Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1895_013_0011

Anul XIII.—No. 11. ea. EXEMPLARUL Î9 BANI IN TOTĂ ȚARA r 


Universul Literar 


Luni 13 (05) Martie 1895. 

















Nenorocirea de lângă Sulina — Cufundarea unui vapor. —(Vezi explicaţia). 








Universul Literar No. Il. 


“Calendar pe 1895 


' Ortodox 


Duminecă 12 Martie. — Cuv. Teofan. 
Catolie 
Duminecă 24 Martie. — Gabriel. 


Soarele răsare ia b.51; d tasta la 6.16. 





SEPTEMANA 


La Cluj, sa desbătut un noii proces 
politic, îndreptat în contra românilor. 
16 preoţi și învăţători români aii fost 


le în judecată, pentru că ati publicat 


«Tribuna», scrisori de aderenţă a- 
dac lui A. Popovici, Raţiu, Lucaciu, 
etc. Tribunalul a admis prescripția pen- 
tru toți acuzaţii. Desbaterile ati urmat 
numai pentru Balteş, ca redactor răs- 
punzător al «Tribunei, în care s a pu: 


blicat adresa pentru care sa făcut pro- 


cesul. 

D. Balteş a fost condamnat la 5 luni 
de închisoare pentru lipsă de suprave- 
ghiere a ziarului. 

«Tribuna» a fost condamnată la per- 
derea a 300 de fiorin! din cauţiunea sa. 

O altă ispravă maghiară a emoţionat 
pe români! de peste munţi. Ministrul de 
interne al Ungariei a dut un ordin 
prin care acesta opreşte adunarea de 
bani pentru monumentul lu! Iancu, nu- 
mind această întreprindere naţională- 
românească, un atentat îndreptat în con- 
tra statului maghiar. Ministrul a dis- 


-pus secfestrarea banilor şi darea în 


judecată a acelora cari se ocupă cu in- 
casarea de bani pentru acel monument 
precum şi pedepsirea colectanţilor cu 


“câte 15 zile de închisoare. 


Circulaţia vapoarelor a început în 
tot lungul Dunăril. Animaţia în portu- 
rile noastre e mare, Zilnic, vin și plea. 


“că vapoare încărcate cu diferite măr- 


furi. E chestia însă să avem și nolva- 
poare de mare. D. Gr. N. Manu, direc- 
torul general al regie! monopolurilor 


statului, a plănuit înfiinţarea unu! mare 


servicii de navigaţiune română de la 
Viena la Sulina şi de aci până la Con- 
stantinopol. Serviciul acesta va depinde 
de regia monopolurilor. In șantierul 
de la Severin sa început deja construi 
rea a dout vapoare mari de mare. 
Sesiunea Sf. Sinod s'a închis. 
Costumul indicat pentru clerici este : 
„Pentru tineri din internatul teologic, 
redingota neagră închisă până la gât 
şi pardesii lung până peste genunchi 
de asemenea închis la gât ; capul aco- 
perit cu pălărie înaltă. 
bentru preoți, hainele actuale, ceva 
ma! strîimte şi pălărie rotundă, ; s'a 
permis tăierea coadelor cari dădeaii 


- aspeet câm barbar şi potrivirea părului! 


în cât să acopere gulerul, 

In Germania se fac mari pregătiri pen- 
tru serbarea aniversăre! naștere! prin- 
ului Bismarck. Impăratul a dat ordin 
să se împodobească cu stindarde naţio 
nale, în ziua aniversărei, toate edificiile 


e | publice din imperii şi toate bastimen- 
"tele. Norddeuische Zeitung şi Local An- 


zeiger confirmă, ştirea că Vilhelm II se 


va duce în persoană la Friedrichsruhe 


ca să felicite pe fostul cancelar de fer. 





“ÎN RIMAN TISA 


Voiagiul unul tînăr italian în România, — 
Caragiul unu! conte.—Amorul.— 
Căsătoria amanțţilor 


„Intr'unul din numerele trecute ale 
A ziar ului nostru, am dat ştirea despre a- 
" pariţia unul interesant roman, scris în 


favoarea cauze! române. Romanul e po- 


_.“lătie şi intitulat Ebbe. Autorul. romanu- 
- lut e d. Giovanni Guidotti, directorul 
„institutului teehnic din Palermo. 


In această carte sutorul se ocupă de 
chipul de a se creia relațiual mal in- 


„> time între români și italieni, . facând 


canoscut publicului mișcările naţiona- 


liste ale românilor din ţară şi de peste, 
Munţi. . | 
In numărul nostru de azi publicăm 


rezumatul romanului FE/be. 


Ebbe e un nume de femeie.  Purtă- 
tonrea acestui scurt -nume e o tinără 
fetiță şi încă româncă. Fata celui maj 
bogat boier din Bucureşti, a d-lui La- 
tin Polescu, care locueşte pe calea Vic- 


„toriei, este toarte bine crescută, are 


două profesoare : o italiană din Fireuze 






ABE PER 


In cercurile înalte se vorbeşte că și 
împărăteasa și alți membri ai familiei 


Yor însoți pe împ&ratul. 


In Austria a pricinuit o dureroasă 
impresie o nouă explozie de gaz în 


tâmplată în minele de cărbuni de la 
Ostraii-Radvin (Silezia). Peste 40 de mi- 


neri aii fost omoriţi, Sunt mulţi răniţi. 


Inmormântarea victimelor sa făcut cu 
mare pompă. Ati asistat peste 10,000 


de persoane. 

Ducele de Aosta, membru al familiei 

regale italiene, s'a logodit cu principesa 
Elena de Orleans, o pretendentă la tro- 
nul Franţei. 
Cabinetul spaniol, prezidat de d. Sa- 
gasta, a. demisionat. Într'una din zilele 
trecute mal mulți ofiţeri ai năvălit în 
redacţiile unor gazete şi ai bătut 
pe redactori sub cuvînt că ai de- 
făimat în gazetele lor armata, 

Motivul crize! este cererea ministrului 
de rezbel de a trimite înaintea consi- 
liului de rezbel delictele de difamaţiune 
în contra armatei pe calea presei; pe 
când cea mal mare parte a miniștrilor, 
printre care d. Sagasta, în înţelegere 
cu curtea supremă, ati insistat asupra 
trimitere! acestor afaceri înaintea ju- 
riulul. . 

Anglia şi Rusia ati hotărit să pue 
capăt războiului chino-japonez. Pentru 
acest scop cele 2 puteri ai trimis nu: 
meroase bastimente în apele Chinei. 
Deliberările pentru pace vor începe în 
curînd. Anglia şi Rusia nu voesc ca 
Japonia să ceară prea mari despăgu- 
biri de r&zboiii, nici să pue mâna pe 
vre-o parte oare-care a teritoriului chi- 
nezesc. 


Viaţa la mahala 


In ziua nunţei 


Aoleii, Pârlitule, val de capul t&i!... 
R&u te-al pârlit, sărăcan de maicata!.. 
De !.. de!.. Știii eii că 'mneata nu ești 
vina nici pricina !.,. Știti asta cu virf 
și îndesat, ştiu!.. Da de!.. Ce 'mi pof- 
tești să di fac ?. Nam niclo puterinţă 
și daia nici ei nu mal chichirez gâl- 
ceava... 

Că, adicătelea, la direptul vorbind, 
Pârlitul nu e vinovat nici dram !,.. Nu 
săracul de el!?... 

Vina e hamurul, uite el juratul care 
la pișcat de inimă, !.. Da, hamurul ca- 
re la adus în trei peri și La făcut, la 
orma-ormei, de risul curcilor și al cu- 
metrelor din maala.... 

Păi, cum: s'a 'nt&mplat dahdanaua 
astă, e..„.scurtă,,. 

Uite, lui Pârlitu, om de omenie și 
cu rostul lut, cum "văzu pe Ghioală, i-a 
căzut cu tronc ?... 








Ș'apol ţin'te, Pârleo, pe 'mnealui dra-. 


goste la cataramă |... Nici nu mail mân- 


ca, nici nu mal pilea, nici nu mai dor- 


mea... Se sfrijise şi se opăcise .ca alţă 
aia!.. Se topia de pe picioare, nu alt- 


| ceva... Așa că, bietul creștin, vEzend 


că e groasă, se hotări să și lege ca- 
pul şi ce-o vrea D-zeii p'ormă!... 

Se' duse dar la mama Leanea,—mu- 
ma Ghioale!, —şi 1 ceru pe fiică-sa de 
nevastă... 

Mama Leanca ţopăi de bucurie, îl a- 


şi o germană din Berlia.. Ebbe, în versta 
ei de aproape 16 ant, e deo frumuseţe 
admirabilă, răpitoare, ca o floare de 
Muitt. Profesoarele ei, deși ceva maj 
de vârstă, ambele sunt de asemenea 


frumoase așa în cât în București aceste 


trei! fete, cari tot la olaltă umblă la 
plimbare întrun splendid Senipagul 
toți le numesc: Cele trei Graţă. 

Domnul Latin Polescu e-nu numa! 
un :boier mare, ci şi un patriot mare. 
Dânsul e preşedintele «comitetului na- 


Vional pentru provinciile subjugate». La 


dânsul, în saloanele palatului s&ii, se 
adună elita din Bucureşti. Bărbaţii po- 
litici, cari stati sub conducerea d-lui 
president al comitetului naţional, se 
stîng de câte. două orl;pe săptămână 
în casele dânsulut; „iar fiica sa Ebbe 
şi profesoarele ei de asemenea întru- 
nesc şi ele o aleasă societate de dame 


şi cavaleri în fie-care Duminecă, Atunci 


se cântă, cu vocea şi cu instrumente 
muzicale, se dansează și se petrece; 
iar în cele-l alte zile, când vin bărba- 
ți politici, se sfătuiesc şi plănuiesc, 
discută şi lucrează ca să mai aline su- 
ferinţele fraţilor neajunşi încă—la li- 
bertate deplină. 

Mama- d-şoarei Ebbe a repausat de 
mult. Ea era andalusiană de naştere 
dintr'o familie nobilă şi bogată.„Pe 


pucă de gît și 'l pupă afranțuzeşte dirept 
în bot, zicându-l fericită: 
— Ginerile Maichi! ?... 


% 
d 

S'a făcut logodna, o logodnă cum rar 
în maala, ca la nuntă nu alt-ceva... 

Pârlitul era așa de bucuros c'o:să fie 
Ghioala a 'mnealui, că nu se mal uita 
la parale... Chelţuia * n dreapta 'n stîn- 
ga ca un boer... Aşa că „ietul băiat a 
intrat în cheltueli până 'n gât... 

Da fie, că şi făcea!.. Ghioala era 

nostimă ca o zarnacadea şi plină de 
nururi şi de şicuri, ca o cucoană din 
cele mari... 
-S'apoi, cât ţinuse logodna, Ghioala 
stătuse tot cu ochi! în jos, săraca... De 
ruşine, sigur... Și, din când în când, 
plânsete... De fericire de sigur că dase 
norocul peste dinsa... 

In sfirşit logodna se făcu şi pregăti- 
rele de nuntă începură... 

Taman eri trebuia să se facă cunu- 
nia la lifiţer şi Pârlitul își ficea acasă 
dauleta pe capete; când mama Leanca 
intră pe uşe ţipând și căzu pun scaun 
gata să leşine... 

Pârlitu alergă la densa, începu s'o 
frece pe mâini, şi so întrebe speriat: 

-—— Da ce e, ce sa întâmplat ? 

Mama Leanca, îngână.: 

— Ghioala!... 

— Ei? 

— Ma făcut de ruşine..: 

Pârlitu se cutremură... 

— Cum ?. 

— A fugit! 

Pârlitu amuţi.. II! pică braţele în 
lungul corpului şi se uită năuc ia mama 
Leanca par'că nu pricepea ce auzia... 

Mama Leanca sări în sus furioasă şi 
strigă : 

— Dar lasă că nu se joacă vaga- 
bondul cu mine... 'L [DX eti... Viuo, 
ginere, să'ţi ei mireasa. 

— Dar unde ? unde? Ingână Pârli- 
tul care d'abia putuse să și descleşteze 
fălcile... 

— Vino, şo să vezi !.. 


+ 
** 


Și ginerele se luă după. soaeră, pe | 


când aceasta Zicea alergând. într un 
suflet : ă E 

— Miroseam aşa, « ceva... Ştiam, ati că 
tâlharui îmi pusese. gând răi... Da 
numi închipuiam până'atr' atât... Am 
săl bag în cremenil!.. 

— Da cine ? cine ?.. întrebă - Parlitu 

ca pe jeratic... 

— Cine ?.. Sandrama, ginere !... Păcă- 
tosul &la de conţopist... 
dă tîrcoale... De tre! luni! îisucește ca- 
pul cu şogele cu momele... Auzi'mneata 
în: ziua nunţel... Ce ruşine... Stă!, lasă... 

Și alergau pe stradă ca nebuni! pe 
când lumea se uita uimită la dânşii 
văzându'! în așa hal... 

— Uf!.. am ajuns!.. răsufiă soacra 
intrând într'o curte cu ginerile după ea... 

Se repeziră la uşe... Uşa era închisă... 
Se  uitară pe fereastră şi înăuntru 
Ghioala... 

Fata cum îl văzu, începu să plângă 
şi să țipe desnădăjduită. 

Nu mai puţin ţipa şi mama din 
toate puterile : 

— Mi-a'nchis fata banditul!,. Fata 


lângă virtuțile sale, ea a mai adusso- 
ţului s&ii o mare avere, pe care şi ea 
o moștenise. Averea aceasta se află în 
Argentina (America sudică) şi constă 
dintr'un grandios palat în Buenos-Azres 
și o mulțime de moșii în jur. 

Iată firul romanului, adică partea lui 


;:] politică : 


Principele Cesare de Colonna din 
Roma, e un tânăr de vro 19 ani, fiul 
lui Alexandru de Colonna, membru al 
vestitei famili!i romane. Mamă-sa, care 
a murit de mult, era cuntesă de Eu- 
lenburg din Berlin. Tintrul Cesare e 
foarte talentat, mândru de mărirea fa- 
miliei sale. Un suflet idealist şi -nobil, 
el are deosebită plăcere pentru litera. 
tura clasică latină și pentru cea itali- 
ană. Aproape să ia bacalaureatul, el 
învaţă cu plăcere toate . studiile afară 
de un studiii, pe care nu! poate suferi, 
şi care, după părerea dânsului, âr tre- 
bui să fie şters dintre studiile obligate 
în liceti :-limba greacă. Vine examenul. 


Din toate studiile primeşte nota cea 


mail mare, din limba greacă însă cea 
mail rea și trebue la timp să repeţea- 
scă examenul din acest urgisit studii. 

Nu şi-ar face el mare grije de acest 
incident, dacă nu sar teme că supără 
pe ilustrul s&ti părinte, principele Ale- 
xandru. Noroc că tatăl stii încă e din 


celor și 4 SUIE ERSa0NI din maala, 


De tre! luni ît| 


„ati 13 (25) Martie 1895. 


mameij, săraca. Mia furat copila !.. 8ă 
vie comisarul... 

Lumea se strînse, vardiștii alergară, 
comisarul sosi și, în numele legei, ușa 
se sparse.., 

Toţi deteră buzna în odaie, pe când 
mama Leanca strigă, luând în braţe pe 
fică-sa care se jelea ca la mort... 

— Taci, cu “mama, că te-a scăpat 
mama !,. 

* 

0 i 

Da 'n clipa asta iati şi pe Șandrama 
pe ușe... Cum îl văzu, Pârlitu se repe- 
zi la el... 

Ii făcea șandrama, dacă Ghioala c'una 
țipăt sflşieior, nu se repezia între el... 
și dacă comisarul nu înhăța de guler 
pe Pârlitul, zicendur: 

— Stăi, bre, omule, că ecu judecata, 
nu cu lopata!.. 

— Dar e logodnica mea, d-le!.. 

— Nu zic, ba... Dar să ne lămurim... 

.Ş'apo! fetel : 

— Eşti logodnica 'mnealui, nu e aşa ?,. 

— Da !.. zise fata care plângea stând 
între cei doul amanți... 

Apoi urmă: 

— Dar mi !'a ales mama, pe când eii.., 

— Pe când tu jurato? strigă mama 
furioasă... 

— Pe când ei lam ales p'ăsta, zise 
ea hotărttă, punând mâna în mâna lui. 
Şandrama... 

— Am să te 'nvăţ eti minte, răcni 
mama Leanca... 

— Nu poţi, zise Ghioala, pen'că sunt 
majură... Am 22 de anl... 

— Stai că “ţi daii eti majură!.. zbie- 
ră mama Leanca repezindu-se la ea. 

N'avu parte s'o înhaţe... Comisarul o 
împiedică și "i zise cu binișorul : 

— Are dreptate... Dacă e majoară, 
n'al ce-l face !.. -Și no! nu mal avem 
ce căta aci... | 

Și dând poruncă. vardiştilor să „go: 
lească odaea de musafiri, plecă p'aci 
'ncolo, pe când mama Leanca rămasă 
n curte, își blestema, odorul, din băe- 
rile inimel... 

Pârlitul fusese dus de vardişti, de 
teamă de scandal. 

% 
sk să e i ş 

- Sâmbăta. următoare, Şandrama se cu- 
nună la lifiţer, cu Ghioala, iar Pârli- 
tul a r&mas tot pâriit şi de risul cur- 


Marion. 


 DENINCIFIIR AA 


Zamfira ine) dntceaidă şi cafeaua ; 
Afară, vântul ierne! isbea în geamuri nsaua; 
Ia casă, jurăminte de-amor, zimbiry, oftăr!, 
Adesea, intrerupte de calde sărutărt. 








In aste dulci transporturi se desprinsese bluza. 
Poetul era, vesel gi veselă şi musa. 

«Destul cu poesia !,. Ce sîn fermecător !.. 

Din ce în ce, poetul e mal stăruitor. 


Pericolu'1 aproape dar musa e șireată... 

şi stringe bine bluza.., <Mănânei tu şocolată ?> 
Intreabă pe iubitu'", iar el e surd şi mut, 
Atâta doar ma! spuna : <Taci ! Voi să te sărut!» 


Și tot mai tare-o strânge la peptu '!, cu'nfocare, 
n fine !.. Judecata, stfiala iu! dispare... 

Dar ea atuncea strigă: <Zamfiro ? adă ceaiiils 
Poetu'ngălbeneşte... Vai ! e gonit din raiăl. 





principii duşman al limbei grecești, şi 
ast-fel scapă de imputări, îi spune însă 
tatăl sii să se retragă acum în biblio- 
tecă si'şi vadă de «greacă», c'apoi, dacă 
a făcut examenul, se duce la universi- 
tate la facultatea de drept, 


— Dar vezi, tată dragă, eti cred că 
mai întâii ar fi bine să mă distrag pu- 
ţin, să fac vr'o călătorie. Dup'acea în- 
vEţ mal cu voie, cu puteri noul. 

-— Bine. Să mergi deci! la Berlin să 
îți cercetezi neamurile. 

Și fac ei un plan de călătorie via: 
Triest, Budapesta-—Viena -Berlin. Toate 
sunt bune. De cât priacipele a auzit 
tocmai, că la Constanţa, colo departe 
pe malul măre! Negre, în România, va 
fi în Augustun mare eveniment, la care 
8l tare:ar dori să asiste... A auzit el, că 
Românii, acest popor minunati, care e 


frate cu italieni!, vor ridica întru amin- 


tirea lui Ovidiii un monument, la care 
multă lume o să asiste din toate păr- 
ţile Europei. Cu:n deosebit iubeşte pe 
Ovidiu, pentru. scrierile sale, și pe Ro- 
mâni pentru originea lor şi pentru câte 
a auzit despre el de la un profesor al 
sâti, se roagă de tatăl săii ca să! dea 
voie să vadă și el această serbare. 

— Foarte bucuros, zice b&trânul, cu a- 
tAt mai! vârtos că şi el are mari sim- 
pati! pentru poporul frate. Se schimbă 


7 NETA fa Demmo A e 


nm 7 


Universul Literar No. ll 


«De ce chemașiţiganca? Ea suspinând, răspunde: 
«Crezusem că poetul în sînul lui ascunde 
«Dorinţi deosebite de-acele ce simţeac . 
«Bărbaţii toți din lume,—dar văd că m'amăgesc. 


«Crezusem că ești ânger !» Poetul, trist, roşeşte; 
in prag, țiganca ride, la amândoi priveşte 
In ochii blânde! muse se vede un regret ; 

lar ei, blestemă cerul că s'a născut poet... 


Roman, Martie 1895. CAROL SCROB- 


- (Microbil în salivă. — Proporțiile corpului 
OMENESC. 


se ştia deja, prin numeroasele cer- 





“cetări ale bacteriologiştilor, că saliva 
- emului este c otravă; 
tot ast-fel şi cu aceea a animalelor do: 
„ mestice. Iată acum ce sa afiat în urma 


trebuia să fie 


unor interesante lucrări. 
De sigur, este regretabil, ca pentru 
o mică zgârietură, să nu ţi lași mâna 


să fie atinsă de limba drăgăstoasă a 


„De lucruri ascunse, ce-abia ii coprind, 


i Ă «greaca» Ş 


câinelui, care ţi-o cere adresându-ţi 
priviri amicale; dar, puţină prudență 
se impune în această privinţă din ca- 
uza igienei. Vom arăta vbservaţiile 
d-rului Fiocca asupra microbilor din 
saliva animalelor. 

Acest bacteriologist a găsit la cai 
numeroase baccile cari, la 15 cazuri de 
inoculaţie la cobai, 14 ati fost mortale. 
Aceşti microbi iati naştere din solul 
din car! ial iarba şi fin, şi aceasta 
explică prezența otrăvei în saliva ca- 


ului. La pisică se găseşte de asemenea 


mulți microbi. 

D. Fiocca a izolat unul încă necu- 
noscut, anume baccillus salivarius. felis 
a cărei inoculare la câinii tinerf sai la 
cobal a adus în tot-da-una moartea în 
mul puţin de 24 de ore. 
- Saliva câinelui este aceea care con- 
ține un număr mai mare de bacterii. 

* Fără să afirmăm că anthropometria 
a ajuns până la perfecţiune, toată lu- 
mea poate să 'și facă asupra sa însăși 
sati asupra vecinilor s&i, observaţiuni 
cari nu sunt fără interes. jacă, de e- 


__xemplu, cum d. doctor Bougon stabi- 
leşte cari. trebue să fie proporţiile nor- 


male ale corpului omenesc. 

După acest învăţat, când un om stând 
în picioare întinde orizontal braţele, 
distanța dintre extremităţile mâinilor 


este egală aaii mal mare de cât înăl- 


ţimea totală a individului. 


Distanţa între bărbie și rădăcinu pă- | 
ruluY de d'asupra frunţei este egală cu de 


3 ori lungimea nasului, care e egală în 
general cu aceea a urechei ; 


pe de î ori în lungimea totală. 
Persoanele care vor să constate daca 
sunt frumoase n'aii de cât să facă a- 


ceastă din urmă măsurătoare sprea se 
” asigura. 


SAPIENS. 


EU CAUT DEPARTE 


Ah / când stăpânită de-o tristă gândire 
Ființa-mă în umbră cu totu-a întrat, 
Ed simt o suflare, aud o şoptire 

Ce'n înimă'mi pune un dor de cântat! 








Și 'ncetul cu'ncetul o caldă vibrare 





planul călătoriei şi se stabileşte via: 
Roma—'Triest—Agram—Seghedin—Bu- 
curești— Constanţa cu retour prin Buda- 
pesta— Viena— Berlin. 

E, dar ast-fel călătoria ar dura prea 
mult și tînărular putea întârzia cu exa- 


menul,. De aceea bătrânul propune ca să 


facă maj întâl examenul şi apo! să plece. 

Grea condiţie! Dupt atâtea visuri le- 
gate de voiagiul plănuit, să se închidă 
el-—Cesare—în bibliotecă şi să înveţe 
cel mal urit studii... Grei 
lucru. Dar, iubirea ce oare pentru 
Români, dorul de a! cunoaşte şi de a 


asista la desvtăluirea monumentului lu! 
“Ovidiil, toate le învinge. Face exame- 


nul și pleacă. Mat înainte însă tatăl săi 
îi dă mai multe sfaturi părintești și îl 


impune ca săi scrie lu! epistole de pre- 


tutindenea, în cari să! facă raport de- 
taliat despre starea ţărilor şi n orașe- 
lor în care petrece. In aceste epistole e 
politică. 'Cesare trece prin Triest — de 
unde scrie un raport detaliat despre 
starea culturală și politică a italienilor, — 
direct la Bucureşti, Aci, lu consulatul 
italian, ia informaţiuni și merge la Con- 
stanța, de unde scrie vr'o două epis- 
tole lungi, despre starea Dobrogei, des- 
văluirea monumentului, alergarea de 
cal, ce sa dat acolo, şi pe scurt şi des- 
pre Bucureşti, cum l'a cunoscut în treu- 


în finela 
un frumos tip, capulse coprinde aproa- 


puț î... 


E aaa. 


și simt înălțare : 


Alungă deşertul... 
și pagini desprind !... 


Spre lumi ideale... 


Din lumea splendidă, cu fruntea senină 
Fii pagini sublime mă'ncerc, cu viă dor, 
S'adun cât de multe şi'n clară lumină 
Icoana lor sfântă pe liră s'ador!... 


Și merg cu nesaţiii pe-asemenea cale, 
Și simt mulțumire când sunt înălțat 
Pe aripa vieței cu lumi ideale... 

Și ochi-mi s'ațință pe-un cer lumina: 


Bii caut departe o. lume dorită 

S'o văd că asupră-mi priveşte zâmbind, 

Să uit o viaţă etern chinuită... 

Să scap și de-o soartă ce'mă rîde rînjind ! 
1895, Martie 9. AL. 1. ŞONŢU, 





Curier judiciar 


Săriţi că l'am prins!?... 


N'aveţi grijă, că mu e vorba de hoți! 
Ci pur şi simplu d'un divorţ!... Coana 
Sița se desparte de bărbatu-săii cu care 
n'a trăit nici măcar trei zile... 

Cauza divorțului e încurcată... Caută 
să o descurce tribunalul... E ziua înfă- 





ţișărei... Infăţișare cu martori, vre-o 20 
la număr.., 

Preşedintele, Siţey.—De ce nu vă'm 
păcaţi ? 


Siţa.—Cum să mă împac, d-le preşe- 


i dinte, când ma făcut de riîs?... 


Preşedintele.— 
explică, 
 Siţa.— Cu plăcere !... Inchipueşte'ţi că, 
în noaptea nunţei, când taman jucam 
cadrilul cu nănașu, d'nealului dispare 
din salon și se face nevăzut... Când 
sfirşirăm cadrilul, îl caut să! iai bra- 
țul; dar ial de unde nu e... La înce- 
put am crezut că lipseşte, pentru că, 
de !... poate că avea vre-otreabă... Dar 
trece un siert de ceas și tot nu se i- 
veşte... 
d'asemenf, nașu tot aşa şi pe urmă toată 
nunta... Și iată-ne pe toţi că ieşim din 
salon ca să | căutăm... Apucăm care 
încotro... Unii prin odăi, alţii prin curte, 
alții prin grădină, strigându'l pe nume.. 
De-odată auzim din grădină, strigând : 
«Săriți că lam prins!...» 

Un martor.—Et am fost ăla... 

Sița.—Not crezurăm că a prins vr'un 
hoţ... Pentru că a! naibei ne-a călcat 
'de multe ort... Și am alergat în gră- 


Te rog, fi! bună și te 


'dină... Când colo ce să vezi?.. Pe băr- 


batu-mei zbătându-se în mâinile d-lui 
Nichifor, care striga mereii: «Săriți că 
lam prins !» 
Nichifor.— Her 1 hei! îl țineam zdra- 
văn... Dacă'mj scăpa se ducea pe copcă... 
Preşedintele.— Nu înțeleg... 
Nichifor.—Când am sosit eii în fun- 
dul grădinei, era gata să se arunce în 
puț ]... 
“- Preşedintele mirat.—In puț !.. De ce?.. 
„ Niehifor.— Asta mă întreb şi ei şi 
ne-am întrebat cu toţii... Auzi! In noaptea 
nunţe!... Fată frumoasă... Pentru ce ?.. 
Siţa, cu amărăciune.— Ca să mă facă 
de rîs... Uite, d'asta... 
Preşedintele, lu! Gulică, bărbatul 
Siței.—De ce al vrut să te arunci în 





căt. In acestea . se coprinde totul ce se 
zice în roman despre Români. 


“La Constanţa tînărul Cesare face cu- 
noștinți cu un tînăr român,student, d. 
Filip Babeş, cu care își petrece bine 
și “ŞI promite, că reîntorcându-se la 
Bucureşti îl cercetează. 


După alergarea de cat, se întâmplă 
un groiznic incident. O trăsură ele- 
gantă, în care stati 3 dame şiun domn, 
e în pericol. Caii sai înfuriat și a- 
leargă nebuni. Cesare, cu pericolul vie- 
ţei, oprește cai! și mântuește pe cel 
nenorociţi, cari erati : d. Latin Polescu, 
cu fiica su Ebbe și cele două profe 
soare ale ef. 

Ştirea acestei groaznice întâmplări a 
făcut mare furoare. Toată lumea vor: 
bia de curagiosul pr iicipe de la Roma. 


„In Bucureşti ziarele aii adus lungi ra- 


poarte, în cari lăuda foarte mult pe 
Cesare de Colonna, care a mântuit pe 
«cele tre! graţii» şi pe presidentul co- 
mitetului național, bărbatul scump tu- 
turor românilor, 
Reîntors la București, 
luă locuinţă la «hotel Union» împre- 
ună cu camerierul săi Angelo, care îl 
era dat de bătrânul tată ca soţ de că- 
lătorie, se duce la amicul săii Babeș. 
Acelu "i! spune pe cine a mântuit el și 
îi arată ziarele în cari sait scris ar- 


Et încep să m& îngrijesc, tata 


îndată ce 'și| 





Gulică tace. Presedintele repet în- | | 


trebarea. El iace. .. 

Preşedintele —E mut? 

Sița.—Să vede treaba)... 
țit de sigur D-zei!,,. 
atunci când Pam luat de scurt, a tăcut 
la toate întrebările... Pe urmă, după ce 
a .plecat musafirii, cu toate rugăciunile; 
lacrămile, sărutările și desmierdările me- 
le ca să mi spue care afost pricina de a 
vrut să se arunce în puț, el a tăcut, 
a tăcut șa doua zi cum tace șacum... 

Președintele.—Ciudat om !. Pe urmă?.. 

Siţa.— Pe urmă, (oftând) peste două 
zile a dispărut... 
două, nouă şi n'a mail sosit... 
desnădăjduită, am dat hârtie de divorţ... 
Nu puteam să stati măritată şi fără 
bărbat... | 

Preşedintele.—AY dreptate !... (Lui Gu- 
lică).—N'al vrut să vorbeşti când te-am 
întrebat de ce a! vrut să te arunci în 
puț, cei puţin acum, când e vorba de 
interesul d-tale, crez e'o să'mi răspunzi !.. 
Te rog dar, spune-mi vrei să te des- 
parți de nevasta, d-tale ?.. 

Gulică tace la început... Apol deschide 
gura şi ca şi cum i-ar î SCOS vorba cu 
cleştele, zice: 

— Nu... dacă, 


Ia. amu- 


O mişcare de curiozitate se produca 


în sală... 
Preşedintele, —Dacă ce ? 
Gulică.—%'o ţine socru-meti de vorbă. 
Socru, mirat.—-Ce-vorbă? 
Gulică.—Te faci că. nu şti... Mi-al 
spus că'mi numeri în seara nunţe! zes- 
trea şi nu mi-al dato nici până azi... 
Socru, cu bucurie.—Da ţi-o daii acu 
ginere... Ţi-o dati acu., 


Și imediat scoase din buzunar un | 


portofel și luând din el patru hârtii de 
câte o mie i le puse în mână numă- 
rând : Una, două, trei, patru... 

Gulică le strâns> cu ingrijire, le viră 


în buzunar, desfăcu braţele şi zise fe-| 


ricit : 

— Nevestică !... 

Siţa, aruncându-se în brațele luţ.— 
Bărbăţele... 

Și în aplauzele, tuturor se sărutară 
ca semn de împăcăciune... 

Aşa divorţ mal pricep şi ei. 


Miticuță. | 





CRONICA. 


(atu iale popilor 


Bucurie peste fire 

Pe toți popi! din regat, 
Că, sinodul, sfânt şi mare, 
Uite ce a decretat: 


«Ori-ce popă are voie 
«Sub al Românier cer, 
«Să se'mbrace mireneşte, 
«Să meargă la bărbier !» 


S'a dus dracului potcapul 
Inverzit şi răpcigos, 
D'acu pălărie colea, | 
Să le şază, ști), frumos... 


Anteriul și cu brâul, 
At plecat la... vechituri, 


ticole despre el. 


E uimit. El ştie că numa! datorinţă 
şi-a făcut'o Și uite ce'lucru mare face 
lumea dintrun caz ca acesta în care 
nu'! era iertat să facă alt-fel. 

In ziua următoare, se duce la d. La- 
tin Polescu, de la care, după groaznicul 
moment al catastrofei de la Constanţa 
primise un bilet cu cuvintele: La re- 
vedere ! 

Se nţelege, e primit foarte bine, Mai 
mult frumos şi principe tânăr fiind, 
toate trei fetele se amorezează de el. 
Lui încă”! place de ele mai ales de Ebbe. 
La, seratele de Dumineca vine și el, 
ba cântă chiar la piano. Cu înceţul se 
face om de casă şi și prelungeşte tim- 
pui fixat la o lună. 

Frumușica Ebbe era destinată de ta- 
tăl s&tt unu! boieraş român, d. Mariu 
Filipescu, Ea însă nu voia să ma! audă 
da el, de când a cunoscut pe principele 
de Colonna. Ba profesoara el italiană 2% 
lăuda necontenit Italia și eterna cetate 
Roma. 

Cesare încă nu voia alt-ceva, de cat 
ca la tatăl săi si se reîntoarcă la braţ 


cu frumoasa româncă, Bătrânul Latin, | 


ca să despartă pe tineri! nebunatici, 


pleacă cu Ebbe şi cu profesoara ita- | 


liană în America la Buenos-Ayres. 


EI! dar tinerii şi ati făcut deja pla 







Pentrii. că Şa- 


L'am aşteptat o-zi, 
Atunci 


[s'a născut în anul 1852 la Roma. 


romanului : 


Luni, 13 (25) Martie 1895. 


Şi în locul lor jachetă 
Și cămăși cu .scrobituri. 


Vor putea să'şi tunză părul 
Cei în coadă împletit, 

Vor putea să'și facă freza 
Ca un june mbobocit !. ii 


Vor putea Să ȘI rază barba 
Și să fie de bonton, 

Rași can palmă, cu barlete 
Sati cu falnic barbişon... 


Vor putea, ca toată lumea, 
Ca să intre'n berări! 

Și să iasă de acolo 

Ma! posaci sati mal! candră. 


Se vor duceşși la teatre 
Și, parol, la bal-mascat, 

Să petreacă dec, şi denșii, 
C'ati scăpat de deghizat... 


Vor putea ciupi şi curte 
Ici şi colo ca donjoani, 
Zărăngănind prin buzunare 
Câţi-va franci și gologani!... 


Şi de asta popii noștri 

unt acuma bucuroși, 
O să schimbe haine, faţă, 
Ş'at să fie pop! frumo a | 
icodem. E 


__OAMEN i ZILEI 











D. de Brazza 


D. de Brazza e unul din cet mai 
mari &xploatatori francezi din timpul 
de faţă. E în etate de 47 anl. A cu- 
treerat Africa nordică, Asia şi Austra- 
lia. În îndelungatul săi voiagiii a cu- 
les interesante date ştiinţifice de geo- 
logie, etnologie, etc. | 

La reîntoarcerea sa spre Franţa, lui 


de Brazza i sati făcut la Librevile e | 


primire entusiastă. 

Pierre Savorgnan, conte de Brazza, . 
 
intrat în marina franceză. 


„| De la 1882 în coace e comisarul ţi 
| nutului Congo francez. La 1888 a pu- 


blicat un studiii foarte interesant, inti- | 
tulat: Conferencea et lettres. 





O CTIIGEPARE 


Păzeşte-te mat iute de o femee care 


zice în tot-d'a-una nu, decâtde femeea | 


care zice mereti da. | 





nul că acolo să se întâlnească ; Cesare 
cu învoirea tatălui săi şi a rudeniilor 
sale -din Berlin pleacă și el la America. 


In Buenos-Ayres tinerii se revăd şi - i 


se întâlnesc în secret, fiind de față și 
profesoara. EX fac planuri cum să câş- 
tige învoirea bătrânului. - 

Planul e că Cesare să caute să a- 
jungă deputat, Cu banii cruțați de Ebbe. 
el se alătură la un ziar italian de acolo 
îl măreşte, scrie articole, face propa- 
gandă. Tatăl Ebbei află și el de pre- 
sența lui Cesare în Buenos-Ayres șil 


laudă începând al cunoaște cât e de 


talentat. La insistența fiicei! sale el se 
și învoeşte să'l ia de ginere cu con- 
dițiunea, dacă va ajunge deputat. 
Asta se întâmplă curând și Cesare 
se cunună cu Ebbe. Pi | Si 
In scrisorile pe cari el le trimite de 
acolo tatălu! stii, dă detaliate rapoarte 
despre starea. coloniilor italiene Qin Ar- . 
gentina. In acestea şi. în planul ziaru-. 
lui s&ii, intră a. doua parte politică a  . 
politica, de colonii a Italiei. 





UN P ROVER B 
SIngole apă nu se tace. E 
ap AIIERC) 





Universul Literar No. [| 


Luni, t3 2 Martie 1893. 





Castelul Fermecat 


ROMAN DE PIERRE SALES 
PARTEA A TREIA 


Și declara către betrâna servitoare 
Gaudina că, de n'ar îi fost acel copil, 
densa ar fi cerut la curtea home! anu- 
larea căsătorie. 

Au voia să pronunţe cuventul prea 
modern şi nelegiuit de divorţ ; însă luase 
acja Intormaţii de la notarul Marluc a 
supra cazurilor cari permit stricarea 
une! căsnicit, De sigur, Ravmond alei 
nu va fi încăpăţinat asupra unet uniri 
devenită cu neputinţă, 

Si'si închipuia că acolo la Paris, el 
se lăsase a fi prins în mrejede Arnold 
şi de be&trânul de Preuillv. Din feri: 
cire, densa avea să susțină acum, să 
îi recucerească libertatea. Al-de Preu- 
uillv să şi țină nebuna, dânsa avea să 
îsi ia fiul înderăt. 

“Indată ce prima trăsură, în care se 
aflaii contele şi fiică-sa, trecu pragul 
posţei, baroncasa se repezi şi apostrofă 
pe socrul lui haimond: 

— E[ bine, d-le, trebue să fii mân- 
dru de... 

Insă imensa durere zugrăvită pe tră- 
săturile b&trânulu! tată o îngbetă şi aşa 
nu putu să şi termine frasa. 

Contele îl răspunse tără nici o mânie: 

— Dacă d-tale ţi se pare, d-nă, că 
Dumnezeii nu m'a izbit îndestul.. 

Raymond sări din a doua trăsură, se 
repezi la muma sa şi îi zise cu un ton 
Usral: 

— Te rog, mamă, să nu uiţi consi- 
deraţia ce datorezi mamei copilului meti ! 

Și, dupe ce o îmbrățişă scurt, se duse 
de ajută d-lui de Preuillyv să dea jos pe 
Emiliana din trăsură, 

Și când dânsa intră în sala cea mare 
de la Frochais și când v&zu pe bătrâna 
Gaudina plângând îngenuchiailă la pi 
cioarele ei, zimbi îutr'un chip înteli- 
gent, pentru prima oară de la începu- 
tul crizei, 

—— HE, vezi, zise hayvmond cu bucu- 
lie, constat deja o îmbunătăţire? 

Insă Emiliana îl privi lung, drept în 
ochi, încruntă din sprincene şi fugi în 
braţele tatălui sei, ca şi cum o ame- 
nința o primejdie. 

— Să nu ne prea srăbim, zise con- 
iele. 

Apoi adresându se cu o mare blân- 
deţe fiicei sale: 

-— 'Ție trebue să ţi fie toume; acum 
o să prânzim; să vezi ce mâucări bune 
a gătit (xaudina. 

Dânsu nu răspunse, însă se lăsă să 
fie pusă la masă; şi, fiind servită cao 
copilă, mâncă, ceea ce nu făcuse încă; 
mai înainte ilusese hrănită numal cu 
bulion. | 

Betrâna baroneasă, posomorită, cu 
privirea în altă parte, asista la toate 
astea tără să zică nici o vorbă. Inţele- 
gea că nimic nu va putea despărți pe 
fiul s&ii de nevastă. 

Şi curlud plecă cu Dominic, coprinsă 
de un nespus necaz, însă din noii bi- 
ruitii. Prin nimic alt-ceva de cât prin- 
tr'o frază si printr'o privire havmond 
îl impusese voinţa sa. 

— Dumnezeule, cât trebue s'o fi iu- 
biud ! 

Şi repetă vorbele astea de 20) de ori 
cel puţin înaintea lui Dominic care le 
repetă înaintea căpitanului de port în 
cârciuma cea mică de lângă pod; şi 
fiind-că erau acolo vr'o zece martori, 
țărani şi mateloţi, tot ţinutul ştia, dupe 
două zile, că nici chiar nebunia Emi 
lianei nu putuse să micşoreze drauos- 
tea ce avea haymond pentru densa. 

La începutul nebuniei, Emiliana nu 
pronunța de cât silabe, ca un copil în 
faşe ; și tot atâta putea vorbi și în ziua 
sosire! sale la Frochais. 

Insă a douu zi, când se deşteptă în 
camera sa, când se văzu înconpgiurată 
de tot ce! amintea tinerețea, se făcu 
o îmbunătăţire neașteptată în spiri- 
tul ei. 

If reveni graiul în chip firese şi îna- 
inte de a se îi început marele trata- 
ment ordonat de doctori. Dar val, graiul 
ei n avea nici un înţeles, 

Căci, dacă pe do parte primia îu li 
niste îngrijirile Gaudinci şi ale tatălul 
săi, dacă stiu cine sunt ei, pe de alta 
nu putea să sufere lânză sine pe băr- 
butul săi de câtcu seriîşnituri din dinti, 
cu imputări ce'i trecenii ca o ttucrătur: 
printre buzele zgâreite: 

— Ce caută dânsul aci 7... N'am tre: 
buinţă de dânsul!.,. Să se ducă... 

Insă densul, toarte blând, foarte li: 
niştit, nu arăta nici odată nici cea nai 


PR O O O RR RI O O O N O OV 0 O a O a A d i a d a ate 
AP, a E 1 a n, n N PP, apr ar AP, ara a a, e el ar 


pins şi Și aţintia privirea cam autori: 
tară în ochii errătăciţi. Şi atunci dlnsa 
se ghemuia într'un colț al patului ca 
un animal care se teme să nu fie bătut 
și mormăia înăbuşit până ce Raymond 
isbutia so hipnotizeze întru cât-va. 

Și asta se peirecea în toate zilele. 

După o s&ptămână, contele de Preu- 
illv, coprins de o mare milă pentru 
sinerele sti, voi să l depărteze din ca- 
meru nevestei lui. 

--— Cu adevărat, e ceva foarte chi- 
nuwitor s'o aud vorbindu'ţi ast-fel u-taie 
care i-al tost atât de devotat, 

Ravmond r&spunse cu mărinimie: 

— Crezi că eit sufer măcar un singur 
moment de cuvintele astea ale ei de 
care nu este câtuşi de puţin răspunză 
toare 7... Singura mea mâhnire este s'o 
vCd ast'tel... D-ta vezi bine că iîsbutese 
a o linişti îndată, N'aş primi să nu mă 
mal arăt în faţa el de cât atunci când 
vederea mea i-ar fi prea urită; căci a- 
tunci nar mal fi vorba de mine ci de 
dGusa, de grabnica el vindecare... 

— Ah! exclamă contele cu disperare, 
o să ajungem no! oare la aşa ceva? 

— De sigur, crede-m&: criza e teri- 
bilă : însă adu'țt aminte că tot cam asa 
era și la nașterea copilului și am Dbi- 
ruit; 0. 

Cu toate ufirmările asemănătoare cu 
asta, d. de Preuilly nu mail credea în 
putinţa unei vindecări. Boula lua o formă 
din ce în ce mai pronunțată, lăsând 
corpul, prămădind mintea. 

După vro lo zile de dușuri, de pre- 
umblări prin păduri, pe malul iazuri- 
lor, turburările tizice dispărură aproape. 
EHiniliana nu mat dădea nici un semn 
de agitare, mersul nu (malera tremu- 
rător:; faţa, din zpârcită cum era, de- 
venia cu încetul ceea ce tusese mal 
înainte, strimbătura trăsăturilor se şter- 
eu: şi abia seara se putea constata o 
ușoară urcare a temperaturel el. 

Vestitul alienist care “i dirigia trata 
mentul veni s'o vadă şi fu foarte sur: 
prins şi bucurat de rezultatul dobindit. 

Insă nu şi ascunse convingerea că 
n avea să se obțină nimic mat mult, 
Și la plecare recomandă cu deosebire 
o mare blândete, liniste absolută în ju- 
rul ei şi să nu se zică nicl-odată alt- 
tel de cum zicea densa. 

— Pentru că ar fi d'ajuns un lucru 
de nimic, zicea el, pentru ca să isbuc- 
nească nebunia furioasă; și în d mi- 
nute nu va mal remâuea uimic «din 
toate rezultatele cucerite. 

Trecu o lună încă fără să se produ- 
că progrese nuul: afară numal de a- 
cela că putea să sufere întru câtva pe 
Raymonă, 

lusă într'o seară, pe când se pre- 
umbla la braţul tatălui s&ii pe margi- 
nea pădurei, se opri d'o dată cu pri- 
virea ațintită asupra fațadei castelului, 
roşită de razele soarelui care tocmat a- 
punea. 

Şi zise zimbiud : 

— Asta e casa noastră la Frochais? 

— De sigur, scumpa mea copilă, zise 
contele foarte turburat. 

Și nu se putu opri de a o îmbrăţişa, 

— Da, asta e casa noastră la Fro- 
chais, unde al venit cu tatăl t&i, cu 
bărbatul ti&ă. 

Densa reincepu a merge, upol se o- 
pri iar: 

- - Ei n'am bărbat, exclamă densa, 
cine a zis că am bărbat 5... Naic da, 
are !,.. Naice sa măritat... nu ei... Cum 
aş fi putut eii să me mărit dacă Ray- 
mond al meii a murit ? 

Contele plângea în tăcere; un minut 
sperase că uvea să se facă puţină lu- 
mină în scrmanul eicreer. Vai, lumina 
nu ajungea mai departe de cât ca so 
tacă să recunoască locul unde se afla, 
căci bolnava repeta acum cu mulţu- 
mire : 

— La Frochais !... Da, la Frochais!.. 

Voi să dobendească ceva mal mult 
în trebuinţa sa de o mânvăiere inteli- 
ventă a fiicel sale: 

— Da, esta e cu adevărat custelul 
nostru la brochais, zise dânsul, şi 
citi sunt tatăl tă, contele de Preuilly 
și tu eşti mica mea Emiliana... 

Ea "1 privi cu neîncredere, apo! por- 
hi din noil cu ochii în pământ, mur- 
murând : 

— Hi e tatăl mei... tatăl mei!... 
cii suut micu Emiliuna!),.. 

Aceste două vorbe: pica Pouztiana, 
le zise mereii d'aci "nainte. 

A doua zi voi numal decâtsă mear- 
ă să se preumble pe marginea iazu: 
rilor. Culese fiori din iarba de pe ma- 
tul apel şi le puse în perul ef. 

Contele “și redobindi ațunci nădejdea, 


ȘI 


usemeneă şi haymond; și denşii avură 
mică mânie, se apropia de ea asa res- convorbiri vrave în privinta cuvintelor 


—ÂÂGP———_— a .—-. 


EANNNNNININNININNINNNNININNPNINNININININ SP 











Gâtlită de bal- Und 


EVAN NINN NIN NV SN N 


— .——_.— 


trebuiaiil saa nu trebuiuaii să se pro- 

nţe în faţa nebune. 

Densa stia că e tuica bmiliita și că 
locuia la Frochais. N aveau oure să îs- 
butească a pune îndarăl, cu încetul toi 
ce perise din acel crcer dezorganizat 7 

Şi fiiudcă densa se arăta emoţională 
la numele iuti havrmoud și al tatălui 
seu, să nu fi fost adică chip de tăcut 
ceva cu copilul ? 


Până atunci din socotinţă copilul tu- 
ho: 


scse ținut lu o parte de deus: 





molul îl lua adeseu cu sine, la mama 
sa, isbutuul astfel a mal potoli mânia 
bâtrenel. 

intr o dimineaţă, se oroaniză 0 sur: 
prindere pentru bolnavă. lugrijitoarea 
se aşeză pe larbă în fata castelului 
cu copilui lengăi deuza: ucesta eru u- 
“upat cu jucării, 

Și tovimal într uu moment când vo- 
i pilul ridea, striva, contele conduse pe 
buuiliama la fereastra camerei. 

-— Ve, în zise uensul făvoulu şi 


| rumusețe. — (Vezi explicaţia). 


VSNINININININININNINININININI N NINININININININNINI NIN 





Universul Literar No. 1! 





iu . fi . Ei d SI * . Și i 
. Dc .." “a. e. i Si . zi 3 + ale 
' - . d ad a uri : - ar . : 
ă Ă : e CE i = ă ă si an Cris ki Z PA în 
. - Ld î . i a Li Ș Ă pi 
. a E FA ă . ce E RE E Aba i pa 4 ă ia eta 0 lu 
- - me : : ) ; AL. tatii 
te palie SP na Ă A . st de - . . pi ca i ore oii ic d si . . si Aaa 
pe E aa , = pis Lg Ă pis = SA . m, 
.. . d Li d . € E. să i . Mg adi st să ? Dn aaa - a. a 3 ii i VE 
. . . ki a ca . . “ Et E. - Pi Di PE - - PR e AXE 
. . . A : DE zi [a . N , . 4 
Pi e : . 2 aa E anis Aa ESI CN A ip es iată ua 
, AN fi ; ; Ă Liz E A iai d pa zel da 
. 3 78 . . m : o... EL] 
i e , . Si pi *.. F; Ea i sut, Jee 
J ie pet Pe bi ru sad dă pa ue a Sati Dc cz 
. aibe: ANI 2 dea .. i 4 a: did . [] - E a RD -_ “2. d ă 
m. Ş . : . = d A | a ca pa 2 CERE RIP cae E. 
. po. 1. a . trezi, mag en tiele a Sa ră Am id i 
e ţa x . i 5 . i i ie E dă 5 Pai | 
i | : pe ră ; S . ) ai . : 
] - F SNiă îi - m ma , E . 
. 


alasul cum putea mat firesc, vezi căt 
e de frumos şi cum se nul Joacă şi ce 
mult bine Y tucc aerul de câmp 7 
Copilul zări atunel pe kmiliana şi ) 
strică zimbiud : 
-— Mama! Dadu!,,. 
Căcl avea unu cul de carLou,. 
Emiliana “şi trecu mâna peste oceli. 
—. Fe mititelul tăi tăuy, zise contele. | ul alteia 7 
Insă ea dete cu energie din cup si!  Ravimoud înțelegea toarte bine con- 
ZIse : | tusiunea asta firească, cum înţelegea 
— Nu, nu! "injănţuirea tuturor ideilor nevestei su 





— Te asigur, reluă contele. 
—- Au, nu, tiul mei e Marc... Guve 
copilul Naicel... Mare e al mei si vreail 
să “1 string în braţe. 
Contele sc  utozrse spre havmoud 
care stătea îndărăt. 
Ce lucrare se săvirşişe în creerulei, 
spre a o tuce să iu copilul săi drept 


.— 
Îi cj 





le ; însă era un așa de isteţ comedianţ 
în cât contele, văzând trăsăturile lui 
dureros încreţite şi ochit lui roşiți cu 
de lacrimi, fu coprins de milă și Izise 
încet: 

— Sărmanul meii copil, viaţa d-tale 
e zdrobită d'acum !... Datoria "mi co- 
mandă să "ți înapoesc libertatea... 

— La ce 'mi-ar servi libertatea, r&s- 
punse dânsul cu melancolie, viața mea 
e a lor. 

Şi arăta pe Emiliana şi pe Guy. 

Cu toate astea dânsa, devenia nerăb- 
dătoare că nu i se împlinia dorinţa în- 
dată, 

— Vă spun că vreai să | string la 
peptul meii !... Ce frumos e Mare al 
met !.. Ce mult seamănă cu Raxmond!.. 

Auzind acest nume, contele şi gine- 
rile sii tresăriră din motive cu totul 
deosebite: cel d'intâii văzendu “şi dis- 
părând speranța ce avusese cu un mo: 
ment înainte, cel d'al doilea deo spai- 
mă teribilă. Căci penuru Raymond cra 
de neapărată nevoie ca nebuna să r&- 
mână nebună, mărginită în domeniul 
acela singuratec, păzită de tatăl ei, în 
vreme ce dânsul, cedând stăruinţelor 
contelui, se va învoi în sfîrşit să se de- 
părteze de la Frochais, să “ȘI reia Ii- 
bertatea. 

Insă curând frica "i dispăru, iar con- 
tele rămase din noi disperat. 

— Ravmond al mei, murmură Emi- 
liana; ah, de cea murit dânsul, dece, 
Dumnezeule, n'ai scăpat din valuri de 
cât pe Anselm Treburnec 2... Cea tă- 
cut Naic mai mult de cât mine pentru 
ca, să merite această fericire 2... S&r- 
manul Marc, el n'are tată! Dar lasă, 
eii am atâta dragoste pentru el cât un 
tată şi o mamă... Daţi-mil săl string 
la pept... 

Și, de şi nu mersese încă singură, 
de astă dată se repezi d'odată spre uşă, 
respingend pe tatăl el și pe bărbatul 
săi cari voiaii so apuce de mâini. 

V&zend așa, denșii o urmară numai. 

Ea se duse da dreptul la copil, se 
puse jos pe iarbă şi se jucă cu dânsul. 

Insă, spre marea uimire a celor dol 
bărbaţi si a copilului, densa chema 
tot pe Marc, şi adresa lut Guvun dis 
curs întrerupt de sărutări. 

— Drăguţul meii copilaș... Să nu ţi 
fie tiică... Dragostea unei! mame eda- 
juns... Lucru grozavecă sa întors nu- 
mai unul din amândoi şi acel unul nu 
e al mei... Ar fi trebuit să moară a- 
meâudol împreună... Fii am voit să me& 
ucid când am auzit că Anselm a sScă- 
pat şi nu tatăl t&ii.. Da, aşa e, şi nu 
știi cum sa tăcutcă ei nu sunt moar 
tă. Da, aşa e... se întâmplă unele lu: 
crur! despre care nimeni nu ştie cum 
se întâmplă... O! eu eram geloasă de 
acea Naic, mal cu seamă pentru că voia 
să te țină cu dânsa... De ce voia densa 
asta ?... 

— Dar, Emiliano. zise contele. 

Voia să împiedice aceste palavre fără 
nic! o legătură ale fiicei sule; nici o- 
dată densa, de când era bolnavă, nu 
vorbise uşa de mult. 

lusă îngrjitoarea 1 opri. 

— Laso0, d-le, să spună ce vrea: 
asta o uşurează. Ce'ţi pasă de ceea ce 
zice? Însă îl face r&ii când zici alt-fel 
ca dânsa sait când no lași ca să vor- 
bească,.. 

Şi nebuna urmă a vorbi încă vre-o 
jumâ&tate de ceas, despre Marc şi Guy, 
despre Ray mond de Kermeric și despre 
Anselm 'Treburnec, luând merci întâm- 
plările Naicel drept ale sale şi de mal! 
multe ori pronunţă această frază: 

-— De ce voia să te țină cu ea, de ce? 

Se părea că asta n'o pricepe. 

— lu sfirşit, te-am găsit... Dânsa are 
pe (ăuy... şi ştie Dine că făcea foarte 
r&il când se uscundea... Il e şi e) ruşine 
că s'a întors Anselm şi nu Raymond... 
Sărmanul mei Raymond... în sfirzit.,.. 

Plânse puţin apol zise iar: 

— E mat bine poate ca ei să ştii... 
o să ne vie la amândouă vindecarea 
ranelor... 

Asta fu d aci înainteu ideia ei fixă, 
forma definitivă a nebunie! ef. Și când 
contele, din milă pentru ginerele stii, 
se încerca în ascuns de înogrijitoare so 
contrazică, densa se mânia şi trebuia 
ca d. de Preuillv să declare că Ras- 
mond de Kermeric era cu adevărat mort 
şi că numal Anselm Treburnec se în- 
torsese acasă. 

Dacă i se spuneaii astea, devenia a- 
proape cu minte şi eraii zile în cari 
vorbia tatălui el ca şi odinioară, ca în 
timpul când era tată mare. 

Și une-ori îi arăta o mare dragoste: 

--— M'ai iertat, tată, nu'! aşa ? întreba 
deusa ațintind asupră i o privire nespus 
de rugătoare, No să m&ţii de reci pen- 


Luny, 13 (25) Martie 1895. 





tru greşeala aceea pe care am fitcut'o ?... 
Ah! îl iubiam aşa de mult și densul 
trebuia să plece departe, departe [..... 
Aveam ca o presimţire că n'osă'l ma! 
v&d nici odată... Şi ei eram așa de ne- 
vinovată, neştiutoare... Şi pe urmă, ştii, 
tu să dal ordin să nul mat bată pe 
micul meii Mare... căci servitorul acela 
Va bătat... Da, a îndrăznit săl bată... 
în ziua aceea când Naic... 

Aci se opri şi trăsăturile feţel i se 
zgârciră... 

— 0, ce grei îmi vine să mi aduce 
aminte de lucrurile astea atât de sim- 
ple. Totuşi... 

Iși lovi fruntea cu palma. 

— Da... așa e... în ziua aceea în 
care s'a măritat Naic... Şi ei nu voiam 
să se mărite, spuneam că nu'i bine și 
nu”! drept... Lam oprit în ușa bisericel 
de la (iuildo... Da, nu era drept; însă 
nu mal era nimic de fiicut ? 

Și s&ptemâni şi luni întregi trecură 
într'un chip de tot trist pentru locui- 
torii castelului de la Frochais, însă tără 
ca Ravmond să dou vr'un semn de ne- 
răbdare. 

— Te admir, îl zicea contele, că u 
siști la toate astea cu o aşa nepăsare, 
că păstrezi) încă o speranţă în viitor. 

Căci baronul de Kermeric repeta ne- 
contenit : 

— Să vezi că asta o să! treacă în- 
tr'0 7i, dintr'odată, cum i-a trecut şi 
întia oară. E cu neputinţă ca raţiunea 
Emilianei mele să se fi scufundat defi- 
nitiv dintr'un accident aşa de mic. 

Insă ajunsese acum să asculte fără 
prea mari protestări, staturile socru- 
lui săi. 

— Admit, îl zicea d-uu de Preuilly 
când erai singuri seara după ce Emi- 
liana se culca—admit să nu'ţi desparți 
viața de a strmanei mele copile, aa- 
mit să ţi-o consacri nepotului mei, fi- 
alui d-tale, şi numa! pentru asta deja 
ți-aş datora o recunoştinţă nesfirşită ; 
însă nu voii primi ca d-ta să stal pen- 
tru tot-d a-una aci în acest şoiii de în- 
chisoare, ca toată existența d-tale să 
iie înăbușită de îngrijirea unei bolnave. 
ți-al pierde în asta sănătatea, scumpul 
mei Raymond. 

—- Dar d-ta * 

— O, eu nu mal am nimic de făcut 
in această lume şi pe urmă mt! place 
să fiu îngrijitorul acestei scumpe crea- 
turY, săi alin nenorocirea, Să dea D-zeu 
să trăesc atâta ca dânsa să nu aibă 
trebuinţă de alt îngrijitor... De alt-fel 
d-ta al fi p aproape ca să mă înlocueşti 
îndată. Insă ca săți înveninez toată 
viaţa d-tale 2... O, asta nu o vreaii... 
ar fi o remușşcare prea crudă pentru 
Mine... şi pe urmă nu vreaii să m 
expun la imputările ce mama d-talear 
uvea atunci dreptul să'mi facă, D-ta 
să pleci îndărăt la Paris... 

— Dar... 

— Nici un dar; sşa vreaii eii; dt 
eşti tener, al trebuință de mişcare, al 
trebuință să vieţueşti, să ţi păstrezi re- 
laţiile, dacă nu pentru d-ta, cel puţin 
pentru copilul d-tale. Vei veni din când 
în când să ne vezi pe no! şi pe mama 
d-tale... Insă d'aci o să tealung.,. Voiu 
pune capăt devotumentului &stuia ne- 
socotit. Arnold va fi totd'a-una fericit 
să te primească în casa lui... E ca şi 
cum d-ta al avea o casă, o tamilie la 
Paris... Lrebuie să te ocupi asemenea 
de interese, să administrezi averea ne- 
vestei d-tale, a copilului d-tale. Hi 
nu ți recunosc dreptul ca pentru noi 
toți, chiar pentru copilul d-tale, să te 
îngropi de vii... 

Raymond nu răspunse la toate astea 
de cât slab, prin raționamente foarte 
proaste. 

ȘI se aplauda pe sineşi de strălucita 
comedie ce juca. 

Ah ! se plictisia de moarte în acel 
domeniu pe care îl compara mai curând 
cu un mormânt de cât cu o închisoare 
și eraii nopţi în care umintirea Pari- 
sului, a serbărilor şi seducțiunilor lui 
îl atrăgea până a! produce ceva aşa 
ca nişte arsuri la inimă, | 

Era multă vreme de când nu şi sa- 
tisfăcuse potta simţurilor. 

Insă, în schimb ce r&splată îl aştepta, 
ce liberiate şi ce chefuri cu acea avere 
pe care d. Champagney se însărcinuse 
s'o speculeze într'un chip minunat. 

Și apol—deliciii suprem !—amorul săi 
cu Berta, amor pe care acum nu mai 
putea nimic să l împiedice! 





A ANANINININ o NI NINPNPNANPNPNAN 
/ 

A se câti urmarea în «Universul Lite. 
rar» de Dumineca viitoare. 


SNNANININNINNININI N NN 








Universul Literar No. 11 


Ilustrațiile noastre 


Naufvugiul de lângă coasta insulei 
Serpilor 





Intr'unul din numerele noastre tre- 
cute, am dat pe lung ştirea despre nuu- 
fragiul de lângă coasta insule! Şerpilor. 

In ziua de L Februarie plecau din 
„onstantinopol pentru Odesa, vaporul 
englez «Inchborva». Căpitanul Wiliams 
îl încărcase cu vre-o 4 mil lăzi portocale 
și lămâl și vre-o d sute saci cu mig- 
dale, 

A doua zi, 2 Februarie, se lusă în 
drumul s&ii o ceaţă atât de deasă că 
nu se mai vedea înaintea lui la 10 
metri. Pe la orele 8şijum. seara, vapo 
rul fiind abătut din linia de trajecţie, 
indicată de busolă, din cauza obscuri- 
tăţei în care naviga, la un moment dat, 
căpitanul vede cu spaimă la câţi-va 
metri coastu petroasă a insulei. Cu toată 
forţa pusă de a se da maşina înapoi, 
a fost zadarnic, căci într'o clipă, vapo- 
rul sa isbit aşa de puternic de blocu- 
rile petrouse, făcondu-i-se 2 spărturi,una 
la proră și alta în axa lui sub mașină, 
în cât apa a început a intra cu furie 
în el. 

Câţi-va din echipagii, neperzându şi 
curagiul, având 3 scări pe bord, fie-care 
de câte 4—0 metri, şi legându-le 
cap la cap, cu multă greutate în obs- 
curitateu ce domnea, a aruncat-o din 
vapor cu un cap pe unul din blocurile 
pietroase, rezemând'o cu cel-l alt de va.- 
por care se înţepenise pe blocuri şi 
ast-fel aii descins unul câte unul în 
numtr de 24, adăpostindu-se îu came- 
rele farului de pe această insulă, 

Indată după salvarea întregului echi 
pagiii, fanaragii, conform instrucţiunilor 
ce ui, aii început a tace semnale cu ra- 
quete toată noaptea, cerând ajutorul 
celor din Sulina, dar cum noaptea era 
obscură, prin ceaţă, cei de la Sulina, 
n'ait putut vedea nimic. Regulat 9 nopţi 
de-a rindul sati făcut semnule de acolo 
şi nimenea din cel de la farul din 5u- 
lina, din cauza furtunei, nai putut 
vedea. 

In ziua de 9 curent, ceț de pe in- 
sulă zărind pe luciul mărei un vapor 
ce mergea în direcţia UOdeset, ati înce.- 
put a face semnule. Căpitanul acelui 
vapor se apropie de coasta insulei, vede 
vaporul naufragiat şi ajungend la 0- 
desa, comunică aceasta. 

Vaporul de sulvatagiii <Berthilde», 
sub pavilion german, aflat în acel port, 
pleacă imediat la insulă unde ajunge 
la ora d dimineaţa. 

Marinari! ai fost conduşi la Sulina, 

Ilustraţiu de pe pag, la numărului 
nostru de azi reprezintă scena acestei 
nenorociri. 


Gătită de bal 


Dăm pe pag. 4—5 a numărului nos- 
tru de azi, o copie a admirabilului ta- 
bloii al pictorului italian F. Vinea. Ta- 
bloul reprezintă o temec gătită de bal. 
E, un tip de frumuseţe. 

Tabloul a fost premiat la expoziţiile 
artistice din Miinich şi Roma. 








n. . 


Proces pentru un dinte.—Un dinte 
care este extras are sati nu un pro- 
prietar ? Această chestiune trebuia re- 
zolvată de tribunalul din Gera (Ger- 
mania). 

Un individ suferea de mult timp de 
violente dureri de dinţi. El consultă un 
dentist care coxtruse dintele dureros. 
Dar acest dinte cru, după câte ni se 
pare, un fenomen. 

Dentistul îl păstra spre ul așeza în 
colecție printre cel mal curioşi dinţi. 

Operatul își reclamă dintele ca fiind 
propriciute: sa ; înţelepere neputându- 
ge iace între operator şi operat, acesia 
depuse o plângere de furt. 

Prevenitul revendică dintele bazân- 
du sc pe vechile obiceiuri în asemenea 
materie, Ei susţine că, uu dinte fiind 
extras, devine un lucru fără stăpân și 
că el cade în posesiunea operatorului; 
prin urmare nu poate să fie nici de- 
turnare, nici act culpabil. 

Teza nu lipseşte de originalitate. 

Dar judecătorii o vor admite ? 

După ce se va judeca acest ciudat 
proces, vom anunţa sentinţa, 


Un concurs de câini de războii.-— 
xpoziţiunea sportivă internaţională , 


PO N N O N N O a a A aa o CN N N N N 
d A PR d PP 7 i POPI i i, i N d a RR RP d E, i a PN RR a ai 


Dai Siioeaa 


care trebue să aibă loc la 19, 20 şi 21 
Maiii viitor la Drezda, se va termina 
la 22 printrun concurs de câint de răz- 
bolii. 

Incercările se vor face asupra urmă- 
toarelor puncte: 1! Dresagiul și docili- 
tatea animalelor; 2) Serviciul de curier, 
a duce o depeşă de la o distanţă de 
4—b kilometri şi a. se întoarce. Tra- 


jectul va prezenta dificultăţi de diferite 


naturi, obstacole, etc. Câinele va trece 
pe lângă alte trupe, pe lângă alți câini. 
Se va urmări o patrulă; 3) Serviciul 
siguranţă; 4; Căutarea răniților ; 5) du- 
cerea de munițiuni, 


NOTA SATIRICĂ 











Nevasta (către bărbat).-—M'am îngră- 
șat atât de mult în cât mam pus pe 
gânduri. Chiar adineaorea afla că cân 
tăresc 80 de chilograme. 

Bărbatul.—R0 de chilograme ! Impo- 
sibil! Unde te-ai cântărit ? 

Nevasta.—-lu prăvălia de unde cum- 
p&ărăm not marfă. 

Bărbatul.—A ! atunci fir liniştită, Cân- 
tărești numai! a treia parte din cât ţi-a 
spus băcanul 





HI A Z 


Ra.—Vezi, Nicule, când nat luat de 
soţie îm! spuneal că o să'ml faci viața 
«un rai» adevărat şi acum nu vrei să 
îmi cumperi rochia de mătase despre 
care'ți vorbosc! 


dr m a Taia 


— «Koelnische Zeitung» aduce ştirea 


că pe Wesel sa întâmplat o explozie 


de dinamită, O corabie a fost sfărimată, 
O altă corabie s'a aprins, În împreju- 
rimi ati ars mai multe case. 20 de per: 
soune ati fost omoriie. 

Austro-Ungaria. -— Marţi seara s'a 
auzit la Briin o detunătură violentă în 
antreul casei unde se adună membrii 
societăţei cehe din acel oraş. Oamenii 
alergând acolo aii găsit pe jos 80 de 
cuie de fier, bucățele de lemn și de 
sticlă şi un fitil. Fără îndoială că se 
plănuise un atentat cu dinamită. Aten 
tatul n'a reuşit din cauza relel con- 
strucţiuni a bombei, 

— In Terlago (Tirol) saă îmbolnăvit 
de influenţă 4 membri al une! fami- 
lir: mama, tatăl, fiul lor și nevasta a- 
cestuia. Peste 2 zile ait murit la inter- 
vale de câte 3—+1 ceasuri, toți 4. Sa 
dovedit că vina ce farmacistul care din 
greșală a dat în loc de doctoria adevă- 
rată, otravă. , 

Anglia.— Vaporul «Donau» care a- 
parținuse mat înainte companie! nordice 
germane «Lloyd» sa aprins pe oceanul 
Atlantic, în drum spre Filadelfia, şi a 
ars cu desăvârşire. 2 marinari ati ars. 
Ce!-lalţi aii tost scăpați de un vapor 
englez şi aduşi la Liverpool. 

—- Lordul Rosebery, complect res- 
tabilit de boala sa de influenţă, va 
prezida Cabinetul care va decide can- 
didatura de prezentat pentru postul de 
speaker la Camera Comunelor. 

Lordul Rosebery va pleca în curând 
la castelul Walmer, lângă Deal, unde va 
sta mal mult timp în urma ordonanţe! 
medicilor, 

* 
Ă E 

Rusia.—Cea mal mare parte dintre 
studenţii arestaţi în ultimele tulburări 
de la Moscova şi Petersburg, aii fost 
liberaţă. Sunt ţinuţi în închisoare nu- 
mal înstigatorii tulburărilor şi cel bă- 
nuiți ca nihiliști, 

— Două regimente aflătoare în Cau- 
caz ati fost pornite spre Pamir. In acel 
ținut sporesc meroii trupele de soldaţi. 


Turcia. — Un cutremur de pămînt 
sa simțit la Constantinopol şi în îm: 
prejurimi.  Câte-va case sai ales cu 
stricăciuni serioase. Nu e nici un ac- 
cident de persoane, 





Un sfat 


Sticle netragile.—Se știe că paha- 
rele, sticlele de lampă sati orj-ce tel 
de vas de sticlă se sparg, când sunt 
expuse la o schimbare bruscă de tem- 


EI.—RBine, ângeraşule, dar «în raiti» | peratură. Așa d. e. când turnăm în pa- 


n'al nevoie de rochii de mătase, 


Franţa.—Pe la miezul uneia din nop: 
ile trecute, casa cu No. 12 din strada 


Lion, din Alger, sa prăbușit în mare. 


parte, în urma dărimărei unul zid de 
susținere. Locatarii în număr de opt 
persoane, aii fost îngropaţi de vii. 

— Temps află din New-York că an- 
cheta deschisă acum două luni asupra 


faptelor de corupţiune reprozate poli- 
ției din capitala Statelor-Unite s'a ter- 


minat. 

Dou&-zeci şi cinci de agenţi, din cari 
mal mulți tuncționari şi şeful poliției 
vor compăreu înaintea Curţei cu juraţi, 


Italia. —Cu ocazia sf. Losif, onomas- 
tica lui (Garibaldi, oraşul Padua a fost 
pavoazut. 

Searu a fost serbare de gală lu tea. 
tru Garibaldi; imnul a fost în mod en- 
tusiastic aplaudat şi bisat. 

— M, N. Regele a primit în audienţă 
pe primarul Veneţiei. Acesta, în cali- 
tate de președinte al expoziţiei de bele- 
arte din Veneţia, a rugat pe Hepe de 
a bine-voi să onoreze împreună cu Re. 
gina prin prezenţe lur expoziţia, 

Regina a zis că va merge lu Vene- 
ţia daca afacerile statului îi vor per- 
mite de a absenta din homa, 

3: 


(sevmaniu, — După cum se ştie, îÎni- 
p&ratul Viiholm IL se va duce la Fric. 
drichsruhe ca să telicite pe prinţul 
Bismarck cu ocazia aniversărei naste- 
rol sale. Se scrie din Berlin că prinţul 
Va fi însoțit de o suitii compusă din 
25 de persoane. Împărăteasa nu va 
merge la Friedrihsruhe cum sa svonit 
la început. 


i har ceniti 
| lampă este rece și dăm foc lămpei, etc,, 


STIRI PRIN POSTĂ! 


pentru a face sticlele să resiste lu ori ce 
: Schimbare de temperatură, este urmă- 
“torul: 


ferbinte ori când sticla de 
schimbarea asta de temperatură va pro- 
duce dilatarea prea repede u sticlei şi 
aceasta se va spargo.Mijlocul cel mal bun 


Pune sticla întrun vas cu apă 
rece ; pui vasul la foc ca să fiarbă apa 
şi în timpul acesta amesteci sure de 
bucătărie. Dună ce apa a fiert cât-va, 
timp, se ia vasul de la loc şi se pune 
la o partţe ca să sc răcească încet cu 
încetul. 








Nenorocirea de la Feteşti 

Se teleprafiază din Feteşti că Joul 
pe câvd d. Fluchet, inginerul și vi- 
rectorul lucrărilor podului de peste Du- 
năre, inspecta lucrările la pod, din ca: 
uza turtunel o scândură căzu cu atâta 
putere in cât îi rupse braţul drept, 

Starea pacientului e fvarte gravă, 
D-sa a tost dus Ii spitalul din Cerna: 





vodă, 
DUMIMICĂ. 
Primăria capitalei comunică cuin 


că, pntrivit spiritului concesiunet exis 
lente, va ordona închiderea orl-căre! 
cişmele din curţile proprietarilor cari 
ai concesiunea introducere apel din 
conductele publice câud va coustata că 
aceste cișmele curg în permanenţă. 


In nina cereret făcută de una din 
rudele regretatului Spirache Profirescu, 
parchetul din capitală va proceda pes- 
te vro X zile la desgroparea şi autop- 
sia cadavrului defunctului, 


P. Ș, Sa leronim, noul episcop al 








Luni, 


d Mb —. 


[3 (29) Marto 1895 


eparchiei Romanului, a plecat ier!- seară 
spre ași ocupa postul. 

Ministrul înstrucţiei publice va fi re- 
prezentui la instalarea P, Ș. Sale prin 
d. dr. Chiricescu, profesor la facultatea 
teologică din Bucureşti. 


Guvernul bulgar a intervenit pe 
lângă ministerul nostru de agricultură 
să uu admită în şcoala superioară ve- 
terinară de cât pe acel tineri bulgari 
cari posedă certificatul de absolvire a 
D clase de la un gimnazii bulgar. 


D. Marghiloman, ministerul justiţer, 
va pleca la Paris la 20 Martie curent 
şi va sta ucolu vro 30 de zile. D. Ta- 
che Ionescu îl va ţinea locul. 


in curând se va stabili o linie tele- 
grafică iutre Bucureşti şi Iaşi; încer- 
cările făcute de ingineri cu firile tele- 
gralice de sistem Van-Rysselberghe ati 
veuşit pe deplin. 


Invăţătorii cari ai reuşit la ultimul 
concurs vor fi numiţi lu 1 Aprilie iar 
iustitutori la 1 Septembrie. 


Lu locului Academiei, devenit neîn- 
căpttor, se vu construi o nouă aripă 
în vara aceastu. 


Joui, la şcoala de apricultură de 
la Her&străti, sa făcut o importantă 
operaţiune: castraţiuueu une! vaci. 

Scopul acestei operaţiuni este de a 
preiungi perioada laptațiunil până lu 
2—3 ani, mărind în acelaşi timp canti- 
tatea şi îmbunătăţind calitatea luptelui, 


.. 





INUNDAȚIILE DIN ȚARĂ 


Topirea zăpezilor lu munte conti- 
nuând, riurile aă inceput a se umfla și 
atnenința cu revyărsurea, 

Aşa, ni se scrie ain Vidu Cărtojani, 
jud. I!tov, că Glavuciocul a debordat 
inuudând întreaga câmpie şi ameniu- 
ţând chiar oficiul telegrato peştal. 


0 a a cp e 
Războiul dintre China și Japonia, 
— Prin Sr telegrafic — 

llong Kong, 9 Martie. 
Japonezil ai ntacat insula Pescudo- 
res de lângi Pormosa. 
londra, 19 Martie 


«Standard» află din sorginte bună din 
New-York că Japonia dorește ca idesu- 
nizarea de rezbel chinezească să nui 
se plătească nici cu ban! gata nic! sub 
formă de cestiuul teritoriule, ci în o- 
bligațiuni garantate în mod suficieut; 
aceast spre a evita reiuua influenţă 
ce ar putea să aibă nişte bogății con- 
siderabile neaşteptate asupra situaţiu- 
nel finauciare si a vieţii comerciale ja- 
poneze. J ponia doreşte de asenenea 
si fie mal bine creditoarea Chinei de 
cât a Europol. 


Criza din Spania 
— Prin fir telegrafice 

| Madrid, 10 Martie, 

Generali! şi colonelii garnizo:.nef ai 
decis să meargă la miwreșalul Martinez 
Campos şi să'1 declare că se pun tără 
condițiuni alături de tron şi de guvern 
oreare ar fi el şi că acelaş spirit ani 
me:ză întreaga armată. Acest demers 
va înlesni soluţiunea crize. 

Regentu va consulta uzi pe duil Pi 
dol și Silvelu, şetul conservatorilor di- 
sidenți. Se crede că guvernul se va con- 
stitui azy. 

Regenta a conferit cu d-nu Sagasta 
la ora Lp.m, şi la anunțat că va 

i ore seara: persounu Îusărei- 





chema la 7 
nată să formeze cubinetul. Se crede că 
această persoană va fi d. Sagasta, în 
favoarea căruia crese probabilitățile şi 
care a ccnvertit pe toți miniștrii demi 
sionaţi. 
Madrid, 20 Xartiu. 

Regentu ui încredinţat d-lui Canovas 
misiunea de a torma cabinelul. D. Ca- 
Novus va prezintă mâine lista noilr 
m ÎNÂSETII. 


Mr i EP E Ci E RI NR PIE OP aaa i 
— [1] Martie Aa 
Tanger, jhozordine 
Situaţia este rea; desordinea dom: 
neşte fn imprejurimile diu Tanger ; dru- 
mul de lu Raubot este puţin sigur. Fiica 
unul negustor german a tost răpită de 


un trib. 
lL.undra.— locotenent omurit 
Locotenentul Ross u tost atacat şi o- 
morit în împrejurimile dia Tchitral, 
londra.—Atacerea armencasca 
Sir Groy a declarat lu Camera co- 
muuelor că a primit din Constantinopol 


Universul Literar No. 1] 


un aviz care zice că toţi preoţii armeni 
implicati în atacerea din Armenia vor 
fi trimişi în Constantinopol şi apol puși 
în libertate, sub promisiunea de a se 
putu bine pe viitor.— Vor fi exceptaţi 
de ia această măsură de clemenţă aceia 
cari sunt acuzaţi de omor sait de alte 
crime de drept comun. 
Rens—Trei ziarişti arestaţi 

Trei! ziarişti acuzaţi de defăimare a 
armatei ui fost arestați din ordinul ju- 
decătorului militar, 

Consiliul de resbel va judeca ziarul 
«Strigătul Poporului» că a defăimat 
armata. 

Petmolt.— Protest 

Contele de Rittberg şi sșambelanul 
Bock ati presentut presedintelui Dietei 
o scrisoare a contelui Ernest de Lippe 
Bisterfeld protestând în contra stabili- 
rel regenței. 

Roma.— Cutremur de pământ în Italia 

Un cutremur de pămânţ uşor undu- 
latoriii s'a produs astă noupte la ore 
şi 38 m, la Reggio di Calabria; acest 
cutremur S'u simţit si la Messina, 

Piaisance.— In sat senfundat. 

O teribilă surpare su produs pe o 
întindere de un kilometru pătrat inghi- 
țiad întregul sat Bolluara, 


Sofia. — Un redactor de ziar condamnat la 6 
luni inchisoare 
D-nu  Mitakoff reductor al ziarului 


eNarodua Svoboda» a fost condamnat 
la 6 lun de iachisoare, pentru ofense la 
persoann suveranului. 
Berlin, — Nenorocire pe liniu terată 

Un tren de martă a deruiat aproape 
de Strassburg. [.ocomotiva şi d vagoane 
sat stărimat. Mecanicul a fost omorit 
și 2 frânari răniţi, 


JOCURI 


ŞARADA 

de d-soara Eleonoia Marinescu (loco), 
Inteia parte căutată 
Prin magazine o găsești, 
Invers, a doua de “1 citită, 
Te judecă cum nu gândeşti. 
lar toată vorba la o laltă 
Să poţi acuma so ghicești, 
Nu pot so spui, dar îţi arată 
Aidoma precum tu ești. 

Ori-ce persoană care ne va trimite deslegarea 
exactă a acestei şarade cel mult până la Ii 
Martie c., va participa la câştigarea prin tra- 
gere la sorț a unui frumos roman de un volum” 

Constatând că multe persoane ne trimil des- 
legăvi la ghicilorile noastre fără să citească mă- 
car ziarul, ci numai din simple auzite, am ho- 
lărît d'aci înainte a nu mai publica numele de 
câtul acelor destegători cari ne vor trimite, dim 
preună cu deslegarea, și cuponul tăiat din josul 
coloanei a 4-a. 








Deslegarea șaradel din «Universul Li: 
terar> No. li este: 


EFrORIA 


Ai deslegar: 

Bucureştii: Daele Elena Bojiuca, Aua Th. 
Bobeanu, Paulina Păsiliu, Olga Lucescu, [ii- 
dia Livotti, Aneta Dragoinirescu, Sufia Zoll; 
W-nit Constantin Krnest, Fruchter Heinrich, 
Tănase |. Predescu, Mihail M,. lonescu, Mate! 
Albescu, C. |. Mandcu, Sultănica IHristescu, 
Robert Manoach, Mihail Or&seu, D. N. Stelni- 
ceanu, Îlie [. Sinner, L. Matcescu, Th. V. Balş, 
Constantin Ștofânescu, Vasile Hâlhmnu, George 
|. Antonescu, Aureliu Gabriel, Heinrich 5. 
Trau, Paul St. lonescu, M, Segalla. 

Buzău : D-nit Nicolae E Deciulescu, D. De- 
netriu, George lonescu, Genrge A. Fronescu, 

Gara Basarabil: D-ra Eleonora Constanti- 
nescu ; D-na Eufrosiua Claiy. 

Bârlad: D-uu A. Axelrad. 

Brăila: D-ra Mina K. Kirschenş D-ni! Petre 





124 


Banditul în haine negre 


= 
Tm na ip 


IV 
Se face lumină 


D-şoara Luciana, care cra o femee 
de vre-o patru-zeci de an!, cam osoasă 
insă toarte plăcută la vedere și care 
trebuia să “şi fi înţeles în chip admi- 
rabil “meseria de cameristă, crăpă ușa 
şi ziss Atăpânel: 

— liudovic aduce o cartă de vizită. 

— Ad'o încoace. 

Nu era de cât o cartă în adevăr, 
insă ea produse asupra marchizel efec- 
tul unul trăsnet. 

Pe cartă era gravat acest nume 
simplu: 

«Jun Guerre». 

De desupt eraii două rânduri scrise 
u creionul: 

«lin îndatorat al d-net de Ranville 
l-ar remânea recunosestor pentru un 
moment de convorbire secretă.» 

Marchiza stătu un minut la indoeală 





Dănulescu, C. Dimitrescu, Dumitru C. Pauţu. 
Saul Marcovici, Alecu Gheorghiu. 

Craiova : d-ra Filofteia Gherghina. 

C.—Lung : d-nu Al. Th. Dimache. 

Focșani : d-nu Perieli H Macry, 

Folticeni: d-ra Amalia Veintraub, 

Galaţi : d-rele Flenuţa D. Untaru, Maria 
Guelldern, Gledis Yonelle, Rosalia Kramer, 
Otilia TI. Soră, Despina Florea; d-nele Fcate- 
rina C. Benetatos, Kiriachiţa T. Varlam ; d-nil 
Atanase D. Vasiliu, Theodor Cromberg, A. Pa- 
naitescu, [. heiter, lonel [. Murgescu, Boris 
Sehoppoti, Ghiţă D, Ionescu, Gheorghe S. Me- 
taxa, Coust. N. Țarcuş, Lambru 1. Mihăilescu, 
Georpică Pascu, David Bercovici, Isac Faier, 
Crum M, Schoppoft, Altred 1. Popovici, Costică 
|. liiteanu, D. I. Murgescu, Alexandru C. Gri- 
goriu, lonică T. Gheorghiu, Avram C. Vecsler, 
Alexandru Goldberper, Ioan Dragnea, Epămi- 
nonda Muanzavinotos, Penciu Ghiţă, T. Pave- 
lescu, 

Ploeşti : d-nu loan Constantinescu. 

homan: d-nu George I. Pantelimonescu. 

Premiul a fost câștigat prin tragere la sorţ 
de domnu Constantin Șteiinescu din Bucureşti 


Pomada Italiană 


e un produs serios studiat, un regenerator foarte 
puternice al părului, ale căreia proprietăţi balsa- 
mice iîntroducându-se priu porif pie 21, intăresc 
rădăcina părului, împiedică atrofiarea bulbilor şi 
face să crească în câte-ra săptămâni părul şi barba 
dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. 

„Pomada ltaliană“, afară de aceea că opreşte 
căderea părului şi '| curăţă de toate murdăriile 
ca mătreața şi altele, ţinându'l tot-d'a-una sănătos, 
moale şi lucios, maj are şi incontestabila propri- 
etate de a preveni albirea părului, Lei 4.80 fla- 
conul mare.—NDe vânzare la adm. ziarului „Uni- 
versul“, St. Brezoianu No. 11, Bucureşti şi la 
i poalele de ziare din Craiova. laşi, Galaţi şi 
Frăila. 


Renumita apă de Felsina 


Premiată cu 44 de medalii şi cu 5 brevete de la 
suveranii din Europa. Această apă este fără sea. 
măn. Sterge ori-ce pată de pe obraz gidepe corp; 
Netezeşte zbârcituiile şi face pielea moale şi stră- 
jucitoare cum e catifeaua; împiedică uritul miros 
al sudoaref, inlătură culoarea galbenă a pielei şi 
face obrazul strălucitor cu cele mai vii şi atu: 
rale colori, dacă colvarea galbenă nu provine din 
boală. Impiedică usturimile ce le tace briciul şi! 
usucă erupțiile succesive. Fereşte pe doamne de 
fiorele albe, boala atât de comună care alterează 
în mod simţitor frăgezimea şi frumuseţea, atât de 
scumpe la sexul cel frumos. Clătind gura, face să 
inceteze fluxiunile gingiilor şi le intăreşte ; go- 
neşte mirosul displăcut al gurei prin suavitatea 
aromei sale şi este nepreţuită pentru a curăța 
dinţii şi a le păstra albeața. Această apă intrebu- 
inţată curată, neamestecată cu apă, face să dispară 
durerea de dinţi puind pe el puţin bumbac muiat 
în ea. Prețul unei sticle Lei 190. — De vânzare 
la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 
1l, Bucuresci şi la depozitele de ziare din Cra- 
iora, Iași, Brăila şi (ialaţi. 


Apa dentiirice 2, pute ant si 


pentra hoalele sure. — 
Această apă e cel mai puternice preservativ.peu- 
tru igiena gurel şi pentru a face plăcut mirosul 
răsuflărei. E cel mai bun leac pentru a preveni 
durerea dinţilor şi stri:area lor. E fuarte potrivit 
pentru ca să curețe şi să întărească dinţii şi pen: 
tru eu să păstreze cuat smalţul ior; întăreşt- 
gingiile şi e chiar mn puternice leac contra iufta- 
mațiunilor. Flaconul lei 1.90.—De venzare la ad- 
ministraţia ziarului „Universul“, str. Brezoianu 
No. 11, Bucureşti si la depozitele de ziare din 
Iași, Galaţi, Brăila şi Craiova. 


Premiate tincturi pentru a 
văpsi părul și barba. cuie 


celui care va «arăta că există tincturi superioare 
celor urmeloare e 

APA MEXICANA redă iu câte-va zile barbe! şi 
părului alb şi sur coloarea castanie sait blondă 
perfectă Curăţă capul de mătreaţă, opreşte căde- 
rea părului şi'l face să crească, Le! 3 sticla. 

APA ENGLESĂ. — Cu această apă orl-cine 'ȘI 
poate vopsi singur părul și barba negru saii cas- 
taniă închis, întrebuinţâud numai zece minute. 
Cutia cu 2 sticle lei 7. 

APA AUREA — Această apă vopseşte la mo- 
ment în blond părul şi barba. lei 6 cutia. 

APA APFPRICANA.— Cu această apă se vopseşte 
la minut părul si barba în negru şi castani. Este 
de preferat find o singură sticlă. Lei 6. 

CERONE AMERICAN. — Această tinctură nu 
eate lichidă ci un cosmetice solid, care dă la mo- 
ment părului şi barbe! colorile blondă, castanie 
sai negru după dorinţă. Lef 6. 























căutând cheea acestei taine și hotărin- 


du-se do dată la un fel, întrebă 
r&stit: 

— Ludvic e ati? 

— Da, d-nă. 


— Să intre. 
Ludvic era un servitor de stil nobil, 
Cinci picioare şi şease degete înălțime, 
bine turnit şi de o natură a împodobi 
în chip admirabil vestibulul unei case. 
— Cine ţi-a dat carta asta ?îl întrebă 
marehiza. 
Un domn, 
Cam de ce vârstă ? 
De vr'o patru-zecl de an. 
Ce mutră are? 
Mutră de st:ein. 
Și aşteaptă 2. 
Da, d nă Marchiză. 
N'a sosit nimeni încă ? 
Nimen). 
Bine ; 
cobor îndată, 
Ludvie eși, 
D-nu de Montelin 
cam turburată, 
Insă își termină îndată toaleta, își 
puse un nor de pudră pe alba! faţă și 


pofteşte'”l în salonaș: me 


păru un moment 


Mare depozit de Binocluri 
— PENTRU TEATRU — 

La administrația ziarului „Universul“, Str. Bre- 
zoianu No. 11], se află un mare depozit de bino- 
cluri de teatru, din cele mai bune fabrici franceze. 
Binocluri de la 10 până la 50 de lei bneata. In 
toi-d'a-una se află în depozit 2000 bucăţi, 


Ace de cravată, Broşe și brațelete 
pentru dame, Lanţuri de ceasoarnice 


—cele mai fine și eleoanie— 
Cravate, Nasturi pentru cămăși şi man- 
şete, Evantailii, etc. 
cu preţurile cele mai iefline, se află de vânzare 


la adm. ziarului „Universul“,  Sirada Brezoianu 
No. 11, Bucureşti. 


Necesare îoarte elegante, pentru scris și 
cusut și Obiecte de argint plaque 
— de la îi leit până la 10 lei bucata .- 
De vânzare la adm. ziarului „Universul“ strada 
Brezoianu No. 11, Bucuresci si la depozitele de 
ziare din Craiova, lasi. Galaţi gi Brăiia 


=) a _] aie a parfuma 
Gonuri mirositoare ati 


ile. Se întrebuinţează aprinzândusli-se vârfurile 
Jor. Ră&spândese un miros foarte plăcut şi igienic 
care curăţă aerul stricat. Cutia mică 80 bani. 


Alcool de mentă piperată 


Specific superior contra indigestiilor, durerilor de 
inimă şi de cap. Beutură foarte igienică pe tim- 
pui marilor călduri ale verii. Sticla lei 250. 


Moartea şoarecilor 


omori şoarecii. Cutia 1si 1.20, 
De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str 
rezoianu No. 11, Bucnreşii şi la depozitele de 


ziare din Craiova, Iaşi, Brăila şi Galaţi. 
rectificată şi parfumată cu parfum 


Glicerina de trandafir, spre a vindeca sco- 


rojirile pielei şi a se apera de ari-ce boală de 
piele ; păstrează fragedă carnea dându'i fineţă şi 
transparenţă. Flaconul lei 1.30. — De vânzare la 
adm. ziarulni „Universul“, Str. Brezoianu No. (1, 
Rucuresci şi la depozitele de ziare din Craic-a 
Iaşi, Brăila şi ualaţi 


Prai de dinţi coraliii şi igienic 
preparat cu megnesie şi chinină. Acest praf de 
dinți nu numai că preservă dinţii, dar îi face albi 
intărind în acelaş timp pingiile gi curăţind suflu- 
rea. Impiedică să se fonneze piatra şi dacă s'a 
format deja, o face să piară. Calitățile antidistru- 
pătoare ale acestui praf suut in stare să întânzie 
căderea dinţilor şi să neutraliseze mirosul neplă- 
cut al gurej; apoi mai dă guref o frăvezime par- 
tienlavră şi fără a strica smalţul, face dinții albi 
ca fildeşu). Preţul unei cutii Lei 1.60.—De vâu- 
zare la adm. ziarului „Universul“, str. Brezoianu 
No. 11, Bucuresci şi În depozitele de ziare din 
Craiova, Jași, Brăila şi Galaţi. 


Mare asortiment de parfurur: 


Jokey-club, Fin proaspăt, Opoponar, Ylang-Y- 
lang, Trandafir, Gelsomin, Mosc, Patguli şi Mare- 
chal, lei 2.90 sticla. — Muguet de Alpi, Iris alb, 
Lilas alb, Viorele de Italia, Heliotrop alb şi Aus- 
tra] bvuqnet, lei 4 sticla.—Rrise Vanda, Peau de 
Spania şi Ruquetul Haremului, lei 4.25 sticla.— 
Viorele de Nizza, Buquetul florilor din Grasse şi 
Ex-Bougquet frances, lei 4.ă0sticla— Trandafir de 
Provence şi Bvouquet Imperial de Russie, lei 5.50 
sticla. — Eseuţă Ixia Lys du Japon, lel 6 sticla. 
De vânzare ia Administraţia ziarului Uni- 


șersul, strada Brezoianu No. 1] Bucnrescl. 

tă piata: Ancelotti ph pi MIE 

 a ațteniană Această specialitaze, cars 
D posedă cel mai suav par- 

um, face să dispară repede mătreața si mâncări- 


m6:, care adesea contribuese la perderea p&ru- 
lui; distruge resturile acide produse de sudoare, 


Remeiii foarie 
sigur pentru a 











care siut germenul diferitelor boale de piele. Uu 


ftacon elevant lei 1.40. 


Alb de erle Este o preparație nevătămă- 
jt toare, paifumată cu mirosul 
trandafirului şi care servește pentru albirea şi în- 
frumuseţarea pielet. Chiar la prima întrebuințare 
dă pielef o albeață Ae marmoră. Flaconul lei 1.70. 
De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. 
Brezoianu No. 11, Bucuresci şi la depozitele de 
ziare iu Craiova, laşi, Galaţi şi Brăila. 


Go ule e de orl-ce mărime, foarte elegante, 
= serviciuri de mâncare, de voiaziul 
cogulete pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine 
la masă și altele. — De vânzare la adm. ziarului 
„Universul“, Str. Brezoianu No, 11, Breuresel. 





_.. 


se cobori. 

Singură pe scară, mirată şi curioasă 
de sosirea acestui vizitator, se întreba: 

— Auzi, el! Ce-o fi vrând cu mine? 
Cum a avut îndrăzneala să se prezinte 
aci, într'o aşa zi? 

Curând avea să afle. 

Servitorul îşi îndeplinise 
narea. 

Jan de Guer fusese poftit în același 
salon unde, cu o lună înainte, contele 
George de Rochenoire fusese primit de 
marcehiza. 

Și aci dînsul părea a examina mMo- 
bilele preţioase, iublourile și bronzăriile 
ce se allaii în jurul său, 

Insă la fie-ce secundă își arunca pri- 
virea când în parc când prin saloanele 
alăturate ale căror uşi eraii deschise, 
ca şi cum spera să descopere unde-va 
pe Valentina aceea către care i se du.- 
ceati toate gândurile. | 

Insă, după câteva minute, nu pe 
dinsa o zări. 

O persoană impozantă se ivi d'o-dată 
pc pragul salonașului. 

Era vechea proiectoare a lui Jan de 
fiuer, acea temee care odinioară se nu. 


însărci- 












GASINS DU 


GRANDS MA 


Printemps 


NOUVEAUTES 


Se trimite gratis şi franco 

















catalogul general ilustrat, care coprinde toate 
modele nuot pentru SESONUL DE VARA în 
urma une! cereri trancută adresată către 
D-nii JULES JALUZOT & C-ie 
PARIS. 
Condițiuni de trimitere pentru Domânia ? 

Ori-ce vomandă de cel puţin 50 fr., este ex- 
pediată tranco de transport şi vamă, cu o 
augmentaţiune de 2994, conform condiţiunilor 
din eatalog, 

Comandele din Bucuresci, beneficiază de a- 
cest tarif, orl-care ar fi valoarea lor. 

Casa do Reezpoăiţie în Buocuresoi: 
60, Calea Victoriei, în fața Teatrului Naţional 

Clienţii noştri! vor găsi în casa noastră de 
reexpediție, toate cataloagele şi mostrele de 
noutăți ale sesonului, 

altoite, de elită, gata 
de înflorit, în ghiveci, 
Se pot expedia imediat. 
Aproape o mie varietăţi, 
Disponibile încă 12,000 din cele maj 
bune. Mai eften ca or-unde: 25 rose 25 
lei ; suta 15 lei; mia 600 lei. Cele ne- 
puse în ghiveci de lm.la 2 m. numai 
2 lei stufoase. Trimetere gratis și fran- 
co ded. C. 6. Datculescu, R.-Sărat, aca- 
talogului-album descriptiv. 

Porumb adevărat portocalii și 
Dinte de cal alb gigantic, cele mail bu- 
ne şi rodnice porumburi din câte există, 

2 
AnNunNCIiu 

O damă tentră știind mai multe 
limbi, doreşte a ocupa un post ca vân- 
zătoare într'un magazin, sat ca 2roito- 
rensă într un muguzin de croitorie, 

Informaţiunt strada Griviței No. 171, 

617 (3) 
De închiria de la St, (iheorghe 

viitor o casă cu 8 
camere, bucătărie, pimniţă, grajd de 12 
cal, odae pentru vizitiă, curte spațioasă 
Și puț, situată în strada Filantropia, 
la spatele şoselei Kiselef. 

Tot acolo sunt de vinzare locuri de 
casă cu metru pătrat. Doritorii se vor 
adresa la proprietar, Costache Vasilescu, 
domiciliat în strada (xenera] Florescu 
No. î bis, vis-a-vis de hotel Londra, 
calca Moşilor. 611—(6) 
E CORSETE 3 

— = PREŢUL FABRICEI =—-- 

Eleganţă şi soliditate 
Corsete elegante, de ma! mulţe 

culori, . . . .„ . . s e 

Corsete fine cu oase de balenă, 


Lei 4.0 bucata 


garantat, . . . . + . » 6.00 ? 
Corsete foarte fine cu oase de 
balenă, garantat şi dantelă. >» 8.60 » 


Nici cu 40 la sută ma! seumpe nu se găsesc 
în Bucureşti asemenea corsete. 

De vânzare la administraţia ziarului <UNI- 
VERSUL» strada Brezoianu No. Ll, Bucureşti, 
Cu augment de 1 leii se trimet franco în or!- 
ce parte din ţară. A indica mărimea în cenţi- 
metru. 





mia contesa Tereza de Ranville iar 
acum d-na de Montelin. 

Dînsa mtsură cu o privire îugrijată 
şi curioasă pe ciudatul vizitator şi! 
zise : 

— Cum, d-ta aci ? 

Și îndată adăogă: 

—— 'Trebue să "ţi închipul că intrurea 
d-tale în această casă. 

-— Nu e lipsită de primejdie, termi- 
nă bretonul. 

<Tocmal de asta no să abuzez de 
momentele ce bine-voeşti să mi acorzi; 
însă vizita mea are două motive... 


i iu ai ii ————— 
———— i ———... —.._— — - 


A se citi urmarea în «Universul politice 
care va apare mâne dimineață Luni, 





UNIVERSUL LITERAR 


— No. LL. — 


Acast cupon se va tăia și se va trimite împraună cv 


desiegarea, in caz contrar nu se va publica numele 
deslegătorului. 





Universul Literar No, ll. 


. nt 





CASA DE SCHIMB 


Nachmias & Finkels 


ăe. 8 în noni palat Dacia-România, strada Lip 
scani, în fața palatului băncei Naţionale 


Cumpără şi vinde tot felul de efecte 


publice, bonuri, acţiuni, scontează cu 
pâns şi face ori-ce schimb de monezi. 
o E a PE e a o RI pe e FREE EP geam. IEI Aa ad, 


1! Namai o dată în viaţă!! 


40 Bucăţi Fr. 10 b. 50 


Firma de mai jos expediază de azi 
înainte la ork-cine, cât timp va ajunge 
aprovizionarea, prin poştă, franco în 
toată România 
Aproape de geaba, o garnitură de masă 
necesară, și nedeprisos oricărei famiiii, 
compusă din 40 bucăţi tacâmuri pentru 
masă ioarte elegante şi anume: 

12 cuțite elegante de masă cu tăiș po- 
leit argintiu şi furculiţe tot așa ele- 
gante şi de acelaș fason. 

linguri grele de supă de argint ma- 
siv de Britania. 

lingurițe de cafea foarte drăgălaşe 
de argint adevărat de Britania. 
scaune pentru cuțite de cristal en- 
glezesc, 

cesci de apă cu diterite fotografii. 
vase de out foarte frumos argintate, 
strecurătoare de ceai, masiv argintat, 
40 bucăți. 

Aceste tacâmuri de masă costaii a- 
cum 2 săptămâni 25 — 30 franci și se 
trimete de acum înainte, la oricine, 
pentru că firma are de urgenţi nevoe 
de bani, contra franci 10 b. 50 
gati contra ramburs franco prin poştă 
în toată România. Grăbiţi-vă cu comen- 
zile căci cu toate că aprovizionarea, este 
mare, cererile strajucitelor tacâmuri de 
masă e şi ma! mare.—Singurul depozit 
pentru comenzi la M. APFEL, Viena 1 
Fleischmarkt No. 6/D. 462—(10) 


Cc: 


—_ OR ja) eri 





şi care serveste de sute de an! pentru 
toate boalele organelor respiratoare și 
de digestiune ale guturaiului, stomuhu- 
lui şi b&şicei udului. 

Escelenit pentru copit, reconvalescenti 
şi pentru femeile în posițiune. 

Cea mai bună băutură diatetică şi 
r&coritoare, 


Heinrich Mattonni, Karlsbad şi Viena 





CEL MAI FRUMOS CADOU 


Un servicii de argint anplo-britanic compus 
din 44 bucăţi rtmâind alb, fără a se putea 
deosebi de argintul cel ma! bun. 

h Bucăţi cuțite de argint de Britania. 


< furceuliţe Li < « 
6 « linguri de masă, 
ÎI linzuriţe de cafea, 
12 « linguri Mocea, 
LI < lingură mare pentru supă. 
1]  < lingură pentru lapte, 


44 Bucăţi numai! cu 14 franci, ceca-ce ge plăn 
teşte numai lucru, ge pot avea contra ramburs 
de ia firma Ant, Altmann XII/1, Wien, llu- 
felandg 2. 

NP. Prafu pentru curățat cu 20 bani cutia, 

573 (3) 








MEDIC şi CEIIRURG 


Zi. OI IO 


Am onoare a anunţa Onor. public şi în 
special Onor. mea clientelă că m'am matat 
Calea Victoriei No. li (podul Mogosoaai), 
unde dati consultații medicale pentru ori- 
ce fel de boaie de la 8—10 ore dimineaţa 
de la 2—4 ore după prânz și de la 6—8 ore 
seara. Tot odată îmi! permit a atrage aten- 
ţia suferinzilor că, cunoscând de aproape 
toate medicamentele răposatului dr. Draseh 
precum şi metoda sa de ţratament, păti- 
mașii car! doresc a fi tratați după metoda 
demnului dr. Drasoh, vor fi trataţi ast-fel. 

Boalele secrete la bărbaţi şi femer sunt 
tratate cu succes sigur după metoda mea. 

Tuberculosa (oftică, atac), ia începutul 
ei, dacă nu vai prea avansată, garantez 
complectă vindecare ; o mulţime de acte 
de mulţumiri stati la dispoziţia RIA OEI 

26 








Gold-Cream Germandree 


Dacă doamnele vreaii ca pielea să le devie fragedă 
şi frumoasă, să întrebuințeze acest -gold-oream. 
Gold-Cream Germandrte ma! previne şi distruge 
îinerețiturile pielel şi are un miros din cele may 
plăcute. Un borcan mare lei 2.50, 

De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. 
Brezoianu No. 11, București şi la depozitele de 
eiare din Crainvs, laşi, Brăila şi Galaţi. 





Editara Typ. «UNIVERSUL», L.. Cazzavillan, Strada Brezoianu No, 11.—Bucureşti 


— 9 — 


- 


99 î cutie Bei 2.95-ag 
2a_ 4 cutii Lei 10.93 


Persoanele cavi fusese sruit sufer edr în ftu- 
vRțĂ, astm, darineită, durere de gif, bron- 
Chită, catar, inflamatii intestinale, le stă- 
tuim a cumpora renmuitele 


RAPURI DE CATRAMINA 


- ale D-rulut BERTELILI — 
Premiate la 6 rongrese medivula si apro- 
late de consiliul sanitar superior al Ro- 

mâniei si al Italiei 





dicule întrebuințează cu mure stteces 
Hapurile de Catramină. 


De vânzare la Drogheria Centrală M. Stoa. 
n6scu, Sir. Academisi No. 2, Bucuresti, si la 








ringer, Caiea Victoriei No. 154, Bucureşti și 
la toate farmaoiile din țară. 


ȘI Se vinde cu 9 Lei si 95 


bani cutia. —Patru cutii, cari 
se vând numai culei 120.95, su: 
destule pentru o cură complectă. 


SRI 


a 





BI Aceste hapuri vindecă în câte- Vp 
| va zile ori-ce tuse și toate boalele 
de mail sus. — 7vufe celebrităţile me. & 


farmacia „Ochiul lui Damnazei“: Viator 'Thii- / 





.——— DP —— —————.———— 





Pai 
sadfraa 
e 17, CELE Du ! 
aaa firan a Ii seri je 
. a... 
Fi . 


LI] 


toate cutiile ce nu vor avea pe din aiară pecetea adtmuinistr. 
ziarului «Universul» și pe dinăuntru o instrucție în româ-. 
nește, tot cu pecetea ziarului «Universul», se vor retuzaca falșificate. 


— 





Numai pentra Fr. 8.50 un ceasornic de buzunar remontoir 


cu garanţie, excelent și mergând exaci, într'un toc fin de nickel poleit strălucitor, cu o 
mașinărie care umblă 12 are, și care ceasornic poate înlocui perfect orce alt ceasornic 


sete, 1 ac trumos de cravată 


Di 


„4 butoni 


fi satistăcuţț cu aceste ceasoarnice. 


De aceca să se grăbească fie-care cu comanda 
timp ajunge aprovizionarea. Se expudiază prin poștă, franco în toată România contra 
banilor trimişt înainte sati ramburs prin expedițiunea ceasoarnicelor de buzunar a ini APFEL, 


Viena, Stadt, Pleischmarkt No. 6/D. 





ZAHĂR cubic : A ş A hilo Lei 1.05 
CAFEA hio calitatea | PS teii 
2 Martinică calitatea | RIL 

> Salvador > le să n 50 
«Regală (Cicoria: pachetul de 200 prune £ yo 0.39 
CEAI din cel mul fin. cutia micii Dei 1.10 si cutia mare ler 2: Nic cu ut preţ în- 

doit nu se săseşte în honânia asemenea ceal. | 

UNT-DE-LEMN triiţuzesc superior extra-fin, garantat pur de musline, Ditra lut 2.5 
: calitatea ÎL, in tinichele de 900 erume, > Î.NO 


SARDELE cele mai fine vu 





Deposit ae Coloniale 
BI MAI IEFTIN DE CĂT ORI-UND 


bani TU, 50, VO si ler 1,ld cutia. 

TON (lacherdă) prepura. cu unt-de lemn franțuzesc, cutia let 1,lă. 

ICRE DE TON prepurate cu uree letnn extra fin frantuzese, entia ler 1,35, 

CONSERVE FRANCEZE —ilasăc fină, cutia dc a jum, chilo bant 95.—Mazere ex- 
trafină, cutia lei 1.15.—Pasole verde extrafină bant 35 cutia. -—Poviever cxtrafiniT, bani 
15 cutia.—Ciaperei calit. 1, lei 1.25 cutia.— Pătlivele vinete, banr 75 cutia. -Pătluvele 


acestor excelente ceasoarnive, cât 
468 — (10) 
LEE Ba cl tiu, , 


mda 


- 


E 008] 


Li 
] 


vinete împănate, let 1,15 cutia, —Sparăughel gras, cutia de 1 chilo ser 2,05,.-Compoi 
de caise, de pere şi de vişine, bani ti cutia. 


CONSERVE DIN ŢARA. —(hivcei. baut 65 cutia.—(Glivezi prrecese de post cul unt 


de-lemn tranţuzesce, let [.1d cutia, - 


Pătligele tocate ban! 10 vutia,—Bame cu sos de 


pătlăgele roşii, ban! 70 cutia.— Buliou de pătlăgele rosii, baut 70 cutia, 

MUSȘTAR FRANCEZ, fiacunul mare bani 60, 

LUMIN-RI DE STEARINĂ calitate superioară, ler 1.30 pachetul. — Calitate extra 
Ică 1,15 pachetul, Calitate prima, BtO0 grame pachetul, let 1,0â.—Calitate primă, DdUU 
grame pachetul, bant 9o..-launînări pentru birjari, 5 la un pachet, bani 85, 






OREZ de talia. calitate superioară, baut 75 chilo. 
PASTE «e ltalia, în ori-ce formă pentru supă, lei 1 chilo. 
SCROBEALĂ garantată pură de orez. chilo lex 1,5. 


De venzave la administrația ziarului UNIVIISUL., Str, Brezoianu Nu, 11, Brucuresei, 








E a e a a aa A o o a a a N 






> Toate boalele >: 


— de ficat, stomac si inimă — 
se vindecă întrebuințându-se Hapurile vegetale 
indiane precum şi Amar Îndian ale D-rului W, 
SIMON, preparate în marele stabiliment chimic 
al D-rului Bertelli, din Milan. Aprobate de con- 
siliile sanitare superioare din România şi Italia, 

Afară că vindecă gălbinarea, atacurile de ve 
nin, colica epatică, turrorile la ficat, inflama- 
țiunea splinei, încuiarea de trânji, disenteria, 
pastritele catarale, indigestiunile şi nepotta de 
mâncare, durerile de stomac, durerile de cap, 
boalele uterine, încetarea periodului, period 
puţin şi întârziat, periodul cu durere, panglică, 
slăbirea vedere! provenind din alteraţia sânge- 
lui şi ficatului, nevrosele, palpitație de inimă 
şi idropisia, Hapurile vegetale indiane şi Amarul 
indian sunt și cei mai bun curățitor ai sângelui 
stricat, în urma boaielor ficatului sai ale etfec- 
telor de microbi gi miasme palustre (băltoase), 

Pilulele indiane costă lei 2:80 si Amarul 
Indian lei 3. 

De vânzare la drogheria centrală Mihail 
Stoenescu, farmacist, strada Academiei No. 2, 
Bucureşti. şi la farmacia <Ochiul lut Dumne.- 


SI —————_—— m pa 


zeii», Victor 'Thiiringer, Calea Victorie! No, ; 


154, precum şi la toate farmaciile din ţară, 
Cutia adevăratelor Hapur! indiane şi flaconul 
cu Amar indian vor avea o instrucție în limba 
română şi vor purta peceta administraţiei zia- 
ruluY «Universul». Toate aceste medicamente 
care Du vor avea instrucţiunea cu peceta zia- 


Toate boalele secrete 


LA BĂRBAȚI ȘI FEMEI 
— vindecate în câte-va zile —- 

Un medicament declarat de toți mari! medici 
din lume ca cel maf bun în vindecarea a orf-ue 
fel de boale secrete la bărbați şi fermei, şi care 
nu produce greață, nu strică potta de mâncare 
şi nu are unici un gust rii, este Bxiraotul de 
Copajvină și Pariglină ai d-rului Thorn, din lou- 
dra, aprobat de consiliile sanitare superioare 
din România şi Italia, și preparat în marele 
stabilimeut chimic al d-rulur Bertelli din Milan. 

Acest extract vindecă în 36 ore sculamente 
nOUj şi în câte-va zile cele mal vechi si mal 
rele boale lu bărbați şi famet, precum: /leno- 
ragie, fiuovile albe, boalele uvetrala si uretrine, 
restrângerile uretrei, durerile de spate şi de ri 
nichă, îritațiile uretrei, ale băsicei, ale uterului, 
cafarui băşicei, boatit «de pealră, vriptivnile 
scorbutice, oprirea și nestăpânirea urinei, ete, 

Intrebuințarea este lesnicioasă şi se poate ţine 
în cel mal mare secret. 

Expedierea ge tace cu cea mal mare riscre- 
iune. — Un vas cu instrucţiune în româneşte 
costă 6 lei 50 bani. 

De vânzare la drogheria Centrală Mihail 
Stoenescu, farmacist, strada Academiei No. 2, 
Bucureşti, şi la farmacia <Ochiuă lui Dumne- 
28», Victor Thuringer, Calea Victoriei No. 154, 
precum şi la. toate farmaciile din ţară. 

ADR Loate borcanele ce nu vor avea pe din- 
afară pecetea administraţiei ziarului <Univer- 


rului <Universul>, se vor considera ca falgifi- | sub şi pe d'inăuntru 0 instracețiune în româ- 
cate, prin urmare nu ge poate garanta efectul lor. | neşte tot cu pecetea ziarului «llniversul>, se 


CI N RE) vor refaza ca falgificate. 


D : 
7, 
pia A 
a Z E 
ta AA 3 
NA 
Ab 
d, 
; 
> 
7 


de valoare.—Ori-cine comandă un aseinenca ceasornic mat brimesce împreună cu ceasor- 
nicul și următoarele obiecte CU TOTUL DE GEARBA : 

1 lanţ de ceus foarte frumos, | garnitură foarte frumoasă de nasturt pentru man- 
| toni pentru cămășuțe și guleri și 6 gulere pentru băr- 
A baţi în ori-ce mărime. —NIMENI SĂ NU FIE IN INDOIALA de această explicație, căci 

nn este jucărie, nu este sarlatanie, ci purul adevăr, şi restitui orl-cut banii, care nu va 


Tipărit cu maşina Kânig şi Bauer din Wirzburg, nntea în tară 


Luni, 15 


(25) Martic 18959. 





— —. — pers peie Pai, Placa 


CASA DE SCHIMB | 
—VEERCURUL ROMÂN 


MICHAIL EL. NACHMIAS 


Bucureşti, Str. Smenilen Xo. 15 

Cumpără şi vinde tot felul de efecte 
publice, bonuri, acţiuni, losuri permise 
române și str&ine, scontează supoane şi 
face ori-ce schimb de monezi. 

Imprumuturi de bani pe deposite de 
efecte şi losuri. 

GRATIS ȘI FRANCO.—Ort-cine poate 
c3re un număr de probă dinziarul nos- 
tru irtitulat «Mercurul Român», care 
pubi că Cursul şi listele de tragert la 
sorți «le tuturor bonurilor și losutrilor 
române şi străine şi imediat se va tri 
mite gratis şi franco în toată ţara. — 
A se adresa la casa de schimb Mercurul 
Român, Bucureşti, Str. Smârdan No. 15, 


“Mare deposit de ceasoarnice 








CNE MAL POMENIT DE EFTIN  : 
L. x 


Ceasornic de buzunar, de nichel(remontoir) "5.60 
Frumoase ceasoarnice de masă, cu deg- 

teptător. . „let 4.90 şi 4.30 
Frumoase ceasoarnice cu deșteptător cu 

piclorul şi cutia cu reliefart nichelate 

și aurite, frumoasă podoabă pentru 
masă, numal Leţ. 
Un frumos ceasornic remontoar pentru 
bărbaţi, metal soleil, frumos gravat şi 
aurit cu anrul cel mat în, mersul re- 
gulat garantat. Nici o deosebire de un 

ceasornic de aur în valoare de ler 150, 

FIAT LE o sar date ce i, e a d a 
Acelaşt ceasornic împreună cu un fru- 

mos lanţ aurit, numai lef. e 
Ceasornice de masă cu deşteptător, de 

lemn sculptat, înălțime 35 centimetri. 

Aceste ceasornice sunt o adevărată 

podoabă pentru un salon. Nici cn 40 

lei nu se pot cumpăra în România a- 

semenea  ceasornice. No! le vindem 

nomal cu o... 
Deasornice de masă cu deșteptător, for- 

mă patrată de aluminium si metal 

galben așa zise «Mercur», de o fru- 
musețe și eleganță rară. La vindem 

cu preţul fabrice, . . . . . 
Ceasornice remontoir de nichel ., . . 
Ceasornice remontoir cu 3 capace frumos 

gravate de metal soleil anrite cu aur 

cel mal fin, pentru bărbați, cari! nu se 
poate deosebi de un ceasornic de aur 

veritabil i e eee e ee e ar e e a 
Acelaşi ceasornic cu un capac, pentru 
Ceasornic de argint cu 2 capace fru- 

D085 gravate şi aurite cu aur cel ma! 

fin, pentru dame. Neil o deosebire cu 

un ceusornic care se vinde cn 150 ler.— 

Bucata numai . e e cu die măi ete 
Ceasornie remontoir de metal oxidat cu 

un capac pentru bărbați . , . . . 
Acelaşi ceasornic pentrudamă . . . , 
Censornic remontoir de metal oxidat zu- 

grăvit cu flori (noutate), pentru bărbăţi 
Ceasornic remontoir de argint cu 2 ca- 

pace frumos gravate, pentru bărbaţi . 
Același ceasornic cu un capac pentru 

dame le! 19 şi cu donă capace. . 
Ceazornic de precisiune remontoir (obser. 

Watch), superior ancrei, de nichel ozi- 

dat şi de metalalb extra, pentru bărbați 
Frumoase ceasoarnica de metal oxidat 

(Calendar-encre) indicând orele, minu- 

tele, secundele, zilele, lunile, câţ avem 

ale lunei şi fasele lunare, bucata numai 
Ceasoarnice remonteir (ancre) de aur 
fiu garantat (14 carate) cu 2 capace fru- 
mo8 gravate pentru bărbat. Mersul re- 
gulat garantat, o adevărată ocazie, bu- 

cata numal , , . . . . . . . 
Ceasoarnice remontoir cu 5 capace de aur 

fin (14 carate garantat) foarte frumos 

gravate, forma cea mal nouă, pentru 

dame . . , . . . . . . . . e 90.— 
Acelaşi ceasornic cu capace mal grele . 19.— 

Frumoase lanțuri de oţel pentru ceasoarnice, 
10 bani. | 

Aceleasi lanţuri aurite său argintate 90 bani. 

Alte lanţuri ma! fine cu lei 1.20, 1.50gsi 2 
ler bucata. 

De vânzare la administraţia ziarului <Univrer- 
sul» str. Brezoianu No. 11, Bucureşti. 

N. B.— Toate ceasoarnicele noastre înainte 
de a fi puse în vânzare, sunt separate de u- 
nul din ce! mai bun! ceasornidari adus de nor 
intr'adins din Geneva (Elveţia); prin urmare 
putem garanta de mersul foarte regulat. 


Adevărată Ocaziune!! 
O” UMBRELE DE PLOAE 08 


Umbrelă de Launbac neagră calit. Ji Lei 3.40) 


6.50 


14.50 


16.20 
19.50% 
90..— 


TO 


Umbrelă de huinbae neagră calit. ] > 680 
Umbrelă de mătase neagră calit. Li > 2.0 
Umbreiă de inătase neagră calit, IL » 10.90 


De vinzare la adm. ziaralut «UNIVERSUL, 
Strada Brezoianu No. 11, București. 


Girant GQ. Mincuiesca 








e dizeai 
9: 


dame 17.—.- 


21.— 


22.50 : 


2 


Fi 
ză 


EN] 


2] 





15.807 


A 
“1 


16.50 . 


ASTE ARE DE