în Bucureşti numai la 
«Administrația ziarului „Universul“, strada 


| Brezoianu No. 11, şi la Biuroul caiculator 


Calea Victoriei No. 150. 

Se mal găseşte şi în următoarele oraşe 
principale : In Galaţi: la corespondentul 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
sordia, vis-a-vis de noua cofetărie Centrală. 
—În Iaşi: la d. E. |. Brumer, depozitde 
ziare, str. Golia No. 46, foste dughenele 
băncii. — la Brăila: la d. Constantin Po- 
pescu, librar, calea Regală No. 31. — In 
Craiova : la d. I. G. Coşoveanu, librar și 
depozit de ziare, strada Unirri. — în Ro- 
man: la librăria K. Rottemberg, strada 
Ștefan-cel-Mare şi strada Primăriri. — In 
T -Oena(iua. Bacăi): la d. |. Apostol, 


Apa de (Genova 


O nouă descoperire deja premiată cu 28 
medalii la expozițiile naționale și îinter.- 
naționale, 

Putem asigura că nici o apă cunoscută 
până acum nu are calităţile acesteia. 

Dous sai trei picături turnate pe o ba- 
tistă dă un miros foarte plăcut şi foarte 
suav. Cu opt saii zece picături într'o ju- 
m&tate pahar de apă, spălându-se gura, ri- 
sipeşte mirosul urit, curăță dinții şi întă- 
reşte gingiile. Cu donă lingmițe, în două 
pahare de apă, spălându-se cine-va de două 
ori pe zi, întăreşte vederea, conservă, în 
tăreşte şi reînfloreşte esenţial cărnurile şi 
curăţă pielea, face să dispură bubele acci- 
dentale şi ori-ce pete, precum și încrețitu» 
rile feţei. Pentrn băi, o sticiuță din acâstă 
apă întăreşte corpul, face să dispară ar- 
loarea și ariditatea pielei, mâncărimea, 
Mistruge ori-ce miros urât al nădușelei şi 
procură o stare de bine neexplicabilă, Câte- 
va picături turnate pe un fer roşiu, ră 
pândeşte un miros din cele mai plăcute 
curățind aeru) stricat al odăilor, O lingu- 
riță ordinară într'un pahar cu apă depâr- 
tează de ordinar mâncărimea îi durerea 
când cine-va 'și rade barba. Mirosind'o des 
depărtează frigurile intermitente aşa de dese 
prin locurile bâltoase saii nesănătoase şi 
este un preservativ escelent contru boale- 
lor molipsitoare şi epidemice. daia 

Flaconu! mic, lei 1.60,— Aaconul mijlo- 
sit, lei 2,65,—flaconul mare, 5 lei. 

Se mal găsește şi în următoarele orașe 
principale: In Galaţi: la corespondentul 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
cordia, vis-a-vis de noua cofetărie Cen- 
trală.—Ia laşi: la d. E. |. Brumer, de- 
pozit de ziare, str. Golia No. 46, foste 
iughenele Băncii.— In Brâila: la d. Con- 
stantin Popescu, calea Regală No. 31, — 
In Craiova: lu d. ]. G. Cugoveanu, librar 
şi depozit de ziare, str. Unirri. — lu Ro- 
man ; la librâria K. Rottmberg, str. Ște- 
fan-cel-mare şi str. Primăriei. — la T. 
Ocna (jud. Bacău): la d. 1.. Apostol, 


SEMINŢE de ZARZAVATURI 


Cutii cu 15 feluri de geminţe de zarzavaturi 
prima calitate, asortate în ast-fel de a obţine 
zarzavaturi pentru tot anul şi destul peutru o 
familie de 4 sati 3 persoane le! 3.5. 

De vânzare la administratia ziarului <Uni- 
versul» strada Brezoianu No. 1|, Bucureşti. 














Girant G. Miuculescu,