Cuvantul-serie-noua-nr-75-30-dec-1940

I (Serie nouă) Nr. 75 
: TITUS ENACOVICI 
NAE IONEScuU 


A pi ADMIKISTRAȚIA Str. SĂRI 
TELEFOANE: 


iilor şi Administrația , 
nava 587.08 |Srorte 


at genera 557.00 













Ziar al N ișcării Legionare 


AJUTORAREA 








CELOR LIPSIŢI 





REPTATEA NOASTRĂ 


: ma- 
a răspândit în Europa în-ltisi 
şi articole 


cră mai mă- 


Suntem un popor care n'am creia 
prea rtulte prin munca noastră sau 
mai bine zis, am crelat mult prea 





facem şi puteam face. E un adevă 
ce nu poate tlata orgoliul nostru na: 


ni ca vene- 
i, îugari de sub jugul tur- 
ri mai au cutezat să | Românii 


toată mizeria ei 
Cu ocazia pla 
















m'au o meserie. Toţi aceştia au trăi 
din munca altora, sau din învârti. 


dărie care aparține 


lului din întreprinderi, ni 
de acelaş neaiu 
re profesională a elementului 
mânes 
opri aici, ca n'a. 
ter prea îngrijorătoi 


desbătută pe 
jele şi pentru un om de şti- 
ea este rezolvată în fa- 


TO 


e Cu intel 
ențioasă și dusă cu mee. 


orbit pe mulți; în streină- 3 media acest neajuns de ordin pre 


n = - lesional. Ce se întâmplă însă? 








3 
la Predeal numeroase daruri populației nevoiaşe 


HINEI LEGIONARE 


iul său neistovit| dela el, adică dela cei mal buni din 
calea aceasta iși | Miscare și pentrucă, așa liind, ordi- 
Dnalitatea cu idea- Inele lor exprimă normele vieţii le- 
Bjiuni $I victorii pe |glonare și asigură biruința neamului 
ca dobândi nici- |in istorie, lată dece susţinem că dis- 
ciplina este sinznrul drum de înca- 
drare în Mişcăre şi de încadrare în 
Neam. Cine face-totul de. capul 
se serveşte poate pe sine, dar nu 
serveşte Neamul. Cine este nedis- 
ciplinat se, reduce siugur la propriile 
lui puteri, renunțând la viața boga- 
tă a colectivităţi, la experiența și 
învățăturile dobândite de alții și la 
idealurile înalte pe care numal Nea- 
mul le poate fixa şi le poate ur- 
mări in goana uriasă a'intăptulrii. 
Disciplina legionară însemnează 
aşa dar, principiu de viaţă. Legio- 
Darul se supune ordinelor fără şo- 
Văire, pentrucă pe calea aceasta se 
încadrează în Legiune, participă la 
Duhul Căpitanului, își slujește din 
răsputeri Neamul, îşi arată drago- 
stea față de camarazi şi increderea 
față de şei], și acceptă normele 
vieţii 'splrituale opuse vieții ani- 
male. In înțelesul acesta disciplina 
nu săricește cu nimic personalitatea 
omenească, ci dimpotrivă ea este 
Izvor nesecat de imbogățire spiri- 
tuală, prin participarea la gândurile 
și simțirile celor mal Buni decât |care schimb 
noi — și Izvor de viață eternă, prin | noui exploa 
participarea la legile nemuritoare 
ale spiritului și ale Divinitării. 
|Cel care-nu ascultă de nimic, ca- 
de, prin: această înșelătoare liberta- 











nimic pentru economia 


pentru cercetarea 
“şi Drezentului popoarelor 7ză 
li parte a continentului 
EI mu s'au mail mulțumit să 
in cărțile scrise cu 
sau mai puțină bună cre- 
iicei interesaţi, ci sau apu- 
cerceteze singuri. Astiel de 
Rabi s'au înmulţit imite, & 
e universitare şi revistei 
diui Europei Sud-Estice spărturile iși j 
sestar | ft doze ză mt îi [adânci 
predanii. Căci atuncea cum și-ar vieți 
mai doredt ea Dina? 


nență împotriva ordinei sociale. 
ce se sustrage dela munc: 
ză şi nici nu poate visa decât Ia îm 
părțirea bunurilor pe cari 
dus alţii. 
Dar în general, în 


tot mailaceeași linie de aspră disciplină, odată singur. 
Legionarii vechi înțeleg rosturile 





atul româ 













ceata A siile în mâinile arendasilor: comei 
intrat în cea mai mare parte 
mâini streine. 

Mal trebue să amintesc că însu 


drepturilor şi suferințelor 
D început să fim cunoscuți 
E aproape, ştiințificeste, in 


câteva zile a ieșit dela ti- 
volum din marea revistă ce 


spiritu- 
na su- 
cel mal 


organizare 
prezintă o falsă tmțelegere cu pri- 
wire la rostul mânăstirilor 


Mul. Dacă disciplina ar in 
punere la ordin, ar rm 
mare în grad, cel Găre nu primeşte 
ordine, ar putea Sălacă ari ce ar 
voi, ar putea să-şi. eze propriile 
înclinări și să disp ori ce l-ar 
litate cel mal 
Be tocmai con- 
a prețizat în 
mod definitiv Căpitan nducă- 
torul nu face ce: XI cl / ceeace 
trebue.. Disciolină Ilonară inser- 
nează prin urmare, gu 
mele de viață ale. 
Cunosc |nare, trălre după p pile eterne 
ale neamului și i linii morale: 
ale omenirii, așa | sunt ele. sta- 
tornicite de marii “ertatori. Numai 
în acest înțeles conducătorii capă- 
tă o realitate d iar ordinele 
date de ei devi 
adepti 


allă prin, meritele Sau 
sulletească mal ai 
multă precizie pe 





zori şi pânăm noapte, truda lui n; 
este rodnică, pentrucă, în afară c: 





















cu dragoste. Românii n'au pus 
siune decât în treburile „politici 
așa cum le-au înțeles ei şi cum le-a. 
învârtit. 


institutului Sud-Est 
din acel oraş. 

il se deschide cu mm studin 
ini E, Gamilischeg dela 
iea din Berlin „Despre 
Prigini Românilor”, în 
cazi lucrările filologului 

HI. Tomas, respmgându-le şi 
„nelemeinicia tezei istorio- 

e. În acelaşi volum 
|. Kiebei recenzează o ue caz 

a unui savant maghiari pentru adunarea electorală a 3 

care susține aceiasi ei aere ta „0 ei Io 


Sunt unsi plădici, cari socotesc 
inceputul şi afârșiiul cu 
1925 tretue socotit. ȘI ar fi gata 
Jacă foarte mari jertje pentru 
părarea ei: ar ji gata să meargă 
12 morminte nărulte, de dragul ei, 
Credem că se ezagerează. Cu bu- 


plin de omenie şi cu frica lui Dum: 
nezeu, Cu sute de ani în urmă, da 
am fost! Peste noi, însă, au 
o serie de domnitori streini cu gân 


ere la nor- 
ișcăril Legio- 











toţi acela cari s'au sustras muncii 
cinstite în Tara lor de origine. Dom: 
























„Berman se exprană aste! | mar tatori, Poate şi de aici 
istoricului ungur: 

că nici Gerima- 
nu locuiau iu 


tura sa 
cu mal 
scării, a- 


schimbarea domnilor, bucuria pro- 
stilor, 
Fiind protejaţii Domnitorului, 


ei 








mânească, substituindu-i-se pe ne- 
Ylață spirituală și se înalță necoa- simțite. Asa am ajuns la pătura su- 
Venit spre ideal, se eliberează In |prapusă cu care şi azi suntem încă 
realitate, de propria lui micime silin luptă. La această clasă „condu- 


tăliel, 

Miscarea Legionară are cu totul ci 

altă “concepție despre diseipliză, Cel care se supune pri 
ca este un prin- 


Pentru -ea disciplina 
cipiu de viață. Legionarul adevărat 
îşi insuseşte disciplina 


lor  cuceritori,| ațunpe la o adunare de deputaţi, 
punctului de vedere| întradevăr cu frica lui Dumnezeu, 
adevărată mu este“. | Sau văzut adunări eparhiale mu- 
chungea volum V, p.| mărând între membrii lor cunoscuți 
“| jranemasont. 
Legea mu € evanghelie. Şi niei mă- 
Spue că aceste păreri | car areaptă tâlcuire a Evang! 
rămân in cercul lor| Atunei7 


DESPRE CUTREMURE 


de N. M. PoPP 


Observaţii marginale la conf erinţele Prof. Aug. Sieberg 


ă D. prof. de. Ana, Blabarp, renurni- [5tătea cutremurelor variază dela 
RE oras că i tul selsmnolog din lema i mamele jun loc la aitul. D-aa maori ini 
îs, este ci să dejeuvernului romăn. n tirut %m-Bucy- [sitatea jor după o seară cu 12 Fra 
„Das Reich”, revis “ști, în zilele de JE şi 20 Dec, duuk |de, seara - decani 
Ed tă de scara cu J0 grade Hcasi-Forel 

za pentru speclaliși, ci UUul [Această intensitate variază: 


1) Cu matura sabselului aan ce- 


ării. Conducătorii 
trebuesc urmaţi 
Ordinele 

nu pen- 
pentrucă vin 


libertăţi adevărate; libertatea de- |dovimea căreia | s'au deschis porţi 
săvârsirii. largi pentru imigrare în Ţara noa- 
stră. Tabloul exploatatorilor este 

acum complet. 
ei Sus, o clasă conducătoare streină 
Msoăâla sunt de [loc șă ne simiă în.mod diferit, dă [de tradițiile şi de linia de viaţă a 
posibilitatea de-a preveni un: cutre= [Neamului rorânesc, venită cu gând 
pa mi piie și ac ga năs- [de exploatare si Jaf. La mijloc, în 
ex îmcă omul care “in mod sarios, e, ci e e 
şilințitie, să o tact -el pograainăui [industrie comer, i protestuni lie 
consecințele atunci când cutremu- |I& resturile din pătura suprapusă 
rul S'ar produce. i a ea zu rosturi 4 A au 
că şi întreaa lidovime cari ne-a In- 
ec error tpar ere roi Ea bagă pOpOr exploatat, je- 
construcții. (Inţelepeiunea populară |iuit, nelndrumat în viața profesio- 
„să nu-ţi faci casă pe ni- [nală, neinstruit, şi pervoriit în tot 

a a fost'la Carlton). A: 


Traian Herseni 


















urma "biserica + 
d. 

3) Cu seriozitatea tomatruețiai suu 
Mehnica constru Ba conntatat 
cum în aralas 10ce Ele ponstrulte 
din acelaa n riul Beiată în mod 
diferit. Exemplu! SM sami elocvent. 
dim mefericire, ni-l 8% Becul „Cari- 
ton”, cara sn prăbuiil m din caza 
cutremurului, ci diBoWima celor ce 
i-au construii 

Când in calcul ADI aceste tre 
cauza principale de n intan: 
sității cutrermurululii tpar de inţe- 
Ina cum intensitate a .cutre- 
martul mu trebue Aeată după 
pagubele pruvocate Maia, 

De câte ari este UB eutremnur mai 


mi 
zi 


public este v legătură 
jCare nul abea o Coaee- 















nu numaj rocel pe care =) Miine aa] boli. 
2 Dual race pe care [moralizare dintre cele mai diabe 


irucţiei pa care aj proectat-o. De ce [C£.: Exemplul de sus, a fost imitat 


casele țărănești de hirne sau chiar |5i de cei de ios, 
de laţuri din satele noastre au rezi- 

























cunica saluiui. Piecure Tort true. din-! 
- uterzile, de a a Sri se vorbeale 
ae îm alt anod vaita eotatteii, Cu [ap Maze, de aa ear sei 
Stat câte 7ocă ste atat ckentată. cu [Ia șere, ek P E 
Deca Stau Jomescu 514 se resizate tai puţin de catre | ERtAlee 
ră pun 
prmănitulu loase.fări lt cx- 
2) Cu materialul de ccustracție, iii ial pile oase fără prea multă muncă, ex. 
Șie jeonmiatai şi la culremmuurul din leste roeeţie + "1488lă & punctului | Uiuraul cutreenur a fost ua spinu- [PIatănd chiar pământul care-i hră- 
„Erdbeben und „[10 Now. 1040 că lor la izuite [din interiorul ului. pura Tiiamunt dat acelora cari |neste, un popor căruia îi place să 





tobtonismul în tehnica con- [exploateze pe semenul său şi care 
stracțiliar. Casa românească e mal [incearcă să-l înşele şi pe Dum 
toasăi decât imitaţia fudulă dar | zeu, 

minleă Woprimutată din alte Wiiscarea legionară sta oiscut ca 


alt clizaat și aut , 
artera bă pe [2 reacțiune năpraznică, impotriva 
cara un Român trebuia să le îi tras [acestei stări de lucruri. Ea a sesizat 
fin cele două conferințe atât de di- [răul si a căutat să-l extermine în 


ductice alt pro. August Slebarg. rădăcinile lui. A dat Jertfe cutremu» 


da ex. di sări 
evit anaă 

dec. 

Numai asa se pante explica cura îni 
mal multe indela din sudul Moldo= 
vai, la fiecare eul. biserica 
i meosia te aut de suferit. în vreroe 
co toate cazele lărănesti sai pe 
brat intacte; explicația: de obicei 


[4 Fundaţia. Carel. în esdrul. Saci X 
tAşii Reale de Gmuurafia: aci a fost 
reatutat de d. pri, 5 Mabedinţi 


Jdeia cowâncăloure cure se dei 


centru, și ui 
menu. DI. A. Sieberg 
că nu uri Ur A 
lbele provocate de 
ui mari și 
arătate mul 
Cunuscând cnuzilăi ne ca ta- 
rin nuj co:remur Bă Marloze dela 
un Joc la aliul sau Phil In acelug 


Mirza 



















Luni 30 Decemvrie 1940. 
12 Pain Nr, 75 


puțin în raport cu ceeace trebuia să 
tional. Dar, pentru a îndrepta o sta- 
re de lucruri, trebue sto arătăm în 


rii refugiaților, s'a 
văzut clar că 75 la sută dintre ei 





rea unor treburi mărunțe de gospo- 
părinților lor. 
In opera de românizare a persona- 


lipsa de pregăti- 


Dacă starea de lucruri s'ar! 
prezenta un carac- 
en- 
ţa sprintenă a Românului şi cu pu- 
țină tragere de inimă, s'ar putea re-i 


[*) 
bună parte dintre cei cărora le gă- 
sim posibilități de tralu, nu muncesc 
cu plăcere, cu dragoste și caută pe 
cât posibil să se sustragă muncii. În 
felul acesta nu numai că nu produc 
națională, 
dar devin elemente parazitare, care 
se limitează numai la consumarea 
de bunuri. Nu mai trebue să adău- 
găm că aceste elemente, în afară 
că sunt deficitare pentr economia 
Statului român, dar agită în zi 









nu visea- 


u pro- 







nu s'a muncit cu plăcere. Dovezile? 
|Mări roprietari și-au pierdut nro- 


tul, industria, profesiunile libere au 
în 


țăranul român, deşi munceste din 


nu stie cum trebue să lucreze pă- 
mântul, el nu munceşte cu râvnă si 





Am fost odată un popor muncitor. 
ni! 
dul numai la jaf şi îmbogăţire, ŞI ei 
n'au venit singuri, ci înconjurați de 
niile acestora erau scurte şi de [e- 
are de domn, ne veneau 


vorba înțeleaptă a bătrânilor noştri: 


te, pradă propriilor porniri bestiale. [au înlăturat elita conducătoare ro- 


nimienicie și urcă treptele singurei [cătoare” s'a asociat în curând şi Ji- 





















SCOALA MUNCII 


t 
7 
a 


rătoare pentru a zgudul conştiințele 
îndobitocite și adormite ale Româ- 
ilor, Cu toate xemple vii 
e muncă, de cinste şi de jertfă ne- 
limitată, mulți au rămas în pasivi- 
tatea lor inițială. Mişcarea leglona- 
ră le-a dat tot ce putea să le dea. 
Se vede insă că exemplul nu este 
suficient. Taberele și santierele be- 
nevole de muncă vor mai schimba 
mult din deprinderile rele înrădă- 
cinate în suflete. La chemarea pe 
care Miscarea legionară o face fie 
Cărui Român şi la exemplul viu pe 
care-l pune în fața tuturora pentru 
a fi urmat, e nevoie şi de harapnicul 
care să-i mâne din urmă pe cei ne- 
înțelegători şi indărătnici 

Nimănui nu-i este îngăduit în Sta= 
tul român legionar să cosume, fără 
să producă, Ba mai mult! Fiecare 
lon Ţurcan 


(Continuare în pag. 2-a) 


PUTERI 
HOTĂRÂ TOARE 


Din fanatismul unel. religii care 
făăduia unui popor stăpânirea fără 
margini a celorlalţi, lumea noastră 
veche, prin contact şi moștenire, m'a 
oprit decit o doză de falalitale, o 
poftă uriaşă de pricopseală [ără 
muncă și un gust de (rândăvie oră- 
sană — care aa caraete: în par- 
te cunoscute epoet de decedență 
Dar puterile de viaţă ale neama- 
lui nostru sau dovedit cu mult mal 
hotăritoare. 

Din vârtejul de moarte in care ne 
aflam, am găsit tăria să ne smulgen 
şi să pășim pe linia destinului isto- 
rie hotărât'de Dumnezeu. 

A lest o laptă grea și. indelunga- 
1 0 Iuptă care continuă, cu loată 
hotărârea şi intensitatea, după bl- 
ruinta din zilele ce le trălm. 
cală 








r 






t 

























i] 







0= 


























n= 








n 








r 








şi 





gionarul — sablinta Intro re- 
d expunere d, prof. N. Petr 
retarul general al Mișcării, — este 
religios dar nu fatalist. EI ştie c 
Dumnezeu a lăsat legi care trebus 
implinite, pentru ca binele si 
poată realiza. Legionarul face ru, 
ciuni, dar nu așteapt 
Se găsește In aceste cuvini 
cheia de boltă a lăriei Miş 
gionare. Care nu a așteptat nimic 
ta fatalitate, nimic dela întâmplare. 
Căci cine aşteaptă -dela Intâmplare 
na laptă. lar cine nu kaptă îşi poale 
permite unsori . luzul de a. câștiga, 
dar, nu temeturile de a invinge. 
Câșigători se pot găsi ori când pe 
un cimp de curse, sau la o masă de 
joc. Din când în când et ajung de se 
streeoară chiar în istorie, fără a a 
putea domina Insă. Căci istoria, in- 
tocmai ca iranșeea, cere luptători, 
1] Aproape toţi cei 'cart stau succedat 
d, după ri 
boi, au fost. câștigători, Oameni de 
llate, de culise, de putere, de 
de aşteptări răbdător şi In 
delung consumate. EL au câştivat 
majorități oremelnice, care de fapt 
m'au insemnat decât tot atâtea vo- 
turi şi numai atât. Aceasta pentru 
că nu au crezut. Ori chiar când au 
crezut in c decât 
in ei. 
De aci definitiva deosebire. 
Marea pulere de luptă a dal-o ere 
dința care, trecând dincalo, nu s'a 


ru 








u 












r 
t 


























, na au crezut 








ancoral In apele așteptărilor cu mă 
alle incrucișate pe piept 
E desigur în acestea ceva cu mult 





prea neobişnuit şi ciudat pentru. lu- 
mea veche. 
E ceva care se opune unei tatregă 
societăţi inirule bn derulă și descom- 
punere, ceva care e insâyi viaa cea 
nouă, 

Deoparte stă manu! 
generaţii care nu se 
mu vor, Cure. nui au 
crede în nirate din e 
ele, Aceaala ju fun 
de posibilităţi lduntr 
Hie. Cărora li se alătură in pari 
ol, 
deu 
dinu 
dine si mentalitate, 
taţi. 

De cealaltă parte 











hiul cătoraa 
pot adapt 
zut 3 





































redințe. Şi cazi au tn 
tan, că felul final al unul ne 
e ial, ci Invlatea. Drept cari 
ori ce miiloace suni bune, după c 
net arice drum, 














0 credinţă, o trăire 
eresiji 


i un sens de 
în acelaş timp 

luptă, în mergere. (u 
Sprijinul da totdeauna în Dum 
TA 

Sunt de slgur acestea puteri 
ndtaare, cari alngure pat duce 
ralăţă neamul nostru 


Nicolae Andrieş 





i 
[ 





da dă 











za rute, 
e pa 3 


= Denta 
Mana A 
A 


iu ăn 

ea Poate fi biv 

Anal [i m 2 în pal pate i 
sa atare o 

fonetica Mate ma 


trasee pi demo 
no lată, 


In vble aproâhe 400 LA] patut 
ri, Mate 
Ara în nt e Musaolini, 


Vi mn dostisiară aubh privi 
mul unei pe 


Mei 


m pe al mel feline [in 


pi de haina lor, gândul | Deta Sep! 
pelmul rând 
at. Parcă ar fi bă tul 


Pe unda trece e! forța erunall 
domină, fittâra 


lumea Îi 


rândurile 
Îsi fixeară 


4 a fn 
total, mvostal un mall! 
varon,  tume | PICĂ mat mult ou atât 


inca parheteriaeasă 
be viat ca 
vivace. 

iati 


Vntare în țară înce politică _mlll= 
partidului oala: 


este 


e 


Mă de a pi să ne al 
=] îmbeasei a 

va e Au limipopoli n” eo 

sie pe toate eardnrile VI] matată, apel la doneva. în Flvetia, 

e ÎL aaa vurmrile lu! Viitreao 


neta 


mult. în eoleeția „dn lotta di clase! 
gl mel PTA! si tn coloanele alarulul „n Paolo 


"sa dlovedeate n fl un 
mâna tatii wm pâralar În 


Mare Drpanimator militar, 
i și Inehinulam| porneste dela constatarea napr 
II popalo han si ba 


tirau imbrăeate neniru|'ă câstire_vtetarii, 
[i 


n 


frontul marei rirbol 


ă un 
a şehiop, cum m'au văzul al ca farik. și ee 


senm dal limite oare nu-l va pă! 
„| letoidată, 


wa stăpâni moca „miestosi rasio! 


Matia mi erele în noelas timp, ei 


stunile „poomondaaet. păci dela Ver: 


tace 


ris 


er 


Mtât de memnifioativă pentru geniul 
n si wa rămâne un pusoltatore di 
atomi, ni trascendenta, Um con- 


aro di raza”. 


nese și-l luminează pasii În marile 
Imelor man: 
ul be intinde 


asi mmenințătar: „Pi 


piomo, dal Pam lmo”, 


Relizia Vointel. Fla in! 


Ducele Îl adresează Maltei fas+ 


1 Antonio Beltrameili, nu 


tirul Cei Senat at 
a unul 
denataţi si senatori. Inil si cu Nu me imrotesie mai ales intru nl» 


mile em eel sol de literatură ieftină 


2 de viețile 
lrecveniă și 


ro. 
de 


meat 
de 
MA 


4 
BD. Alesd 
vita Iu 


teal ad re 
mure, lucru 
Irenațarmări 


pica a mujiet 
CE ati 











































































Pati A" angholul* souiptat pentru Sediu loglonar din 


rada Gutenberg 


fu A a0oi de 
us ri pae bull 


Hbartăţii a 
lut democrația, Inlodeaana, ca 
vesele corup formele, 









* 

NU ESTE sutialent să cucareşii o 
oventiăle, apa 
spre Ințeleitarea 
Intreui meri 


LU lam 
lată ee minunala axpiioație 

IERI i 
ă Ima le legionară: 
PĂMÂNTUL BTHĂMONIESCI, A 
tenta să flo, RI me Infige In pămân. 

1 poalțiile? [tul la care ne dorm strămoșii, [i 
numul În [ mântal capre brobun apărat, Aces 
Uuu ne coboară in adâne, în lumi 


va fi a chemare perma- 
MAREA LA LUPTA A. 
NE. RĂSCOLINBA 


e un“ Propean 
insă do ndânsii 
E deci inpoi N 


încoro, 


inte de Strâitari PA 
rate raliul «de 

[/ IN IBOLARE poți enitiva talente 

n unele ii tal 


ci. Ea nu 
otriba ore 
vtrtua leat 
riva enlii 

1 prea. mutle 
nu Învemneară 
n vremuri de 

. Dar lo 


rtenhă lo 
undamentnt 
tunea teallar, 


plânge toată durerea un popor, 
[ie Piinţa ca de izvor, 
ma picată din ochii de fecloară. 


ca alină și fulger ce'nftoară, 

inată de cer ca un pridvor, 

1 că numal acele crezuri mar, 
niru care nu-i nimenea să moară ! 


ul pe care bal logodit cu chinul 
le Inger şi-a scuturat seninul, 
lea ta destinulavărlise Într'o toană, 


pe chipul lui Dumnezeu de sus, 

Mimi» In lume să meri pentru Iu 

pa un arhanghel, curat ca a icoană. 

GQ Ursu 






DUMINICA 20 DECE i 

LIRE UI] va a pr unei 

4 Copiii ela [A] [ii pi 

mii copiii asi 6 fr, 
ini 40 Chat 149 


rozece mii de prunci m, 


Amd ui vam Mânduițorul pa_ Dă |, plân 
C tn, n hip, dn rit 04 [mp tn 
Ţin de maati poanta În [at nu pur 
prieogat Med uda momtra Mr pi | etau 
ra at huițeitor, cara unea răpire Au pi i met 
să seminin hi inta peer i 
Atunet AU Aa) mil pruni | ehompea i 
dei anl In Jos, dpă area te | petit stari 
vestă It de Hlomați. me, dd e 
i e criteriu puneti 4n multe ah. | piatanrelor, « 
munti me biti Hi văr cre abia, pe | iramurăturra + 7 
alt i Vavin, de “Pietră, pă MN 00 [apărea vu pla | 
slrabag A nimânt și 1 dlea ou pie [său suflet 
ctonrele, pa ali 0 siruri cui mă Porti Apă enma 
note, pe multi pi pupe at [| alenbieă | mimeii eat ve cânta 
a it N Tosuliţa, far pe alții i lim | ante 
n. două, 
Din anre prletnă, plângeau miteile 
enumar pi Sedan ANA a ger, semut 
dnei parut, ru pănlu-yt halele și 
trmpurhta Incdh sut plintt cale ună de 
root ori Ma._udtos în_Roma sa 


























Am o ppiatană caro do când cu 
culromurul are mereu n Mei un aaa cu . 
so olatini cada, Nuinnl pullovare, trleouri, _hor 
| [ab ținuta teohua an fin 
Bai almţit?” nul poata do pretios 
munte din Cap ru, Dă din [me pantru înleanir 
„E pur al mmuava, și desdori [| (ala păroaae ura! 
plata, A rârana din BALADĂ penteucă atrâna zip; 
că nhisaurea este preopilută |pnnzi miacâriia, cu 
şi In animala, de nalini |mănus! milorita eu cu 
sie, da un nonstimpâr, oara nu teoon| nemti: Invaloaţi a îninr 
ce n câuț zădapn, Prol| alo prinieun eclocol 4 

ate adue ninaonra inabel. | ont. poate nmori nlițe 
pill sunt lot ou pehil polatanie, tivire cu muvita » 












































"190 0ALA MUNCII 


ului fra măi, | romii 
anti mol, TAR | "oi noima ntridut mi nr 
jiu po minţii notei 
helnta, mon cn po la ni 
de frumoa. 


Lolin lonescu Muorita 


Câteva sfaturi 


Contra dewariturilor nu 
en puri, 

VH dau cAtevn, îmeerentn 
trani ai fn fndomâna țuturi 
pteloirale anu mâlnile, [nu 
WAnn_eni MArâte, de iei, n 
Apă ne] caldă nlel rece — 
Siu, no trona seara păr 
tate eu un ahițel de unturr 
duh. Dacă dela întăi onr 
















cultatoa pina că d 
sint numa! „o lexlune 
tremităților, ale datarm! 
un temperament limitat 
injia slabi. SA forim copii! 
în pietoane Teona ln 

sloinază o milesomra n 
































individuale, Gripa ni 
plelonra, tat man cn 
dorul e Inamicul p! 
vântul. Seara după 
Jorli copiilor ji ai v 
Into dulcării pu obraz 
coloeremn, Bu unt do mi 













spun amtelt riogtri: cal 
u. dreptate! Cao 





sogle talnica maitie aibă, pur 
trăirea visati, Desirunaiţi, porni | dimineaţa Inaintea pion 
wi luaţ haina lor de promoroacă, și] noți cu a crom rasi pi 
groniu ţi "Trauţi po doasupira o 
Lele, lar mai graul sai de bumba 
Intima do sdrbâte pâala ol elorapii luplui 
alta faţa, 
punte ajui ceai vârt cu doi M.M.L 









(Urmare din pagina l-a) 


TE 





dulezau, 
Mă0e,| Coca, Pirate, C. Lov 
E a- | Oaătin Pula, Ovtav saruri 


malul, 
e la spate, Tabarele 







tru a umili, a podepal și m/atarea populației românesi 


distruge, ei pentru a bi procesul | vinelile ooupale. Deum 
de educare si PA, 970 pol biioă un reportaj cu dat 
să si proleslanală a marilor nefaţe= | ENdIdațuor In ale dl Ii 


tabla şi 0 numeroasă 
din Ardeal în Jeuât 













laților“ a devenit matfel o! 
Dacă cei De _ubilA mi interesantă 





nr îi mameit N români. 


A ADârut iuni 
1 biserici, | „Chumarea Vrem 





DREANU LA MADRID 


unicul Căpitan în Europa, şi poate in Univers, 
tineretul şi mulțimea prin justificări intem- 
poale, extratemp orale și eterne” 


oo versitar, Serviciu! religios 





re firească, a 

Josă Antonio, care 
| Noembrie, in 'Esco- 
br imperiale. 


: 
& 


sobor de doisprezece preoţi. 
După serviciul divin, 


Fii 


i 


î 
3 


la Escorial unde 


d au publicat, juca. [de bronz purtând  insignele Gărz 
n necrolog al marti- 
noi, urmat de o in- 
ceri Falangei Spa- 
Bblicn! din Madri 
din Biserica 
pentro odihna 
Codreanu. 


Andronie Cantacuzino, 


N] 


î 


nici a depus o coroană de flori îi 
Biserica din turnul căreia au porni 


şi Vasile Marin. 





niți la acest serviciu 
] Ministrul al Romă- 
în $ d. Radu 
artând 

de re 

Bbasadelor italiene și 
faţă d. Miguel Primo 
] os Antonio, 


Incă din timpul răsboiului civil 
care a Însângerat crâncen Spania, 
numele lui Corneliu 


FRF 
LU 


i 
i 


tristătoare. 


: 
2 


Li 


Asasinarea anașelezscă tnsă, ia dat 
o aoreolă pe care n'au pului-o alinge si 
sau scădea iunile diplomatice pe | + La 
dintre România democratică şi din- BEllul scriitor și prieten 
tre Spania lui Franca. Ştirea despre ii u d. Ernesto Gimenez 
moariea tragică a lui Codreanu a 
găsit an ecou multiplicat în sufletul 
aniolilor cari săngerau incă pe 
rumnrile aspre către biraiața to- 
tală. Unul diatre ostașii cei mai dârji 
miei poi, marele poet Jost Ma- 
stroviejo, pe atunci căpitan în 
tranșeele lai Franco, cutremurat de 
vestea morţii Căpitanului, i-a proslă- 
vi! in versuri de oțel calvarul şi tra- 
gicul sfărșit. 

Azi, mucenicul nostru de îeri şi 
Căpitan pentru totdeauna al duhului 
românesc, a căpătat și aici profil de 
legendă, Priviriie lui, pe cât le poa- 
te aduce hârtia săracă inaintea ce- 
lor cel privesc, impun respect, ui- 
mesc, subjugă. Sunt priviri pe cari 
patura nu le repetă de câ! la răstira- | lo 
puri lungi, mai lungi de cât veacu_ 
rile, Spaniolii cari aa dat, dealungul |î 
timpurilor, eroi fără seamăn și 


i 
i 





















minați tovarăși de luptă ai Căpita- 
nului. De al fi vizitat, având în 
fruntea noastră pe noul ministru al 
României, legionar dintro bucată, 
patriot desăvârşit, garanție sigură că 
relațiunile hispano-române 

ra pe un drum nou, de 

strânsă colaborare spirituală. 


resa spaniolă 


pe făcătorii de rele, aplicând o justi 


d 


îz3 
ge 


suferințelor 


i 
i 


ziş 
i 


lui era așezat un ca- 
e au fost date de o 
Wicatului Spaniol Uni- 


a scris p 


din zilele de 28, 
e au publieat arti. 
1 vieții exempla- 
reanu 
bla din Madrid a 
agină, un arti 


îziu 


milă. 


dnalism, care în fond 


unui suflet incoruptibil şi 





în fiece clipă sublimei lui misinai; 
care Insă întruchipează geniul pro. 
fund al României. Corneliu Codreanu 
Interpreta şi exercita poruncile nta- 
mului lui. Pentru Căpitan, ca şi pen- 
tru spanioli, neamul nu este numai 
rasa în înțelesul biologic și somatic, 


în care nobila na- 
cmemorează, în reca- 


e a du- 
ral aproape o oră a fost oficiat de un 


ministra! 
României și D-na Ghenea însoţiţi de 
personalul legaţiunei şi de patru de- 
legaţi ai Falangel spaniole, au plecat 

au depus pe mor- 
mântul lui Jos Antonio o coroană 


de Fier și ale Falangei, operă a ar- 
Hştilor legionari Puiu Anastasescu și 


La întoarcere sa făcut o oprire la 
Majadahonda unde ministral Romă- 


gloanțele care su răpus pe Ion Moţa 


Localitatea Majadabonda, cu casele 
dărămate, ca şi când doar feri sar 
fi terminat pe acolo răshoiul, ne-a 
făcut o impresie dintre cele mai în- 


Peste această impreste stărula însă 
satisfacția de a fi putul vedea locul 
unde au căzut doi dintre cei mai mi- 


apărut „Calen 
Legionare pe 


darul Mişcării 
anul 1941“ 


Secretariatul Mpeări fegionare NI sta mai 
eomanieă: Calendare Mnscării Lee Marte eriniătoarea su 
glonare pe anul 1, despre care i 
Sia vorbit la vreme în toate zisrele |pesr dim șoauiată a 


ȘI Sa arătat marea iăce pe care se 
întemeiază — aceea de a face o 
strânsă legătură între ereștinâtate 
Și faptele legionare — a apăruţ as- 
tăzi de sub teascurile tipografiei. 

Serviriul nostru de colportaj lu- 
erează cu intensitate Ja răspândirea 
Iu, în toate păturile sociale ale nea- 
mului românesc, şi pentru satisface- 
rea tuturor comenzilor care întrec 
aproape posibilitățile de distribuire. 


Legi de pe tot cw 
prinsul Tate Româneşti, 
Mișcarea legionari, prin calenda- 
rul pe care vi-l pune ia îndemână 
vă aduce de faţă spre amintire ie, 
huptele zi de zi ale Căpitanului. 
Veţi gâsi in paginile sale erâmpee 
din însemnările Căpitanula! în in- 
chisoare, la fiecare pagină o foto- 
rafie legionară, apoi zi cuzi intâm_ 
Plările Mișcărei' Legionare până la 
biruință și dela biruință până astăzi 
In afară de acesta veți găsi pen- 
tru întâla dată, de 5000 ani, inlocul- 
te semnele păgâne ale zodlacuini, cu 
semnele mazilor epenimente legio- 


in 
it 


nare. 
Astfel, luaţi parte la naşterea u- 
nei lumi noul, care de veacuri nenu- 


i morțior căzaţi 
pentru legirme sa, E: 
E arme sau morţi n eredin 
pundem: (lină prea mare 
ceastă listă, nu sa putut pane în 
acest calendar-bioc, o vom Pune în- 
să în calendaruj sub formă de ear_ 


ema Ya apărea însă pesta câteva 


0 conferință a d-lui 
Andrei C. lonescu 
despre Nicadori 


Astăzi la orele 20.45, d. Andrei C, 
lonescu, comandant legionar, va 
vorbi la posturile noastre de radio 
în cadrul clctului de conterințe ; 
„Oameni și momente de răscruce 
din istoria Legiunei", — despre Ni- 
cadori, 


Sfinţirea “unei troițe 
la Seheşul de jos 


A avut loc sfințirea primului mo, 
nument de biruință legionară a co- 
munci Sebeșul de jos, trvița ridicată 





















vor în- 
tot mai 


ție foarte sumară, extremistă şi fără 


Mulţi oameni nu vor ințelege acest 
este semnul 
trămân- 


1. |ne-au sosit scrisori de pretutindeni, 


din vrednicia legionarilor Nistor Gh. 
şi Roman C-tin, invăţălori in acea co- 
mună. La solemnitate au servit preo- 
ţii Emilimm Crăciun și pr. Călin din 
com Selimbăr, și au i parte legio. 
narii sect. Avrig și Selimbăr. 

S'a ținuț cu această ocazie In fața 
troiței o înălțătoare şedinţă legiana- 
ră la care au vorbit camarazii prof, 
Dr. Târchilă în numele organizaţiei 
județene, cam. Croitorul ca vechi 
luptător pe aceste meleaguri şi dr. GC 
Banu șeful sectorului Avrig. 

Solemnitalea a luat sfârșit pe In 
sezatul unei zile luminoase de iernă, 
în atmosfera curată și pronspălă a 
zăpezii și in armonica contopire a 
sufletului satului cu dragostea și 











tat de sinceritatea de a fi credincios | 


spre a putea 





fi păstrate. 






ona viață 
calvarul 

aBune care să 
asemănător, este 
Jos Antonio a 
u Codreanu, 
uptă- 

marâă luptă care 
de râbie Enropa. 
rea şi norocul ca 
sivă Să se dea pe 


sfinți, nu puleau rămâne nepăvători 
Inaintea unei figuri cum a fost aceea 
a lui Corneliu Codreanu. 

Na mai putat fi o sarpriză 
nimeni ecoul ce l-a avu! în 


și 
iii] 


tru 
ania 


națiinea spanii 
fost gsasi 





E un dâstin care li 
lestructibil pe_ro: 

Figura lui Tra- 
realidne mitică n 
Trecutul dure- 

i pe căre l-am bm- 
asemănătoare, ne 

arabil. Misiunea 

e Aiaiieapiă în marele 

i nl Beschide Eu: 


ropei, pr e lori ai aceleeași 
lupte, m cldeași credinje 
şi crainici ni astlăeași aperanțe”. 


YA” du Madrid a publi. 

ul Să din 9 Noembrie 

0 amplă b:osrafigăă Căpitanului, care 
se Înche. felaă 

0 rugăciune 


„În timp ce ue 
pentru udibna ică a nobilului 
suflat ai lui Ca Codreanu, mis- 
tie şi patrol urări pentru 
catsolidarea n fegim sub 
dincerea Gencri Anlanesca și a 





ȘTIE, CETATEA DE LEAGĂN 
A LUI IONEL 1. MOȚA 


Ziarul 


! cat în nu 
în Liz 


Dar, orasul din punet de vedere 
mdfilar şi urbanistic mu prezintă 
aproape mimi: Un singur edificiu 
poate f cu dendreptul remareat: 
seeul „Aurel Vialeu” și câtevn vila 
răafirate Q7'2 mareinile  eagulal, 
Restul? toate cătunele. 


Arapirate 
măi: „Sibieei” și „Pet” Gara 
PR pitunţă în trei im de co- 


ci pământ 


tât din trecutul tradițional cât și di 
creațiunea viitoare. Neamul rom 


fizi 
fiecare țăran are trup și mărini 
de rege 











mistic şi mi 
i 
ces din Roma 





librat în Codreanu şi în politi 


era msi importantă salvarea reji 
gioasă a omului 
niei, a să se 
'u acea: 


lare a insului şi 


telor crematistice, a | 
și câştigurilor economice 
nia Legianei, comerțul 


După opt 


de dispreţ ca și banul 
nizat, În timi 

goanei Gărzii de Fier, comerțul în 
comun, precum actualnenie conde 
chorii au renunjat la lefuri prea 
tari 

Legiunea era ca o comunilate de 





subiectul diacuţiiior pri- 
4 A bea ei Oraial De e o 


lui Horia Sia, iăglenitorul Căpit 
linia C.F. E, atât de de- ă 


mulu . 


De aceea, d. dr. Mirab lonniea, 
primara legionar ai Orăstiei. ue 
„gpl j aa dim după inatalarea sa in ffgutea 
, D abil de Anica, ae tema A 

pureieie cafenele! „Corce- 
Vă pieentea autobusului 

a 3] Fer .. a pred n, 
| autobemai. ai! mijioace 
mal. Dram! inturioehiat 
14i ornată direcţia ei miâc-e 
m. 


serie intre alele, 
ile în acelaş 
listă și adân- 

. Jurământul le- 
Da acela ai ex 

rai Majadahonda, 

+10 3 penira Spania. 
La , combativă şi 
IA. mai presus 
ilă dragoste 


prevăzul co noe- 
mele de aplicare, sa avea în 
n curând 


E piei „dela capul de 
uicinupalui Gia și ; 
dai, 


; Aici, pe vârtu 
Păohurtastul popă Data si-6 
ce Miruiniai robia 
ăi in munte. Tromew 

. Viami de 

2 casă ca etaj stă în 

E molare de 150 pol. E 

a dorit doctarul aa 


* 
rbgagheua serafic şi 
airătueitul ziarist 
iat în ziua de 
ziaralui „La 
Salamanca, ua 


Corneliu Co- 
L ducera în în- 


re armata. 
sirații din 


dreanu, pe 

"regime 
la ve 

povestegie (4 


urul ateu Jegionari 
Codrii că aflându-se, 
În timpul P':"ilMf În inchisoare și 
simaur, a primit inuima lui o ru- 
găciume căire E cu rugămin- 
lea s'o cele am făcut, pă- 
răndu-zm|-se jdiile şi duş 
manii vor d 4 

Această can 
ghelică şi cresti 
episodul in care 
luat revolver 

ins pe Manciiii 
ai orașului Iaşi 
care se înduic 
de lmwdrie «dus 
polrivă In Ul 
depaeale și pa 


ndăpeat de griji Putin pentru 
aigie, marmăstală, sed „ee so |ndi rul Patia Beetro 




















pă 
aproape eran- 
Sontra:tează ca 
nul însuși a 
a-l pedepui 

tul sângeros 
bela! serafic 
cântecele şi 

, este dea- 

care pe- 

pe păcâlai și 


ai [! 
pre iefiin, iur pentru cu! 


iemai. cetatea st 


pu tratat, să 
o ilie ie fe 


consacrat comesmarării a 
Codreanu, patra pagiai intregi. 


tă mulțumirea, participarea 
sză a presei și opiniei publice spa- 
ntole ia toate durerile 
noastre din ultima vreme, Se adeve- 
reșie şi alei spusa proverbului 
mânesc; Sângele apă nu se face. 


ereştini primitivi În care se intonau 
imnuri și inima era gata de înoire 
şi bucurie statornică. Nimeni Insă 
să nu ludrăznească să-l vadă pe Co- 
dreamu prin prizma unei gândiri 
xiste san antimaraiste; adică cu 
menialitatea de sociolog modern. 
Codreana era anicul Căpitan în 
Europa. și poale în Univ care 
mișca tineretul și mulțimea prin jus 
Hficări întemporale, eztratemporale 
pi elerne. Acel care l-au asniagi în 
30 Waembrie 1938, reprezentau toată 
corupția și putregatul epocei noas- 
fre; insă resarecțiunea Nomâniei 
care deratează prin cataciismele și 
Teaeţinnile ei extreme, |nsemnează 
prin contrast irium/ul postam al sp 
riiualității inținite a lai Codreanu, 
pentra care vepale este numai Dum: 
a 


y Li 
Marea revistă „Mundo” din Madrid 


a publicat o mare fotografie a Căpl- 
tanului pe coperta numărului din 30 







și cultură, duh asupra 
prezentului care se impărtășește a- 


de bogată în cereale și petrol, în]| 
vite, păduri şi peşte, — amestec şi! 
sinteze de isbucniri sapranaturale 


cum sunt misticismul slav, talentul 
atizie german și intui- 
realistă a legionarilor ce an pur: 


Aceste trei Ingrediente s'au echi-| 
lui | 
de restaurare paţională pentru care | 


în lăuntrul Romă- 


Statului de cât peniru interesele lup- 
bunătățirilor 


este e mur- 
dărie a evreilor și ispravă vrednică 
Aşa a Orga- 
propagandei şi pri» 










= la săracii din 


[| 





nesc este un amestec, pe un suport 
de însușiri naturale şi etnice; 

ie | 
formând o naliune extrem 





















vreo câteva colinzi. 
După aceasta, camaradul Traiaa 
Vonica, șeful garnizoanei, a inu! o 
insufiețiită şi scartă ecviatare pria 
care a a: t că astăzi se ajută nu 
mai cei căzuţi În nenorocire — con- 
form dorinței Căpitanulri — și nici 
decum mu se dau ajutoare celor le 
neşi şi necinstiţi 

Cu această ocazie, sau distribuit 
următoarele: 100 ferdele de grău — 
ce m: fost primile dela judeţ — pre 
cum și alimente și imbrăcăminte 
date de legionari garnizoanei Aheud- 
sa! şi anume: 100 kar. zahiir, 30 ker. 
făină, 100 jumărăţi Kar. slănină de 
țopit, 140 bucăţi de calâcei, bom- 
boane, pieptare de lână, pănură de 





Bi 








m 









rei 





Noembrie, iar în numărul urmălor a 
lui Corneliu 


Ni-ar fi foarte greu să dăra în m: 


mănante tat ce s'a scris ln ziarele şi], | 
revistele spaniole despre muceaicul 
României legionare. 


Nu puleai lusă inchei; 
respondenţă, fără a subiini 








„ cu ton- 
trățea- 


şi bacuriile 


ro 


Virginia Daria 








eioareai. 
Munca camarazilor și 


în 
a camara 





NEAMULUI“ 


Fete de Moţi cântând dia tubnice, pe Muntele Găina, cu ocazia târgu» 
ul de fete, 


tace din această 
soarele sfânt de pe cer”. 


O FAPTĂ CRESTINEASCĂ 


stantinescu” aparținând C. M. 


Ioan Ghica 
moasă serbare a Pomului de Crăciun 
pentru copii, locuitorilor lipsiți de 





u 
disciplina Legionară. 


Serbarea distribuirii ajutorului. legionar 


Abrud-sat-Alba 




























ABRUD. — La 22 Dec. a avut loc 
intro sală a camaradului Moldovan, 
serbarea distribuirii Autorul le- 
glovar la „Moţii” săraci din fruntașa 
comună Abrud-sal, 4 rugăm pe această cale — ca de 
Conform programului, stu cântat [sfintele sărbători — să aducă rugi 
vreo câteva cântece legianare şi [lui Dumnezeu peniru ca să pulem 


țară „O jură cu 


Din inițiativa cuibului „NR Con 
FA 
zat în comuna 
Talomița o _fru- 


lucuresti sa organi 
jud, 





ifloace. 


S'au împărțit mumeroase daruri 


tulirora și Maine groase de iarnă 
pentru 20 copii săraci. 


Imiţiativa camarazilor dim Bueu- 
sti a făcut o deosebită tmpresie 
rândul sătenilor din comuna l0aa 


STRÂNGETI FIER VECHI ŞI VETI CREA BOGĂȚII NOU" 
cas e-[,FITI OSTAȘI AI BĂTĂLIEI MATERIILOR PRIME: E BĂTĂLIA 





„NU RISIPIŢI ŞI NU ARUNCAŢI NIMIC. CEEACE ALŢII AU PRĂBUȘIT 


„PRIN RISIPĂ, SĂ RIDICĂM NOI PRIN ECONOMIE“ 











PAGIRI DIN TRECUT 


RIGINA LATINA! 
RMÂNESC 


ari si sațtn Daeh]a. nic! unu! hu ae nfih carol 
Arată sin [in Aur Li 











N ARDEALUL 


pina "neamului Int/ansa 
ne Am su Mau 
Mato [d aria, vure 0 
urle [II ago ani Anu da 
tout | mb pa 
Monturi pri 
lor 


Colind slatari 
ră bach 


ja neuaiiintaa perai d 
îi 


A acum maj mult 

in tribuo ah vochuila 
ăn 
aL] cum Nmurente pai 
Mor, In „Cuvânt Inima for 
agonia, să serie ai ul | i 


pia “aa a îuali piper “ N 
ui 


vutini 


Jananii anu 
lor sh lasă qi 
Apoi in 


Li 
maniii şi coârii 


mânilor str IRI 
lega lor spui 
ri în wroman ni 


virhi oriem 
mosia carala mal ari 


Viu pn în bară 





legi viata acas Do. 
mii ra tar tarniu ln avale Un. 
9! mtosnrea lor în Panonia 





pita mu | at Ta tate at 
n pm 
iehin E vitala lor. n", aaa, 
miilocu! Anat vorbente de AmarAlecari n. 
urilor m Ardi A, 


en vitei si [ei sthpân! na 
Menire! nr Îmânt mmmânme mi A 












Yrehimea neruo 





„Cugrtul meu saten 
Intri MomAmilur 

ce mai vârioa se țin de în; 
în Daria, dun veehij seriituri pentru 
nroln n e ImemnA ca vnrini hr 
mânii in ee viii mirii 

prâsiti. toti sh sa ind; 


întrnaai 





grec! trheme separati, La tel, 
ete separată fe nfițari, 
Chiar acesti prizonieri termină 
coresmondența, mennose că prapn. 
ia enniesă afirmă iaarari abholui 
false În e priveste situația şi trata 


mentul | 
rea n d iii 


; PRELUNGIREA PUTERILOR, 
EXCEPŢIONALE ALE 
GUVERNULUI UNGAR 


BUDAPESTA, 27 (Rador) Pa 
ere excepllonale ale auvernulul 
na fost prelungite până la 2 Mal 


trapa 





UI) 

presluna din 
inte puterile aulletului sh fenil. 
meneeă dun cum ide În buna mami 
firea m împărtășit talent bin 
[ru AA me lacă cetățeni pniriel fan. 








start mtrăin, 
leri de război dh 
dle sonmA a nreatal 
Corespondentul 
neenților false 
BE tanlce, m Li 
bâcură În Italla de 
man. Mrana CA 
cantiăt! safe 
adăponiţ! în tasâii 
sdigaa n care 
anul pâabol destinul 
păstra câtorva sute 
tanine peteilegi na | 
Prisonlerii engi 











Ni LSTOnIA* sa, Malor seria în- 


9 mituit prea Tei ANS LD 
tem SA nfluram mare a 

Ca Eptroplus zici “a Trajan 
pentru mevin a adus în Debra ne 
mărită multime de oameni I- 
mag! spre a lâcul urusele și satele 

„Numanii acela trimini de mpâra 
tul Trumn în Dnehia ca mA ală 
menacă satele și orapel-, cuprinmeța 
Dn hin tontă de In Tien incoace prin 
Mana! până În Dunhre, Ardeniul 
Jurm Muntenească și Moldova pini 























1 

Romalb; este acel mult 

pre limha ma se chiamă m, 

«i umani fară Vimbile aluvon 
91 9 urecli Vlahi, de unde 

Jutinepie cu ao umede Vulali”, 

Adei _atrâmugii  Moimânilur după 

*'inuerea Dachilor. d in anul Dim. 

nului 105, au tinut si au sâânii 

Dachia i Homânii nu mume: cei 

income de Dunăre ei și cei fiu 

enlo maini Jumâni adevărat diu Ho. 


mani adevâraţi” 
ar PARĂ _ OREZMANT 
uua ESTE 


IN ZI! 
Sir DIN DACHIA PREBTE DU. 
IN MISIA”, 





0 reușită setare scalară, în cadrul „„Ajutorului leglonar“ 


Cu ncabla 
Domnulub 
Tinda a Mrumi 
dnlinelop Mara 
penale s'm_hinu, 
daruri eafiilor 





torilor Wamterii, pova, a avut loc o reusilă sarbare 
loc în Bămunaț dată de elevii refuvinil din terit 
minifăibro ariile endais, aflaţi relusinţi ln Ice 
pu. Cu MteastA] comercial din Lipova. Venitul net 
şi a multime af font desuna! poniru a se mite; 
n scolile Biimaralin dispozitia elevilor refuslaţ 
mai heaci| mele necesare peniru a putea 
tari de Crhrlun la familiile rimnne 
mira! ecatil Gr jdimeala de vremeln'cele hotare lu 
dninn ete nnulfinlă unu numeros nubiie foste 
prime snrhhinriei | suraț un biza! penetra compus in 
i In Inedput defeotinite, poezii, nrreum si, prezenta 
i îndrentăt gin [ron piese: „Ardralu! ribii” a ereate 
de mijlonte, nen [n prafesarului Gabriei Tepelea dela 
eul er Bacţi fin Libera 
sn jueută 11 refugiaţi. Wie 
sa niimirabi 
putin inv dna ursi Pra 
Inceput eu „Trâlasci ei 
țat de corul liceu! e Meretat din 
Lipova. D ee veste minunn!n, de eo 
rul Meeulul eomerrlat. Mos Crhelun. 










LI] 
pune 
su 


eAla 










„Voltorii de râu Homânilor, din 
cuvintele seriibotilur cel: de mal aus 
limite vreau a culeue că în ali 
tut Aurelian toţi Nomânii au eșit din 
Dachia si lomânii cel ce sâni din- 
ceonce d; Dunăre. nu din llumani 
In zilele lui Aure rămas în ua 

u, ei din rel luna 

e vencuri târalu le 

su Venit alei In Da- 










Theodor Afanaţiu 20 


Leul 78-80-82 








aurelian lutre 


i a RIAA Sau niunat o fr 


ip nu caniribuit 


318 HALELOR, 

































sunt: 
[) 


Lai ÎN Dome 


POR 


Şcoala de ski 







Blestania în Iauzuraren și 
Losiltalea depe Valea Prahovei 
care se pretaaai idea, pentru Înv 
area ski,ului este Prodenlul Prin 
arRAn marea D'rectara'ului Ppotiuri, 
lor an Munte «u eoneirsul Ofieiulu 


ma zi de Crăciun Seonla de si a 1. 
rectoratulal, care n fost axalintă de 
numeroa: ama'ar: Arne! să se ini. 
Veza În practicarea si.ului mu să-și 
perfectioneze stilul 

In deeurn de două mile nu insori 
pa perioade mai mult deh zile un 
nimâr de 45 elev! lar pe t'monl mi. 
nimum_ de cinei le 28 amatari da 
nmhe me 

Este de romareat marea afuentă 
pg tinere'ulu! dn Aruna, Buşteni 
Tm'șul de Bus pi Ting! da Jon, 
care sotapte În fiecare ai la Predeal 
ra sh participe la pecala da ski dn 
Inenlitate, 

Grupe constituite de aklori dela 


Străin 
PAPID (VIENA) A IN 


VINS LA SCrR FFArNCS. 
VAFOS: 6-1 (2-1) 


In cadrul „Cupel Camplonior” 
Sau Intâlnit la Viena, în prima zi 
de Grâclun. Rapid și Ferenuvaros 
Matehul Wa  deslâșurat po sia 
dionul Hu-teldari pe zăpadă și în 
prezenţa n 10,000 de spectatori, 
Victoria a movenit vfonezilor, su. 
perlori în toate compartimentele 
car! si-au intrecut adversarii, cu 
severul scor de fl (2-1) 

alturi mu lost marcate de 
Kahurek (2) Molecz (2) și Binder 
(2) pentru Rapid și Sarosi (II pen- 
tru invinşi 

Duminecă, Rapid și Ferenesvaroș 
var juca În malch revanșă, 


ITALIA 


Act'vitaten footbaliatică n grzpă. 
rilor MaLene a font foarte redusă in 
DE na și a doua zi de Crăciun. Bau 
disputat doar câteva matehuri ami. 
enie din care cele ma; Interesante 

















in plină activita « 


Weal de iuiiam funcționează din pri- 








din Pre. 















leoaloi de sk) dat pr 


U, 0. BD, Danen 
piei. Clubui Juven'ua 
ATU mă a parte 
În) da ki care ant 
min on și bine 

Împâriirea alev 
grupe._în car! incep 
Dartecțimaţii au 
Învața frumosul și 
IArnă a dar reaul! 
Datorită  aceate 
mer poate pia 
luerega mb dirac! 
mherea Inatr tori 
nat, 

Gaman cât ma! A 
pe Bilara. Mura 
stea constitue cel n 
devii si nora pr 
scurt t'mp toate n 
Acestu! spart, pen 
raul muncegte cu r 
pera, 


4 











ătatea 


BOEYIA.moRnnv 
20 Decumyni 
Nume — Vletaria Zink 
Sava — K. 8, Kladn 
5. C Olamo — Sparta 

GERMANIA 

20 Decemnnn 

Blau We'ss — NMeriha 3 

F. 0. Nmhherg — Bi 


Avatria — WC, 41, 

Mmira — Waeker îl 
ARDEALUL CEDA 

0.5, Daia Mare — W.m 


no 

PRAGA. In caâruj ea 

național da hockey pe 
disputat În prima vi a c 
Crăc'un urmâtoareje ma! 
MIERCURI 25 Dece 

A €. Sparta—n, c. Po 
A_ Slavia HK. Vin 
LT Ol 
20 pecrmanir 
C.A.S.K. Praga — n 





Ste 








Fiorentina =— Venezia 1.0 și 
Liguria — Sanremese 1-0. 











chiu”, cale &'a Juen! apoi piesa. „Arrlea 
„Cate a lor din nlamA nhiseuli nn. prea ta Jun! pal. p 
shete pen [iul mb A luat parte um Mumia 
TIR a, „Viauliata totra acea «hi | sau popi parinii fl că au pubile printre eare nm romareai pe: pariivă e ianelianeri- 
a |adeverim murit Inadi ni. fle €Ă nu au[rumarmiu! Tan A văneteu, pritnarui lor , Brimâriei) Musialoluiai 

asu ra cizecn r [| DU.84 Cără În „culete UI ADriaă | mufită ine tinerel asutui Lipavaj P. trărauă. dinee [rest 8 trimis le Predeal 

nu tauil vruine duvă ce Goacâlvina târaiul, 48 | varul Hicaviul romerelal; prea VIA [UDE 8 tinara a478 pri 
umani în Declin eu meputiută tu RI - b i i toata Ciohanu.|PEBtru a invâta acest trumon anori, 
14 miron pre umani near <A n cu doamnele, d aoara Clohanu-| cat may alatamatie! Ag i) 
barbarii le In spate, din - la vi ue de Rae aa maată cursurile la şi sie 
vera inteririaui th Pg runo L Directoratului Sporturilor de Muate. 






îl Lipova prazum si numara all 
imte'ectuall ș țăran! din Orașuj ti. 
puva 
Alutorarea pcpulaţiei 
nevoiuşe 
leglannră 


Dr trumani 
moseat! parilei 
Deslhura 

In 

din_Raana. 

0 ca veale, 


vata de acolo îi ml a 
seu u cutu cu Depitin 
10 Aa pre llumani! câsari a-i Merate 
A Daria Moi ateta alur IL 
ele lui Aurelian? 

„Intru stă amar de vreme câtă 
EX 8 aria ra mireă de la end! Dmnului 109, en- 


a intru e 








de trenuri din gara Milova 





Organizatia Lipova A 


juat o INudahilA Înițintivă penieu a 















CI 
Una pruv de tuneționari ai Băncii 
Nationale Dim se găseste | 





zl Li vele A deselor Arii Moran J ș Crăciun. pane ahiiA piei. pe rd 
ala să intre de sub sina |lla_ Da ie până ehire ana! 724 în [ale deelarnai va Gina | veni în alutara! nevolamilor ri 
alu fumat pus e, ieri ză enrel îin “Ei pălbarii eolian dă "Gratar ealnr lipsiţi, lemne de Înc Cum ldaeaerea anni Inatruster. re 
Nnia unde fuse Lipova. Mom ? aprovizonarea cu lemne de foa DAn.| de Direetazatal Sporturile 
marti. măre și anezarea lor în tra pop Jan nevbiași era APrOR. (Mugia, 
dlocnite e celor „|au fot inmultit Romanii tărani, pe inexistentă mAaur luu! de dar * 
în celor dle aceia emhriiiită mule pin, poeaie | nizoana Lipova, rata mn, muli 1ccâl| După sărbători 

) Para acasă mâsură. e da Vă 














Tucă fu trămiaă de Traian 10 Due Varga Dimitrie | binevenită 














u je feclamatA del mare Parte An populatia nr 
A vin colinda [era eandamnntă a sup rin conneln 
î enrul | ele unul mor cumplit ca a abă 
tut asupra regiunii nai Masura 


A Binsură e 
cole de mal 

le Man de me 

ră su trec 
men m 


mare a Homâni- 
uchla reale Du 


1 In 200 da ani trecura de «And 
i prin Ibpăratul Traian tri. 
au a 4 în Daehia. dară 


PORTUGALIA ARE NEPLĂCERI pitt 





justă n avul un adâne ecou În 
urile populației 


Incemit deo românizare a 
comerțului in orașul 
Lirova 
Odata eu insinlarea, în calitate de 
primar. a eamaradului, ton Jivâne: 
scu. un bun element aa început și 
npera de român zare a tomoruutuul | 
în orașul Lipota Asiei de unde pa] 
ni mal eri. ortea rumpArălură uu se! d 
pulea face decâ! doln firme evrelesti 


A urmat apa v 
hilare a preatului 
hu) biserieii art 
UI „Srântă tinerete 
ie da pernnagtin: 
nzonnei, Radna 
de n veni (n alu 
ea corul 
pr. 
Intapnţ. de 
sa ribui m 
lor A participat 
printre care ara 
radu! Vinil Va 


ţ 
ii 


Mea) 6 meri și 5 rânii en. 
jocului Medii Wa 6 los voi uduce desi 


i 
35 


i 






a con ru 
a evit din 













feat 


moțiari Ha. 








n 
1|ohiu poporului talia, 











n, > Eu A A 
al ai abur | 


LI Li A tt 18 au 
rul da Migari i ala sacului amiatit 

















reltan 
lat 7 a e Moti afara de cafenii 
« le nouă erau mhaculi și ereneaţi in 
paie Da si părinuii tor ba si 
anii lor acolo văzuse intây lumini 





nuj, rație inune Ihlroprinae pa ă 
rest. teren 
magazinul euraţ românone 
preluat a mare imngasle de colniinle | și 


[A 
[în Mai de cal de î- Umpul jmpăratu. 























îm fad acesta dealarați 
se pate cumpăra dela! tele pline de incredere ii 
tar: a| rostite da Pusbrar și de 








relata 4 






militari Sonducătari. sari 




















pus În funcțiune 
16 Decembrie 10 un bi. 
Brin care oferă 
formațiuni de incatle vi 


fel transnună tn pariul pe + 






ui 
manie D.A 


AMICALE: LT, 0, 
sen ML, 
Sparta — Brodnite 5-2 


ŞTIRI SPORTIVE DE 





Vila Carmen. 
da dau zile un aace 
vant legionar, 





Din initiativa d-lul pro! 
e Florin fion dale 
tunettona i 
poaali de sul 
Diraataratal Sporturiie 
imit o carare nm 
acola un Instructor brorii 


Dela Of'c'ul de Turisn 
Prodoal 


turism din P' 
cu Incep 











Otelu de 


În mod «r 
ta 


Wanel, 






INTRI GILE ENGLEZE 
DIN BAZINUL MEDITERILI! 





N 


n 


glea 


fizană oriza palho ă 


măvosal-o sitoația n 
alai asediate, Din uoca 
adina mediioranina vi 4 
spallu vor ata 
unea cu fatul 


onglox 





RIO 








maia atat 
tul imaa imanniriv 


aaa din! intelo, emglane da a se ali 


fuma acele dela o firmă jidavraaeă Rate abia Malielă se oaupă 
ia si e portului Lisabona. ca că sirămanii un început inceput zare va ieanti: [vi 
re pe A pa p-i meat convorbiri mar N nisa nua, insemnând aa'fni pe 
ua ateu și diemila "0 brie ela vrem!! noui, momânisarea 
pi A dul întrtunul din, cele mA! vechi eva. A 
! Lg [piu ta dulce și ruta patrin tre camarelele depe vale, Ra 
Ess i dat ri ua pe alai i dă si tactil | ere. TNA i 
si ale ma Aa a ADAVSII n 
pai îi e. (n nt ua les zi E re e [iri (za i | ! Mr sri eră 
eg Vida Ira și 
Pomii a pururi lie mreaturi de avea a aa uta Madi și ta viii acul” apruait a 















JINTA LEGIONARĂ, 
VINTA seva, FARTURISIĂ 


sângela! e 
avalani 
stanyă „airalusi 


tăţilor. în valoare 
rică. clădirea, 
p iei „a tost ofe- 


din 14 Decembrie 1940| 
Opoziția) 


să ie 

Brie puerta sau 

Isere orasnl bobi 

Bjucra! cu forța bru- 

pe at Reel biserien 

le, + după vechii 
traii gara Xecept al 
timul rând superficial!tăţ 1! ungurești 
datorează faptul. că E azi copn BrECO-ca- 


ia 


mii tacă de aci Meinia Sa etate 
rel puțin să lase în pace Miscarea 


ai 


ş 
ae 


despre aceea. că acolo, 
aeum sunt numa! Unguri resfirați 
sau ale! uitai tente aecugă 


i 


că pe aceşti 
dora de români și 


i 


Ri 


roi 
moni şi pare var vin! 
Doamal romă. 


5 
a 


mtiocă de grezit menită 
si să AX a 
a mai năpusti esopra 


este pe deplin 
l geamului a x 
so află incă in. 


a! Icglenar este deata ae 
Sari că telul săo esta mn altoj 
4 biratata sa pe țumtata "Ea 
1% cn venirea sa la cârma stata'ai! 
Biroinț» sa va fi Ja capătul drama. 
In! săn Jeng re trebue mrmat! cu dis_ 
€inlină $! ordine în vederta te<ră. 
Mosirei Asfimitive «4 întala a trmeniri 
și _ entității 
Biruin!ă și mistane rea pentre 
repimri lertonar. birninţă și tmiste- 
ne grea pentra nam) ezatmene ! 
der roman a test ris 
Corvelio 
s 


câte! total, 
Legiunii! ŞI sr arama) ferttei 
martirilor vem birui. fără 
i | bată și să ne tmpledeea 

ae aaa € 


îi 








3 






= 


A 14 Cluj în cu- 
ipsă de bise- 
in curs de zi de 


EI 
i 


FAVORITISMUL 
ce tdi DIN VER 


„Anume. Curtea din Viena a 
vorizat intru toate DP 0 Româna un! dă 
1-a Impărtăzii de avantagii taţi 
ungurime. 
„Aunei au h 
cari ma! mari 


nepot botezările. prin E 
ăetun! aa at 
i 


La Mohaci staa 
prăpădit vreo 20—30 mi! de camenl. 
dar alei. prin botezări, sote de mii 
san pierdut din onitatea ma-hiară 

ungurești, din cauza mu'te- 
lee confesiuni. rotii dearândn! au 
rămas fară păstor sufletesc. 
„Pora” sr ae find ma! fără pre- 
tenţii. se ația pretatindeal, si 20-—30 
de credincioși susținean deja un 
tar „popa” român din cotn- 
pierenţă. deseori — chiar fără să fie 
Tagat — a botezat pe nouil năsenți 
a! familiilor ungurești ca să nu fie 
n”. Iar când întrun astfel de 
sat. după timp indeluneat. a ajuns 
preot uagur, ce! din generația aocă 
erau dela credincioși de-al pop! ce! 
tomânese, 


Bătrânii van prănăart. tar biseri. 
cile de piatră an atans părăsite. Pro- 
cesu! acesta ținut pâră Ja sfârşitul 
secolului trecât. până la statificarea 
matricole'or 1) 

EX] de putin timp ca să 

aceste intrelăsiiri grave : nn 
Dea mult cazat peste no! "ăzbotul 
mada: și a venit 'Prianroul 


PE URMF? Fi TRIANO- 
x NULUI 


„Poate că acest Trianom nici nu ar 
fi fest atât de fatal, dacă ungorimea 
ar fi reflectat mai din vreme la apa- 

român. 


cătarile 

„După ajungerea la conducere * 
Românilor. deja nam mal putu 
une! decât pentru sa!varea elemen 
telul uneuresc care mai rămas 
n directia arassta ni! sa epulze 
toată activitatea noastră. aaa inră' 


COMU 


Justitie comunică 
ecială pentru Co' 
Secrete şi de Or- 
cercetat gestiualle 
El. Antonescu. Gene- 
Gzaeral N. Conde- 
i al Apărării Na- 
N |. Antonescu si 
ca loşti Şeti ai Ma- 
şi ăsind Justiicate 
din fondurile de 
ntor“, ce au avut 
da deciziune de ve- 
i si inchiderea do- 


simmalai le-a pe. 
se'lart de mult soarta! 

Disrintină si ordine petru oare 
de insănătosire manca şi eciiunea 
o 2 eul esmandă, e stagură exe- 
cotare 


Jeginar stie că 
mărește e birnință pe mata si 


sie ce sfortări se cer pentru bire- 
Imn defleitiva! 


sM dtohantra de sina 
ia |românese să în aminte. să an se 
amrstace între  peracii și toxine 
cări ver area de enferit manrin fe. 
tală e acestora. lar dușmanii din e- 
fară să ln rmiete că un nroaniam 
to care reset sangelui a în- 
vina boala ldartrioă va deveni În. 
răși ce e test odată, puternie și 
biradter. 

Birainta legionară șa n Mine 
te tai ia 
amp ata 

in-Sirel pre) 


Nita pi mine ati da taca că te 
pierdut din vedere! 
Genvra 


(N MISCĂTOR GEST AL TRUPELOR GERMNE 
FAȚĂ DE NEVOIAŞII CAPITALEI 


meştearsă in amintirea |II Răzeţi. Mi-cen Badea coman- 
inmufiețirea cu care dar'ul Autorului legienar si Qru- 
trupele 





a dat deciziune de 
















IVION 6 


ondent 





recimu! cel non a lucrat 
terenele ca să surne elementul un 
parea. Deviza a înst: peste 2% 
de an! ru va ma! exista chestii 
4 în Ardeal. — fiindeâ n: 
n mat afla nlelun Ungur. 
greto-ratoică român 
asta Qhera an strămutat-a ja Cr 
dora ce Gherla ab romanirat-o r 
nenea. E carprteriatie îm privinta » 
coasta. că în Gherla. în canitala A 


Din partea G-ugulai m Rârteţi 

Zi | wa implrțt cezonae. 
—2U| O muzică germană a cântat int 
inta | uurapul cât a da-ai masa Bevotaşilor. 
Mu pulez trece pese acet! Amănun: 
Târă a-i arăta sensul Ge Gelicată a- 
zi? tenţie, de fimo:eţie, ab care sa 
tipi „căutat ajutorazea  nevolasilor unei 
Se:-| țăzi girăine, dei printeză vezi cată. 


A DEMISIONAT CONTELE 






CHE — Nimeni Astazi nu e 
ini îndoeşte — strâlueitele 


A prânzalai. la 
Sac. Pantelimon Se, ua 
soeean inaite! 
=, ea să buci 


me semeni entatiei botezat 
INCFRCARILE DF A 
ROMANIZA CLUJUL 


la Gat de biserică evrscezaiă a 
Viaerica 





Crâdemm: că ge:- 
la 8 anumit tip de 
aie: 


î cauta tes a 


prin o mistificare isteată (primele 
ertotaziei 
“ie. Nu. Dra 


Contele Mbal Te'eki. ministru! . ele). ca stetea ord: 


are 
ta, po oa Deea |meriraltarii a demisionat. 


-| Bine înteta 










şi |torilor de 





GUREȘTI 


ani 4 biserie! ortodoxe și 
tatolica românești 42 ra ada 7 o. 
mano-cato'ie) vesteau că românia 







e | ea Clujului progresează bine, 





* 


Am 
pentrucă are valoarea unei mărturt- 


siri. Intre trazeie acuzatoare sa vede 


elar recunoașterea nu numai 
riorităţii nnmerice nngurești, 
a continnei scăderi a numirulu! Un- 
gurilor fată de aj Remânilor in Ar. 
dealnl cedat, 
asimilare a Românilor. 
Unzurii sunt «resfirați“, 
numerică a e'ementulai 


infe= 


unzu 


gurilor“ 

Expiilaţite sunt fanteziste. Flabs- 
barzit Ar Fi favorhmai ve E 
„popii“ nostri sant tapii 
ismășitori. imnotrtva cărora se pre- 
zătese Are! renesali!. Nu ne Intere 
sează atât ezpileațiile istețe. Avturu 
tere 0 eperă da co'onizare oneurea 
scă. de recurerire a lerennini pier. 


fut, se reeannaste deci ră vtniceste 








situația ungnrimet în Ardealul endat 
este critică. F 
njarmă, pe case e hinr să-l] cunoaș- 
| tem, oricate I-ar fi forma, 


batea comisi lor da ar netă 


NICAT 


senaterea din control a gestiune! 
d-lui General Cihoschi. intrucât 
Domnla Sa a fost ministru Inainte 
de perioada de 10 anl, asnpra că- 
rela se intinde controlul Comisiu- 
nel, 


Comish-nea a disnus trimiterea 





înaintea Comisiei d> judecată a pe- |-! 


stiunei neiusrilicate a fostului mini- 
stru al Ordinel Publice, General! 
Gabrie! Marinescu. 

In sfârsit Comisiunea a găstt 
lustiiicate gestiunile d-lor: lafiu 
Maniu, fost Prim Ministru si Nichl- 


gandei Naţionale, 


SCRISORI DIN GERMANIA 








A ENGLEZILOR: 


ERMAN JU. 88 


nostru special) 


| și râvnă cercetătorilor şi chiar Ineră. 
abrică german! este, co 
ură ce-o nutresc În contri 


tiva 


explica fap- 
tu] că. fabrica de arioane Junkers 
din Dessau — care dă 
germane faimosul tip de reputi 
mondială Ju 87 (Stuka) — a crea 


ul pou tip de 
ar aştăzi nu se știe ma! m 

| cât că acest avi p) LI pasedă două | 

| motoare a că te duse | 

| 2300 kar. bombe în 10oa iza in 

timp record, 






aviatori germani au f 
urma succeselor realizate deasupra | 
Aneliel 

Fără indoială că aci — pe 
cureful și iseusinta tinerilor 
ziast! aviatori germani — me 
posedă i marea fa 


E au aserat a Sa 
terta si iscusnța joc În serviciul Par 





iveală evohu) că succesorul sia 
teama matii cei mai probabii va fi contele Xi- 
dacia Oras leatae Bastty. 


E 
Pi 
în 


EA parte a marcă plan pile n 
. A 
Seri eăa.e "epic, caneepu:. pentru 
detii a 


poet dela Londra sau cbișaict 





E 
În 
“E 
i 


Li: 

îi 

i 
F. 


( 


Î 
tiu 


i 
Li 

EI 

PRE 


E 
Î 
a 


i 


TȚI 
i; 
spa 

“ok 

HR 


| 


s Ă 





î 
ih 








ET 
Li 


i 


FAP aildat, case ep ezială. n aesie 
clipe tragice. Întreaga noastră 0 
delde intro a al a. Joerartior 


rdo.m că r- colaby Ep 
3 cu Sdevărai teleasă de nație. 
arioare ar fi reactiile seniimeala'e 
sie fraacea or lat indiridial. > O 

politică fecundă ru poate fi dusi 
j<ie sentimen!, ari ca es: 
me de realitate şi de ratiu- 
situația în care me găsim 
datoria pal:te'ieă este deasupra 0 » 
cărei ecaziderații parilealaze ori 
cât de respectabilă ar [L Acesta este 
um adevăr pe care nu ma! avar 
dzepiul să»: pesccotim În situaţia 
[in care ne aflăm 


o cheati 
na. In 
















reprodus articoln! de mai me 


ar și 
terea neinfrântă de 
„scăderea 


Tab 
„n dezastra național în istoria Va- 


i, și 


> afevărat strizăt de 











for Crainic. fost ministra al Propa- Ir: 










Pi a 


euitelor şi artalor Erica 
Li casâ lor la Protesceai 
ultimul tremtm pentru inst ete la 


mă” [i 
Pa: anul scolar “si 1941, fac prae- 
se pot p-emnia 
i examenul de pi -Ară de Vel 
dare următoarele categorii de Heen- 
$et i N Seteaza) de șeaala eupe- 


a. — fogtit elevi si secaielor nee- 
mile superioare meția A, cu 
vență dn 3 ani! sa vor prezena 
acaă-m'a pedagogică, pote vit legi 
(puibicată în M O. Nr. 279 din 26 
Noetnvrie 1040) şi decizi Nr. 247905 
b. — fost! eandid=ti a! seminarii- 
lor pedagcgice universitare, cara 
fuseseră reinactigi (a 8. P. U! in a- 
nul de Iehidare (1984-1049), ge vor 
prezmita de usemân! ln academia 
Bo că, potrivit deciziei Nr. 
— candidații 











e 
Praciică pedagogică 'a licee, prin 








Inscrisi per 








] 
nsp-cterataie şeolare. vo- cont nua 


Practica pedagogică a candidaților 
la profesorat 





9, out. poti at A n 34 






răinserisi Ja $. PU. ta 
pe 1999-1920). 

te celelalte categorii de cam 
daţi la profesorat dea: 
maţii după 1938 şi cejalți di 





meu 
care n'am fost cand dai aţ 8 > UV. 


clem a! peoalelor normate supe. 





va 
Wmserie |- mend-mla pedamegică în 
Aprilie 1941. Acestia ein Pip ea 
nul de capariala de jehda-e pi 
Yar fi numiți în invățămănt ca di= 
piomaţi ai academiei Dedagogi-a 





la şcoala in care aa inceput, după 
[ 











Ministaru) eduenţieţ 
dat urmăinarea decizia: 
Actualii iucrători-instructori,  ti= 
tulari invățământul industrial 
al hăe devin. in conformitate 
cu diapa ii pentru orga= 
nizarea 1. îndusirial 
L „ateiler. primind 
darul 
prin legea. din 
re). 
rătorii-instrueteri 


naționale a 











invățământu 


roferori-maaşiri (şefi 














de ateliere), ebui să treacă un 
exomen cap 
probe sunt cele previzute în r 


Inmeniul examenelor de capar 
sin 1927 

Se ma! pot prezenta la 
men _ actuali; 





cast era- 
luerătari=inst 





educației 


naţin- 
Direcţia învățământului pre- 


male 


Examen de capacitate pentru maeştrii 


cîn invățământul profesional 
El se va ţine la Bucureşti la 1 Mai 1941 





prille 1941. Dapă această dată nu 
se vor mai primi cereri de In, 
sub nici un metiv. 

Sporurile de salarii. cuvenita ș 
noua îmcadrare a luarătorilor 
structari. se vor acorda psi 
posibilităţile bugetare ro» mit 
și numai dela aces dată Inaini e. 


UN IMPRUMUT AMERICAN 
DE 50 MILIOANE DOLARI 
PENTRU ARGENTINA 


BUENOS AIRES, 25 (Rador). — 
Corespondentul agenţie! D.N. B. 
tranemite: 

Stiri primi.e din Washicaton d- 
clară că în curând se va smna 
acordul relativ la acordarea 
Imprumut de 50 milioane 
periru susținerea monctel argenil- 
aiene, 

















Imprumutul va îl pus la dispozi- 
ţia Arzentinei de căire Statele U- 





până cel mai târziu i A- 


festonnt) 


| 
| 








nite din fondul de stabilizare. 











De oarece s'a epuizat intreg tiraiul 


ALMANAHULUI 1941 


al ziarului 























Reţineți-l din timp 


+41, să obținem pentru Intreaga na- 
ile aul ateuzări în a mantia du 
rerocsă care ne-a tost creată prin 
condițiile a:m/silțiu ul pe caze am 
fos: Devo:ți să-l prim ia ca 0 ur- 
mare a prăbuşirii pozatie. Trebue, 
apoi, ea şi de o parte gi de cealată. 
să se ajungă la o ințelegeze inteze: 
iată pe rațiune, ca asilei viața 3 
fie ma! puțn asoră pentzu f:anceal: 
dn regiune ocupate şi cele neocu- 
pate. in pragul acestei ierni se că- 





librarul dvs. 


mul 
poata să conirihue la neiezirea 
renu.ui pentu momeniul 
va trebui să se disule pacea can. 
nitivă. Ori câze a; 

imprejurăriia În care adrereazii s 


pâcea care va fi inchelată va 
sită de semnificație dacă ea 









s'a pus sub tipar ediţia ll-a care 
va apare in câteva zile 


la chioşcarul sau 





arm siițiulu! şi 


co'abora: 








a 
economice, Nu van: pula 
pă nouă dacă | ce 






1 se cuvine in chip flresc Faze nu 
va îi marcat p:ecis şi în cadrul cem- 
mită. 


„Spre aceste ținte care vor ft a- 














mu! aspri! se anunță 4 fi g-eu de 
suportat. în sfârși tzebue să se 
crceze pos bnlliâți gene-ae de exw- 
tenţă, mai puțin severe, penru po- 
perui tntzeg și să se căule mijra- 
cele care să incamească, în chip e- 
fizice, no malizarea v'eţii economi- 
ce, fără de care arice dorință de in- 
d-eptare rămâne Uuzor e 

„Dar, pe ua plan și mal înalt și 





„Prin poli lea de colaborare — 9" | 
da câie ori am apune aozat iosru 





a | mu este de prima — iebue, mai in 





mai vast. politica de colaborare 
conatătue temelai inaug! ai vlitora- 
ba noeta. Suntem incă sub rapi 


S'atului feancza întrun 
tem îi s'guri, de ainpre- 
Dezisune reipaud” 


junse mai devreme sau ma! tă 
tinde de fapţ politica de ca ata” 








mană ofiotală de ta'a 


Abaiz. ambasador a] Retphu 


la Vichy ca să diseuie cu 








cata 





















Lumi 30 Dec 


„LIBERTATEA CEA NO. 


Un articol al ziarului „Das Reich“ despre e--. 
de libertate a englezilor şi a germanie: 


„Râte- | reoleita fortat a Ladevie | 









NUMAI PRINTR'O MI 
NUMĂRUL DE CRĂCIUN AL 


f 










incendiul cin Strada Blştei [es eee PE EEE aa e 


mi] imței dim av v 
NE. 1â a 


„Central de eri CORR | ea Et : 3 i 
Se = BEE AVIAŢIA GERMANĂ NA ATACAI 
Rica na a Comunicatul comandamentului forțelor armate gerz:: 
"FURTUL BIN STRADA SUB SCRI oastea aie ae at EMS dez e a că az, 


PU...) 
SI CER. ai, Se fine ieri II. 
netasostul forțând ata tate- 
















rc. 






















- Fă Ţ ] nele eretzze Eee ela ama. -a 
ZI 3 ÎN - a - cea Îi 4 a i 
E EEE PARIN ga, ANIM i aEtegie ermier aereăro=er.| Um omeigetor auxiliar germani a atacat e 
| [i de Lici H si pe-a teen pie a | britanică din sâdul Pacificului 
ASOCIAȚI, ş fişi liniștiți Piper s-un i ceze san înrezisizat fag și Făcdti | 
« Lai cuva! ceoăi Bv vor căpita patta de mân- [zice alt rol e ance.| asi Ste a: 


Să sita britiate | 

n giiitestă zii da 23 Deces! 

brie: fn iratott kesă îs | Aneta 
de riste au 





Mt | pe om ce n. ca mg pemeemi e PANGADUINEP: ce eira ori eui| 
Irina ha acte detin dărafa de Bega. $ 


20 | mate 
s: Cin sustiFiea = 
 INDRERRE A CRUUEA BA sare 
iri RR SE). — Apața | „EA ma a tnbrițitstat îNtă că ceata: 


ZEcfia | toraa axzitar german ar fi încât tag 
A îpăt. din | tat sau seulanaat 





















IRUL PANGADUNE cu | 
Witămine cutrase direct 


ŢI 
ă 


Lie 


i îi rezimenti ln îns Și sume 


m 
3 


sie de ditai [he în face - “ | 
Se MRI placută p eârt: 2 3 la Sara Apis pa Pee astăzi 
Germanii și se aNă actpal, | Statele 


4 
& 
Li 





sila 


[| 
LI 







PLANA. PANNANIINF- 
ima-le fintia că tău aperitive că 
si dărtotii lor - 
ln detii acesta me veri ma: avea [Mă 
Mos miei Mecestemeniia eta. 






Enspa îtia lrov 4 Let 


EXTRAS 





INTRE TRUPELE SAE E 


E3 ȘI PRANCO-INDOCHINEZE = 
. Kg, 27 = 

Dum TIMPUL 7 i comaadar 

pa:SOANEI - a 
A =: 
detasămmezi cam de vreo 209 delplet disease 























APITANUL 
MUNCITORULUI ROMĂ 


N on cod 98 li font 0 ommatre 


imam românesc și sita a fost 
urm, Ca doni milenii în 
Fir ura Mita "ul 
tatnân, 
Vera da îi pi ac 
A ol 
i în su it e pr 


ali, a trimis pe iii 
pe col mai viteaz, je Ci 


Li 





î 

stat în 

1 și patrioți di Tăea a- 
IL. în cinstit și l-a prețul 


Li 








lit 





Mai MARTIR AL MUNCITORILOR: 





să fie tristi, că ama om Înțeles eu 


viata. Al mel dacă pa zau, înțalez, 


Prodea. cu părul blond. | 
ou fruntea E 
și senină + mă bar ajelege târzia. i - 
joasa L, «punele că dm m BO 
ducându-se ta CA- | Du 
a dac gl if mut. | [e În ar rug tă in- 
pl Mcarteu ta Trout În 
d 1 ui Codrului, 
inca Votonu- Sibiu 
i de glodmțele căilor 


ia, di adrobi! longu- 


















4 
je di fân 
rea lor. 
Nicnliă, ŞI cpt ae (esa, epnas: 
sui pi sam. băile du, ned Himena Înehi- 
1 eoal Piditat uiai presds Decât 
20l.“Prlă jertja ţi eri fer: 
pidical ema pe [18 rmirpiniieă. Mturtir ai era ră 
CAPITAN. care ja | Acubi bătut Ac pi) ZA 
aa qi  zeurpe a gpiteut | lângă CĂPITAN, a ni Apa 
ii i cei. | pe calea sfântă a Capii ft, 
pe veri iti jubu artât ji pet a8-[i dau "60 pahaui 37 cele ee 
A jeg vag k 
min ea ai dat| Te plină în, le 
ineniley dia munţi! Mai | tă militant, te 
alea uri îmi war- |cilorimea lphohară, 





| 

















ling enpaahuzit 
linge teută imune 


















i mult și mă srmmă-| Prin soarta ha e API Mimârtul 
pe ml desai sp înitiriibt Muihtitoli. Pra mogrlea 
că va să mor, [ta me-al tamimul. 


de roy du-ir cun Ietlța git wepiile prezeni!]! 


SCRIE UN MUNCITOR 


Pai sii 





„. 







e | de s-4 apăra Ba ta mbeuitia tuvt- 
iai, | mia 
are pe măi! Aaaa iei Mebiua cât mă 
Ep sea pati ulii lil Asi AP da 
gi mai fâu! uumdie în 2-4 vali de loeuiier, 
mută &- un ce pene aia, imatziatiul 





7 
pai mem n teabale 


Rude 7 state sia | ma geme ierni Pr 


prueeitor a | 


za 
Ar 






Anul uea- 

heat 

până in cele mai indepartate băel- 
Bă HAtoatta Aaş- 
tera Munviltorultu, venit pe ustiud 
Age p58 de epitet și Ob 
DAE, li 
tate murit dt 
107, doar tai 


Betu die Capitalei 


6 să n 
di, 4 1âă, 1 Tari 
vechile pcâmnalri în 
abvuzanea i de latăure 

prilej pentru învesnlireu 
sau casa săracului și 
bire in casa muncitorului 


Rendarul Pătrin ru intra aproape 


ici pentru simplul 
bot 


cozi) bareau perle 
a 
câtă, ot, 


un a atât de 


d atn tncănitia nos 


Atat, 


a-l nt ii A cite nu & fă- 


Arată 


nec „ăn de 


legi ăâei a 
mat. di fberitita 9 
fac telina da î 


Acolo unde 


arta 
= ei, 








sare, 
îi de Grâciur, crpeniaată duă cun MOI 
4 ii până maj îi : 9 So un 
te i PeroaA 
Pi tă Muhettbrtaa 
nr, cvlrhimdăză prim ter N 





en tra sau 
a 


"AA 


ET a [a ae 


din Mieuragti, 
E Drbâtoiă în. 


ibăritne ra 
cre ventet 0 
totul! ei 


Vi 


MOŞ CRĂCI 
PRINT 


Casattdul Groza, comandanții C, M, Lestrtuly 
Ciuibui Legiour Îu prigoana și în Bet 


nprenta bi (si 
iri 


Is atărilza 
altăsată Poemul! de Crăcinn de chtre 


bea 


Ph 
cât: în 


II 































ALTĂDATĂ ALTĂDATĂ ŞI ASTĂZI, AŞTĂZI 


LEGIONAR 
UNCITORI... 









despre Cră- 





u eomaidant 


Dusmulina Girtrza, of 
verii săl, a arigarn e 
clan absolut în d 
muneitoreșiă, în: parții 
de daruri „pă 
morte pont, 
az nu cheta at 
mele ticasitul ș 
Mdhică Și Anu 
ăla și măteriniă 
thvârtată de 
TOBaLat și Bu tote DU 
tău, 

Neânaaloă, 
stau abătut în. 
negii Inţă fosti 


b vi: 
im 


celor boa 
cu deoaeă 
sărac Lei 


maniv, câ 
Bei 
tuloit 
Chr 


erei Ii, 


du-te din răspn! 
fot Mute erele” nui 


a batut. Bta! 
Daria din atăt 
Monet. he în 
meat sf. bere 
în avuțin ne 
ime pl Wave 
înca pa pă Anti 
Chitare, fetite 
mun. erati inmh 


ajutor ara 





L a 

















că, mi 
Veda 





Deh lb nu se 
A cui pi dă me bi 
i aângă 
4 Dee i 


Derbi 


țib- a ful său pla 

| Warninite” mutată 

[ve orângiiităe coli 
ntz 


Stay a. | darui petru sâr 


a , Ia unul 
A 





ta Ea d ajitorări În 
ŞivA otriărant se 8 


fa in, fihgpuf tari și săi 
lină [A uiţi 


delz. RAĂ 

ne dei: PU 
aperi bătaia Înv 

voturi de! bianidi, aurie de sub CATRIR 


ne, Goutaei 
| dintre culte ubâri 


rile 
ră, din 
linți mu- 


ră celor 


ne idea 


âmna Intro 
fl drlă_în. 
Matră Bu 






cari 


Mari au 
ij 


4 | mubliemiui fmânerm, cafe du venit 


Ii) 



























i“ mau întrat niclodată 


Pradinohala târbâtoari e Pomi 


PRIM 


bari ca | te 













câmaga verde a lui Moş Crăciun Le: 
a Obs 


bi 
Moș Crăciun mite fot pen de ot 
iri prigoanei, în vremea btnd pă, 


cu daruri) destinata stințilar Ra gri 


Memo rigorii 
Craciun, Pieendetana vi au” jna mat ie 
mun lovndasi ei pati armei 4 


trântindu-l prin nămeți, 
BAIREI BĂI a Plecât 14 
LA se, docle & cerut Wii Emninegen 
Andu penbeti cdi erthuiti pi 
nltiigtea ffimitteriaultiă și apte Ura 
buthf(fl urii. și burii Părinte al 
btitiirăra a Bridatit, BP AIMAa 
n fmeătelor ettitțAlOr A AtPIMIA 
ASA VAI pe rupti "tor 
tirtiMidt Crucii si 4 dopat. 
Din Mt adu te WI.) 
dăruittțe arihătetee ra a 6 Ca 


dă; Esta Cruce tnt Ortiea, hi 
Fiii ţa, Otiteg 

Comiil intâmdâni fiat, 6 fugă 
zl „Venim fântână n înehi 


Vom, Bote 


Cămaradul Diirhtru rană var 
ma] maarieniae săi și ti „a aitcața 

lor de față depre semi a- 
estul întâi Ofăriun Lefimae, 

| Cavlitele it €a tn 

tu Brocăti both dimtimuă ea 
d hâvaă de talazizi retietitorăaă 
opta și prigoana și sfârgett eu o hh- 
teahă, ehtutiastă i calda thutiltes; 
biție penbim Oeidtipătotul Scatitil 
țeniru HORIA SIMA și pentru A 
reâza ge pn fata 


ies SA pulpa 
miţieie din mil ee erodințe 
rii tă Veeleetest [ră hota 
omafidint și tribun al iman- 
Hei ligithate că „La hugtă 
ierte Hari”, 
Es'e răspunsul cel maj 
vorbele vesiitoare de nidejăe 
ea uh detirat dar de Orietan, le-n 
| Role ei mineltozilor, Fetul 0, M, 
Lu-utai, 
Prografiui si destâpotră mai de- 
pita in decid atmmâstera de rel: 
picvitute și de pate aregitheandăi: 
Ahstibiua emită „Ella ele 
Cedreanii” condus d6 câmnradul 
Mih! Mestoteaeu si cotiptiă dim fel- 
madunela Ojetti Româna de Blat, 
AAA bajinăe și cântece traditionala 
Dieu. Hit ui frina wmehed 
de voci îrgintii, atâ: de cunăcetii 











ati 
lia Tătar de 









urtvit ln 





i mult gări 


premiere 
vs, letlomată de 


teat eh 


tă ma 


toaintitatenat î 





Urmează tarăși corul /ONLsual 
eh melbndii şi cântece de Chelu ! 
mpi, cuibul Cloeărita, de sub bend 
cerea vamâriibuiui DAW0, premiată 
mbhipe fe eăimari care a obținut jd 
Limâra martie premii pentru dan 
ari populate Și tare pi nem kim 
pă tote de aplaute prin desăvârs 
ln enecutie a mAndreloe și frunua- 
mejet noaatre hore și Jouri medi 


ară 
iuti ta sărbătoare, 
PA race: E 


fie o Lazi Îi 
aţi tin ah: Pale pân d Lt răi 
ionel 


rurilor, Pe scenă, irec cuminţi, ma 
nândatori „papii, per, i, Mancitori 
ea, Apa pei lebără dirul lor da 


pai, laginta porriut dunt neve 
Iepuri fe e Cm 

[i 
friza saeretăhul i Praf tii c. 


pe tată [ra 
naș 


fi 


i 


y 
€ 





mil! suprovâp tată Shin gâvăr. | 
pi erathnapii Miple, 1n free ee 
mâiniia harnica A rai ale ca- 
țari! genâțel pi d A 

Vima hra a 

maj prididese 

Mel boii 0 di” 


pirea acestei atat de enmarătererti 
mardauhui  Piartăna, Hinistra 
-ă „tut di al 
ră actste da- 
Pur, ua wrahuit 4 de iii LL E 
sii intelegea UP, pute, al 
lor. de inu 








sărbdunarea  îmbeurării 
„Boala s'a sfârșit târziu, cânt P 
Ingerii vestitari ai Nasterii, incepu 
seră ad jrezure pi mari dese flori sl- 








da peste capetele oler ceri bpenri 
dela „doaia” cu braţ, ineboate ed 
daruri și Eu di plimb ae tu 
mina”, 

pb 


Ath ce dm paşi prăgul polii, 
Wrână 7 taitoafeu Retstai vieţi, mis 
fast să tăe fumai ȘI ntirnat politie 
scolari 

Mein iniroducorea Ihatltuţiilee a- 
Dit să dicteze A Mârguj i, miel e. 


10V| ti te puteau șine da ţebain și 
carta, ej de alte PRADANI, ante da ana 


ritiiel, PARĂ În momentul câna a Ih: 


&x cil 


ta 





AN NOU... 





An Moti și Ge nâdajda pila 


Ca un arhale helarin, 

VU arin nămesii de ză, 
Ce €0d din co iniră 
VU cui trlttoli și bucuria 


pai 
cascadă, 


Şi poate ral să Intârzil 
SĂ pi le dai cum șilil.a 


Nol tă priit cui pâna 


Cura 


ŞI suriat cad, etntinai, 


ŞYn drumu tan 494 pi 
Te vom u/Mă din pas 
Tali ct săraci și obidi 
Vttaţi de oartă, orapt 

AI viat + 


Asa nâ-âti prina loți Ir, 
Rabi la stăpni hal și 
Și-ati 4tăt cu nol și aa 
Cum ne-au găsit el ne: 


10 pula, 

In pă, 

[1] 

1, 
oală. 


(Îi ră 
IL] 
placat 
di lătat 


AL Vielli stăvilae ron gând 


Şt luptă îl atlaghari e 


dand 


Gu monrted, rând be POnda 


Dar tu să mit MI itteter at 
Căci de hă vii tii sdhd curat 
Da tine care Ae audi 


ă: ri | da 


Mt 
mizat 


Să pleci la fel cum al veni, 
An hot, În tineri n. 


Leorito Chumitrescuu 





MĂRTURSIRILE UNUL INVĂȚĂTOR 


Măitiica fomstiă a livățitortmii, 
a sfânta și mure. 

De ehul atttn hă tom fnee Astoria 
depinde soarta sufletească a BMI 
lui de mâine. ce abia acum și-d 
RĂMI APUtiul pdevârat. prin mia a 
rlertăață politică; depinda telul de 
data zilele În Statii Leiiotulr, 

Cu dr Ant ni s'a spus că 
sune apostoli, Nume (rufos și 
simbolic În amplâoriii 1, de căre 
trebuie să fim mâtări. 10 tale Ali 
pele vieţii. 

După uri ApoRtălti hai Hristat, 












prin chinuri și suferințe, Mi pYopa 
gat eredinja Papua, a și 
nouă BE este dat să properidtiim în 


measele populnte, adevărata și tu. 
cultură sufietantea a duhului 
nai 

Simigară țintă a vieţii male, de ia- 

a 


Datorită, insă, imprețurătilor ape: 
ciăle 1 eara am fost put să misnlesu 


Deta alu scolii, dara 14 WPDă ku ve: 


înal Vpecitbise și cu muieituri, 
Ari literă, ineadeat, |n inaii 
Ahexe le peălii, atat că elev câl şi 
tnaiţ rr că dominant 
At Ieri, din Oragoslea dă d 


ceput să se linie forninlineal, 
In timpul din urmă se ajunzes 










1n instituția şcolii la „forma fără 
(atA'; Miâcă ni mai 4 şcoala 
ler n, atrâjeria 


os! PAfâdă de cteinte și | 

xteriorizâri fastuoase, Ce erau acule 

În foță lumi! În zilele nm 

bătălta pull jn tare centi: 
LUA 


Ajgrirta (dati pi care 


Alu che 
illoace, dle 
Îtetmir, 


În 
ea o Adevărata ee 
ela coplilar ramin 
depăriațe Mpaiţi, de 
ersile cheta” pelrecefi, 
onferiățe pte. 

“ahom) alb, simbol qi nevinort, 


detoPiți|, nt petitia caieb înttficenh 
et adevărat, ai da millte ari pentru 
60 0 fu mâritaa, 

atică adevirată mt dețniea cel 
mici, ori acești miei necunoscuţi, 
dd Ri prod Mut forta mi 
Brimoasea adatiarea mailuri și re- 
Combate, dragii racunogtință a ret 








CA să Vâdem te Inrdurire a avut 
străjeria, dtupră dotăririi, „sufiatesti, 
e dtajuia SUM un singur exemplu 
Intra tota ejificator 





Cână 34 fut Peituerea din Ba- 
buri taribiă, af avut beasla 
să +! miei si7ăjari de sindală, 
i i În habta Berinoviției, e- 


ja CU Magi rogi in mână, hul- 
AA pe ai miti, Mrigană: Jon 
ral APMIAscă cemuiniamiil sia 
ai jeșind pu buhată de dori înteu 
HĂMpitarea Beupanțilne, 

În pienje (heh Au Alt 6 melde. 
loiată,_8l vrMA fevrhită, ebulă 
ta fil ateăjer, [le 6ă erai român, jidan 
ori alt minâritar 
LA Media tfide tuheționim. în lina 
instiuția era conthisă da un polon 
i de o uerpineiiieii depe ufmia eă- 
Porn am mileti! i. 

Am piâna în si nt 
Pântul ri'atti dpi dumeraa co ma a 





păsa. 
ÎN Wlimul timp În peoniă mu se 
tar 
Mimdie nhinte &A alnnai când se 
Nitu tite: inapeejia, 5-A zilă se 
titei fifa! BregăLiPi în vaderea 
Britt. 

Când veniau zilele naționale, săp- 
tâmâni rca 20 se făceuu munoi, pe: 
tiri e 
Sta: vai pe =: MID e fute 
toată limes ol) panică mi lacea 
dasâi exerciți) în figeare zi, rara 
fiind alele când șeolarii «ă se nai 

ulig pia chHile Ir din geantă 

ih Boilă itizare de Stat wa 
ridțoai O plagă că apăsă gheti asupta 
şcoli. 
Șcagiă să flu redată cărții și eul 
Muții, lar învățătorii Husmnai şealii și 
mislumal de culuralizare. 


Astlul se vă ajunge li Insanâlort— 








4 jel Vnâfețti,, de-l fiihrăcun tepi 4 
0u BAAȚELE INCAROA. | |n ti răcoa, „ANTI! [rea incat a muie î tn 
TF DE DARURI SI SU. Aa ra, inpuuepiăt spate et Aitta Iri vatățeni sili de mânie di 
| NE fadpen tufistiiltii copilului a 

SPRIE Eul DE Tată eduraţii is) prtalA ha za pita Briceag Vasile 
n... vedea În viojirunele Mrăjorațhi pa Invățător 
bune mu plecand Însă, punacă | WiPini be hâPia și ptih fapodrta Şcoala primara Câliragi 
dibbia am incâhe tmpărțtria dai | PAMDORIA, CA bpoi să vie laide și Botosau 





COPIII MUNCITORIL OR 








d 4 






























T PRIMUL CRĂCIUN 
ONARĂ LA TMIŞOARA 








datinelor de Cr:- 
dela spitalul public din |.., 


Serviciul religios.-Cuvân 


Şedinţa de Cuib şi sârbi: -.,, 





CALAFA 


ai A e e: a 
crăciun îa statul egtemer Es e i e i | INTRO ROMANIE L 
ri 
au naeeiema smart, Av. Darul] POPt EXP A e, Da A00 e ae 


a Si cae Serharea poruui organizat de , 
3, D:rea de secmă a şefuui „Ajută 

















4 A fr. Loceci inspector de control, căp, 
: păi-| TIMISOARA. — Una din cele mai 4 Morariu, c&p. Capua prana 5, 
. săpun, lezane| impresionante „ manifestaţiuni, din angajaţii fabricei impreană a esti 





ă 'ami- |câte noscut până acum Timi- 
în 90 fai ear? a“Toat acela a Pomului “da ia me scările 
Crăciun orRanizat, PR aioreg ee i apariția Mos 
lonar”, care sa deafăşui n i înfă= = 2 salon 
ralei dia Catata. aj u he Pas, și, tarie |prinderii care a araiat moeitirtrez| La sic a, pica 
alei bi- - = 
treg|lele trecu'e îniree air 7 Li ra a pi tem ări Mat, îi rase Tai arti Ii mate 
din agricol și agenjli pi ni N paniat îi sur 
i pr române din 
(el. exerulat de d. prof. (ozatin ich Emil cara Lor e 
A 
pă Be pe 2 tat MepRanr e dinaru, pregătă atmosferă de ; i de bncurie, 
Bit. far pe planul din faţă două evo- a fost difn- Li] și pe ceri 
catoare anfore inălțau spre cer (um î ini preennizână - ir a dee raid 
rea zarzava! fe definitiva bis 1 nară. tate 2 județene, ca statu 
măvară, Sau mai tnt ei ba - desfășurat ser-| Afiile de asi | au nscultat im- zaţiei riza directori! | inalta etică 
p 7 |se execute tol de către agentii ari [parea de faţă fiind d-nii: ceneral |presiona) ca „Talie fa ri ari la spirituara 
OLP. £ş |Pârzotaseu comandantul sarnitzoa- A eajo de luna at-| spitalului cn intzeg corpul medical | școala 
toru- [lângă fiecare. grajd comunal. Ste [nai pro. Ille Ghenadi refectul | S: „Imnul Tineraţii 
despre: disental in're altele şi curbtiree Lia îi Moş Crăciun 
mat diseni re judetalui. dr. Ilie ni “+ Serberea pormilui de i u 
când daieă- | pomilor din grădinile institaţillar d ÎN tribună a adresat și 
ibliee din hecare comună. Au fost mlare copillor Ain Crăciun la reg. de D-ati: ar. Bejan medic p'imar dr [prin jerita lo auiu- ă 
disribulte mal malte loch'oare de ză spunându-le că vânăteri *| Dreisampl. d-. Planchitu. dr. Lin-| mare jertfă a Cap 
mutreţi şi îmioare pese la dispaziție Legionare d: d specla! pentru Bârzo.| ţia dr. Munteanu. dr. Tătaru, col. | lor'alţ) camarazi ci= 
căire Camera de agricultură [Bag - : le preștti un | Olariu comand. Garn., dz. ş 
ri mânia de eri nu prof. C. 3 
id i org. leg. dr. Brazda pro'opop dr 
eolinde si Ca acest prilej, «ta exrextat de eă-| Sactu. bnsp. de control Molse. pre- 
tre soldnții regimentului un fruzmoa | otu! Bntescu, camarazi! lesicnar 
program artiste în endra) căraia| Eudoiu, Brudiu deleg. grupului et- 


lor. 
Ca această ocazie a Just cuvintul] CEB? Cuib pezi 
d _Langer, unu) din directorii intre | DZ internați. 










































Sâmbătă a avut loc căte= tare legionare 


regi. 31 dorobanţi, la o: S “ an 
depunerea jurământului de credință Darea de seamă a „Ajutoralui na san spus recitări si can cântat mal. | alc german și repr. Italiei, ete, etc 
pentru M. S. Regele Mihai 1, a oilor Inainte de imoărţirea rilor, | Tot pentru aa confeați. | Panate colinde. Orchestra regimrn-IsLUJBA RELIGIOASA. CUVAN- 


























recenți 4. e. cita 141 din această a tului complectâni programul a exe TLE 
ba religioasă a Test d. prof. Stoia, şefal „Autorului Le: lana! 317 paita Eni opi au |ebiat mai mute cântece zei 




















gionar”, a făcu! urmă carea La aceste . & Dasinte de serviciul divin camarad. 
[za ir Maia | maroă umcpra aciiultă fost ajuuli dăiMiimente și lemoe.| „ID! Col. Marinescn comandan'ar ne.| DEdate de rvictal divin cred = 
1 n reslizărilor de pâoă acum. [1894 de persoaiiilăe ec Imbrăeă- |dimen!ula! a distribait enlăatia- da.|coeaand, Evdelu a deschis şeclata Ce 
inca de foc a (âpi auiuudi — |tointe 342 pe EN ioslă 581 re (rari după care d. erneral Rice | E e eare ea fra ape. 
ea: [incepe d-sa — „Amră-li fratele că- milii. asa du lâna, cu ofiterii. ter. ON RER a et ai en aaiai : 
zu! În nenorocire” şi-a găsit În'r+- : Crăciun SBtribait 2160 ia. [a edrezat rapel pe ha 10: | regiomară. iza 
A ar | dreapta catea AS. Regie Urtaț 1]. 1 poziția de omor se ține m roi- 


chipare din primele zile ale biruin- |cariofi. 1291 kg laso 
i 















jei legionare În organizația „Ajuto- |făiuă, 300 kar, 64 kar. antu- Jege: Căpitan 
Tu) Legionar”. 7, lar Jernce Eee i îu- [și do mmacrul Antonesem Conducăto.( Ard, de. recnlegere, pentu, Câte 


zi — 
ș E - 
. Idă tub + Ei j Tal Statului, rar 
INAUGURAREA UNUI CAMIN DE UCENICI ese Pe ei A ia Pat ie locul amintesc frumosni | Intreaga asistență e ovationa! pen-|Cată de păr. N. Sintescu. 
i Dumnezeu ca din prisosul suigictu- [gest al dorii ijeri din garni- [îm M a şi pentru condacă- 







Pr. Sintescu ros'eşte apol o cu- 

























ln = 

Mu! nosiru, tradus in fap'ă, să cobo- Timisoa prin d. gene- |torm! $ vântare de premârire a morților 

LS i Timo rază de tomină și nădejdi + dat posibilita- | D-za a adus apei multamiri d-lui| gionazi-st tă-măcirea bucuriilor pen- 

0 — LA LUGOJ moelnice 1 sufletul Esca repezi b3căD 10 A etate enmanian! ai reaimentolal panira Pra iMhEcRa Iul ei istos. ae Şedinţa de cub g: ---: 
obijăeiţi. i până invereşiei, cu Int | frumoasa organizare a acestei sez-| și aduce pr nos de recunoștință. | jarământai legionari x 


rija Legiunii de fiecare clipă de iai bări. faror conducătorilor şi camarazito: SCZ] 
pie d către cei mulți Sia) Deăseendi serviciul Bostru me-| La această manifestatie n luat par. legionari cari s'au gândit să faea [rea de cântece lego 
în vinele cărora eurge același viată dical, In disibziția căruia stă ue dis- [te si o delegatie de en'dati mermani |bucu-le suferinzilor. D. Budoiu camarad. 
românească. iar sângele lor va uda | pensar impiftună cu 10 medici spe- care deasemenea zu căpăta! daruri] D. 62. Plauchitiu camara lego | părții apoi asistenței și 
desigur glia de apărat peniru gloria |cialişti şi farmacii au alinal su- |din partea comandantului regimen- |nar ţinând o cuvântare. de doctrină | mavilor câte o mică s.: 
solemnitate a avut! Țării noas're. ferinfele tmipului n 160 de bolnaxi. | tului. legionară, printre altele spune: In Moș Crăcun. 
căminului de ici, Zeci de echipe de cămăși zei Menca are cău ăm să o desfă- —OOZOO ZII > 0 TI II 


de fată d-nil: purăm estăbincă departe de eseare 4 
: CRONICA TIM $0N 


+ norim ni flonari! să fie și de ce- 
plăm pentru o Românie > => 
Ă nea si fie mnienl erite- PI 
scurt datele a individului, lar mi- 
fos ohelată de| statistice despre realizările „Ajute. aibă sălay mât de || 
apă sfiați- |rului Legionar”. Cu toţii suntera che tară frumoasă și 


noastre Be pot Îngă- 
cuvântare |ma! să punem umărul la clădirea | m este și cum va fi pe 
lemeinică a unei țări ca soarele 


E a g . v 2 . A 
fa cet [are dese iti” [ue i cz |  Serbarea pomului de Crăciun la Industria Lârei, 
î ș Date relevatoare »te deatâtiaă 




















RR 






Fi 








o gE 











ge 





gi 






: 










3 *» 
donați După cutânt: d-lui prof. Stola, 
7 10400881 intii z d sau Canari. =: legionare. lar a ARA. — Ca un inceput| județului, inspector regional le po- | Tânnse Inspector ș 


TIMIŞO, 
Până la data de 1 Decembrie sau |Po! biirea_ dmeuriler. [de viată nouă pentru muncitori în [life Vase Comănescu, inspector |nisterului muncii 
dt A i - = pi urma dizectivelor date de min'strul | general al muncii Popescu, inspee= | Wrintre mitala d pr îi 
About la cantina nossiră pentr industrie ro-| jegi mar "ai munci d tor set Tănase, Craucfuc vicepreşe. | problema murritora 


valoare 





Ea „7 care se deteles shemarea mos. | "See" + “eter ([a Dima Fabrică de Incălțăminte şi la „aStandari' 






HE 





E 















d x refugiaţi 27238 porţii in mod E 
E “ i Ain ae Sg cara ui mod 57 ână ce piele dintele Camerei de Muncă, prof |imnorianța covarșiiia: 
. [f ( F| servit det pa îm Neo aa nad treia de a cânta să | ireprira Boldea. etc. tul Legionar şi ta 
p porții, ca suma de 10 lei portia. Bru! angalatilor săi. Pri- Pro- | Serviciul religios a fost oficiat de | ral, cu voia. cau 
Pentru muncitori s'au servi! da a Română de Piele a or:| blemă muncitorească făcând pri- i pr. Traian Golumba, care a adus|fâtarilur de Inirepr; 









rostind rugăciunea „Impărate ce- lsemenea 4210 porții în mod aratul! la . Westenit”_ şi anul a-] mii pași pentru îmbunătățirea vieţii | binecuvântarea bisericii Celace >'a realiza 
res” În genunchi. Dela e ela Bre va dir nume: pom de Crăciun, In | muncitorilor. A luat cuvântul apoi d, Suveţiu [SPiino d-sa — con 
S'au cânta! câteva colinde de că boi! în mod gratuit 4100 ar. (ună Ira au căpătat prețioase] La Timisoara, care este un in-|inapector de control, arătând că în |Imbucurătar. pentr: 
tre elexii sot primare, apoi a (5000 lar. cartofi. E, muneitorilor din a-| semnat centru industrial, acțiunea | testamentul său Căpitanul a spus|reh întreprinderi 
biderea ședinței legio- [224 war. e a inceput sub auspiciile destuy de [că cale mai frumaese envinte dei |INDEeti” dle ran! 
1 850 De DP Imbucurătoare. na suit însoțite de fapte, mu an | Multumiren noastr 
mt gară 2-4 A e 3 Astfel acum eg e ricto valoare. D. îns. Tânasa a ari 
urdu ui 183 paL |am': lei, Moldoven diseetarul| ivi, Industria ei. una dini NEgearea Legionar rea Iagionnri a pu 
vintele Căpitanuui: „Atută-ţi lar pri pe: vechiu, upiător legio: | eele mai mari intreprinderi indus- testamentul Ci Destin funtâni temniti si a 
te cărul în mumoroeire nu-l | Crăciun mu fost impărțiții 700 pe N anu! 1934 a fost Inchie| triale, care are peste 1500 angn-Idela înreput să pornească pe dru- |Că legionarii ar 
Au impresionat albi de mult <u-lrechi bocanci comandați dela Lai. Fă pro! Ion Zelea Chrea-[ jaţi n deschis un comm înves- (mal înfăntutrilor venin dna ajute. |Piruinta leginn 
Yintele_infiăcărele cumaradolui | nele Moeiorniţă. nu și inginerul Clime; director Lan.| tind un expital de 800.000 lei. Tol celor nevoiaşi. In statul legic 
sef, incât tastă asistența asculta en Inaugurarea acestui consum. de| A mal verbit d. ing Bau, șeful | Munca va fi riaicati 
























































ochii umpeziti de lacrimal, lar săracii » e aparea iprrviatona | pateţulu! ara inate si nu ca 
din saiele notarialului, su plecat i ge ete Damage ete ae e aa EN bobi mule i cotat 1 
convinși că In pachelele lor există eri dună arinză. în prezenta d-lor: | priveste reznivazea Siaaa |ilîn comamnitațea. ron 

9 părtieieă din sufletul Căpitanului. prof. Ile Ghemadie. prefectul fm-la muneitoruraj miti PIOblee (La pata pipi DE 
care a sulerii şi a lupiat pentrc ei. , detutui cu d-na, ing. Bam seful ŢĂNINTE 










pentru cel săraci. 







3 E 
$ N itari] n EtânA acelas 
Serbarea pomului de Crăciun | canina muncitorilor dela Prima Industie de Piele li: 
caâ-u hăiâlel Ajutorului Le- lei stia N a. ai dea ml ma Fabrică de în 
„sa făcut tradivonalul 2 tn ARteăl Ele ay acea doc 3 predea agăciune și d căp. Mora să da d Ha! a 
V. Ajexanâri interpie- |tinei pentru muncitori de fată A Set Dimaertn. | Paza de Crăciun, cu «+ 
camaraz |: Mioara Bto- | im dpii: ar. Moldovanu. dizesto. arătat că opera de auto | în! un program pr 
Geargtecua, Io, A al întreprinderii tao res, de po- : şi depozite autor |eăinarea. Arndinitei 
: Ş muncitori sa dea | înnda 
Prmemca. pi A na etarsitui proc 
intronat 













comisar de A ținnan n tmnărtit 
românizare, Dinu Puznitru, Derso= Tema a copiilor lor. impart 7 
= nam fabricei şi un mare număr de = SERBAREA Dani FAB 

“4 E cor mira Dai prezantă. di „SPANDARD 

arma, satul Ga-| cepe Ba eine mergea prezenta asistente a deza | In prezonia car 

două ore focul —— cu monsă emvântare A vorbit: vicarul | VI Prima masă mi Ş MMREb af m unui 
altar dr. Rată care n fhnut anal-gia mim-| La = taria 
en arătâni enm truda nrmatră de - 


a avut loc serbarea 
fincare mi pate fi ridientă In ran- iun. 


zi a.eea | Daruri de Crăciun o ET 
a fost pus din u- Pentru alutararea muncitarilor de A gabi = 
Erate Industria Lâna: a argani- Er] 
zat un irumea pata de Crăei A Mai iate” 
drui căruia a dat ajutoare Danezii pacii aoăastă Rgt” « 


In alimente tuturor ax, le Dan, at 
săi. In proportia nevoilor pemiația | Al Eatreprindarii: Fă moi a o tni auta ue 
ui ing. tori 

























Pe îs 










ânunte in legătură cu ciocnirea |. 
ren de lângă Arad 
mor ţine cu ovăs,..“: 


tabilit comisia de anchetă ! ir , 


La ci făcute A Oasului | adăjăli sfinte, în fruntea poporului 
i se roagă evlaviași Celu! de Bus. Atât 
le-a maj rămas, pentrucă predica 








////A 




























—_ 2» 


ȘI atunci. preoții, ace eroi adevă- 
rai A! neamul, au găsit aItă cale: 
nu mai ţn. predici, în sehimb se 
roagă in cor, cu toți Eredineioşii, îm 
Umba maternă, limba noastră ro 
LUnguresti ale | mânesară, 

“a Oaşului 
| nemiioasa 


.  „Cocotii"| temi d 
anâcece "iii | tenite din bătrâni“. așa câ acuta în 





Nu ți-aș putea ajuta? 


ii 


La migrenă, dureri de orice natură, 
depresiune nervoasă, Garda: con. 
stitue cel mai sigur remediu. 1-2 
tablete înlătură repede durerile. radân- 
du-ți energia şi bucuria de viață 


= GARDAN 
= = 
ma 
ay supri pazite 
Dacă o mie de an! au rezistat tu- 


Este un produs» ougena 
turor ispitelor,  intregei prigoane, 


— 
când și „pietrile din drum trebuiau 7) 
b să fie maghiare nu mai puțin azi 
“n el. după ce au priit Z2 ani alături de > E 
stizmatizat câninzaaă Mintea meșta-| pita mumă religia, portul și na- 
PE tit, copii Pagandei britanica. feri Meaiepăeat Repair Dara ai ae 
de 


ine mor! Asa-a Mgerili Societate Anonimă Română pantru 'ndustria Petrolului 


a ştiu că odată și odată 

price = fra şi stare! rr rezăra la cunoştiința Domnitor acționari ai 
lar vor fi toți românii in un loc. în- [societăţii noastre că, nedepuinându-se in termen 
= e Pasca int”0| numărul de acţiuni necesar quorumului legal, Adw 
FI. y. |narea generală extraortinară ce urma să se țină ln 
“ » [ziua de Luni 30 Decembrrie 1940, ora [i dimineața, 


. ii PNI A 2 tc se va ţine în ziua de M 3! Decembrie. 1940, ia 

And urmăloarea ordine de A IS [ RU ora || dimineața, la sediul social din București 

p rocesului. 4 
zi: lt Dart re ate cada(.e . Pi R ) M M | N strada Matei Millo No. 15, conform convoocării din 


îi 
i 


traista nelipsită oșenilor, jar tata și 
„Coconii*  ctoplese din „brigea 
seuiptura nească dela mânăs- 
tin şi-şi fac fiuerele în cari iși varsă 
toată jalea ce-l apasă cântână ad- 
mirabilele doine românesti 

Prigoana maghiară tot mai in- 
tenză asupra Țiri! Oagului“  ast- 
Pra acelei regiuni din Sătmar, cu o 
populația de 100 procente românea- 
scă. nu este vreo montata. Oşenii o 
cunosc din cele tteente vremi. Cel 
puțin generația bătrână, 












casa nous 
Ardea'm! ocu- 
Pentracă. atei 
Cât de nume- 
































im de orașe 
fost distruse 


ia mortivănVaite 0 pretizare 


Aduce la cennoșhință membrilor in ziaru; „Universul” No. 352 eu litirea an deatul 
Săi, că pentru ziua de 5 Ianuarie [data de 22 Decembrie 1940, sub til. r - . 
- [1041 orele 10-a. m. s'a fixat adun>- [la]: tea Comisiilor de An- . .— 











- Îrmpartul comitetului, raportul seetii- i Monitorul Oficial No. 295 din (4 Decembrie 1946, 
„ |inr. vaportel ierului, tul | strău Pi a 
stnaorilor „cincarea conta. * Constat că această tarert. - || N Î A N D E || uri) ar fi partea de capital reprezentată. 
egerea Lă i ah nare, ş Ti 2 
Tea aiatuleloe. Propameai Ie Matea | Rare aa i ne erat i cțiunile mai pot fi depuse până în seare silei 


peiărt, metastă samă. a Secrelir General. de 25 Docembrie 1940, oricare ar fi partea de ca- 
eri şi = jo sasi ctmd îmgigbrii nu se i se faze cuvenita Jecuaeata, ai d dor). — Co-| D. Pekhonen m a dat. încă|pital reprezentată. 

uncii, Să. | di iale & s . 29 
La să uita ae i iz gi pd Lalea aa na si aia 5 1 DNB trans» |niclun răspuns definitiv. D-sa este Acţiunile mai pot fi depuse până în seara zilei 
lanuarie 1941, loc, la orele 1 m.m. când se va ține |ăale cavenite ca General fie Bri- S 4 în vârstă de 58 de ani, este agro- [de 25 Decembrie 1940 şi procurile de reprezenta- 


Malineu pentru | cu orice număr de 2 gadă, Secretar General ai MAN. hkonen, şetul |nom diplomat și a fost ministru [me până în seara zilei de 27 Decembrie 1940, 


i i Fintânda ec |a! agriculturei- in «perioada anilor Un birou special va funcționa la sediul saciat şi 
y tdutai, a-| 1920—1921. „+ |în zilele de sărbători în acest scop. 
I preșe-|  D. Pehkonen este membru ac- CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE 


E INFORMATIUNI 


a] Fin |dez. 
REG. CENTR. INSTR. MOTO-MEC, DD. [. Vojen, ministrul României 


osti Regimentul 'Tracţiuna Auto s- acestea 
duce ia cunoștință gradelor imle- gag a sosit alele în 


rioare de rezervă dala vatră urmă- Să 
anu toarele: La gimnaziul teoretic de bătațăi din 


de detaliu = tie pie | 
% acneea ei m e: punea, jud. Bihor, este tacânt pan. 
Printre luerărte recămb apărute, costul vieții din Bucureşti sedă an ordin pentru caz de mobi. | Ceea ia 
esle demn de remartab, Btatistica zare sant obligaţi să anunţe în seria | „E isinta ata oua ga ccst, DOSt Al 
| prebuzilo= de detaliu” în nu, 1930 COSTUL LUNAR AL VIEȚII | domieiinj lor sau să se prezinte Re-| e, i erai E E Nugienela 
| publicată de Institutul Dântral de rimentulai pentru clarificarea situa- sărăcie E muniție. a = 
| Statisiiea, de sub condugeiea d_lu! In procente față îe|ției lor spre a nu cădea în prevede- 


















dinte a! repubiicei, 
postul de prim mini 
landei. 






















Statistica prețurilor 


Ă 

































| de, Sabin Manuilt 1939. 1939 Bucureşti [file art 45 punetul 3 din regalamen-| „. dnie ces de 
esti (seta tul de mobilizare. Acura near Ştia Ca = 
vizal ui ri: — —— rugat a anunța pe d-na Blena dr. 
Sunt rugați toţi refugiați de pe TI 
W Prima. cuprirzind le de 1085 ii 100. [pei ratali (00 metuiaț? de bel vasiiia Tecuci 
deoialiu pentru p-cdusele de primi|p, AD16 9385 8743 [află pe teritoriul județului Brasov! 1. prefectură, județului Târnava 
UI 1938. 8499 10818 782 [ea la 29 Decembrie a.c. la ora 11. să 


pen 129 12302. 80,7 |se prezinte în sala festivă a prefec.| M2re este vacant postul de arhi- 

în anii hr S64 810 [pân județului Braşov, pentru orga. | !ect ordinar el. III cu ai bruta 

19839, 1994 gi 1037—1939, Galaţi 7823 10480 731 |nizarea și constituirea secției jude- Luni r de sati lei rr Bă 
2) A doua parte se rebâtă la coa.| jași 8.635 10678 752 |tene a refugiaților, în conformitate! Plectat potrivit ia %a orci 
tul vieții în anii 1937—1930, Huşi S.710 2716 s3 cu ordinul ministerial. a pei ri pai 
In tolui Braşov D168 124 874 — L: AS Tulie 
A ind!. | Timişoara 9269 10851 814 In seara zilei de 24 crt. a avatloe 
până o [rumoasă serbare de Crăciun, a- 















Colegiul inginerilor roagă pe 


- membri săi, care nu i-au pidicat 
du.| Deci orașu eu viața cea maijranjală de eleoi! refagiați din Tran-learţile de legitimaţie ca în vederea 
au | scumpă este Bucureşti urmând în|sifvania. ndunârii memerale ce se va ține în 


ordine: Braşov, Constanța, Ploeşti,| /nir'o atmosferă de caldă priete- |januarie 1941, să le ridice dela se- 

ete. Bl orașul cu viața cea mat let_|nie și bacarie arati va desfâșu- |diu, (le personal, (le prin poştă. 

In procente,  Î procente. tină. esie Huși, unde cheituelile dejral cu an program framos. — 

1939. compa-  ÎN38 eompa. | intreținerea a familiei se ridică la —— Direcțtunea generală P. T.T, a- 

Tativ cu 1933  Eăblv cu 133| 54,3%, în comparație cu totalu! chel.|. Subsecretariatui de Stat a Arma. | nuntă: 

tuelilor dela regii, tei de Uscat — Direcția Sanitară —| Cu incepere de Vineri 27 Decem- 
Din tul lunar, in Bucureşti.| învită pe Medicul Bârlea Gheorghe | brie. serviciul telegrafic ln oficii 

chiria Anestal cu 253% din total,| să-și conunice adresa. P, T.T. Predeal! este deschis E sai 

alimentele de origină animală 202%, .. manență — ziua şi noaptea— ai 





















































Muzica de Dendrino Vasilache- 
Patrichi. Balete: Siomin 

























vegetală 111%, transporturile 90%'| în Tecuci nu este mii mn medio| legătură lclegralică directă cu Bucu- 
spectaceleie, fructele m diversele. este rugat a anunța la: dr. N. Va-| ne şi externa pentru toate Mecaluă- 
Taia Orele Horii Meruare memanitr pin Ia Et is e Ste Plăcerea sărbătorilor mu este deplină dacă mu vedeți marele succes al anului 
| [hui «i in legătură ca problemele a- [le reuniunilor 
pune dintro. sală de lectură, 
36 taslouri 
nesea, |. Amibarseu, GC. Doru, ia Drădescu, Sily Pop 
MATINEURI POPULARE 


Bucureşti 
Brăila 
= Teşti, 
3| % lumina, și | dentist creștin. Dacă se află cineva a 
Tare itemi nara aere [ec doreşte a se stabil în Tecuci! Se primesc orice telegrame inter: 
ri Tr „Bevertn 4 
seşie un tub lung de metal Acest Constanta 7 AT 242| restu: până la 1 | secretarul cole: 
0 vastă bibliotecă inchin i Islamului Aa dar. pe căoa stati preturter 
ată  Alricei aer 
Waliene a Inaugarat zilele trecute. în |iograi 
palatul său o biblio'ecă nică în fe. | Biblioieca este eoplecială eu acte ATRULE 
: : Să FE it FON 3-55-03 
“cozi Met a form arat ci je ieaă 3 ţa 41%, aula CALEA VICTORIEI 33 îmi reLe 
bine Dialza, done Şi aleg rali 132% J 
sală penirc lare şi revi o mare y 
Incăpere pev ru colecțiile de tusle R A 
care ocupă 700 ra. lin o fi ' 
i Super-revistă în 2 acte 
Da ae Ta EP ri d e 
C Tânas , N. Homan, Titi Botez GT C. TANASE Miu Apotolrscu, Lenubi Burmaze Lasă 
tar, Dan Demetrescu, Piu Mirr- AZI ŞI MAINE Boldur, Paula Grorgaseu, Le 
Zizi Şerbau, Valerie G 
Colea, Zaharescu, Eril Popescu şi Cosa Niculescu, 





A FOST SCUFL:- 


) 


| 


DIN CAUZA INUNDAȚILCP 
——|FEROMARE INTRE EUROP! 
AU FOST INTRE-.: 


"A 
[i 
Ha 





| 
Î 


=2UN AMON CU DOUĂ PER 
DE SEAMĂ ALE RECIMULU = 
DOBORÂT DE ARTILERIA ?: 


27 (Rador). —lau pierit. 
iai zar 


Pg: 
(5 
fu) 


DE COMUNICAȚIE 
MICĂ 


Li 


ŢI 
i 





Mali 


MISTI, pure + 
NDEZ|  BRITA 


BRUXELLES. =- 


h 
[] ji 
LI! 


ll 





10 ingătară feromtară trecână de | d 
Mor în Sac iapă Asa Mică 
Zi 


pi 
| 


| 


i 
ii 
| 


Li 

i 
pe 
îi 


LONDRA, 27 (Rador). — 
narile germane cu tragere lumgă, 
asezate dealungul coastei Cami- 
tului Mânecei. au inceput Vineri 


ți] 
| 
[i 
i 


i [LE 
ti pas 
| ij 
Fay: 

i 
A 


“22 SĂRBĂTORIREA 
22 CENTENARULUI 
= E PORTUGALIEI E 
3 ==IBULGARIA CAUTĂ SĂ PÂSII- 


2202 0 BUNELE RELAŢII CU PUTERLE | 


pi 
il 
E 
i! 
isţi 











Pi 


A MAI DURA RĂZBOIUL 


omentate declarațiile mareșalului vom Brauchitsch 


germane și sosiseră în fața ca- 
pitalei Poloniei. i 


ANIC 
EIN“ 
T 










bună calitate, care erau nece- 











Ceence a fost trimis în Ea 
fost scos din apărarea Ang 
ceeace eroica apărare italiană |a fost tornilat în 
reține la frontierele Cirennicei |ta scoțiană. 


va constitui o lipsă pentru An- 
pia în clipa reguli conturi- 
5 SER AN 


STOCKHOLM, 28 
regpondentul - aqpes 
nică: 


980 tone, 





dle coas. 













Trupele concentrate în Egipt, 
Sudan şi Kenya nu fost recruta-| Se poate sublinia că deciziile 
te în Anglia, în sudul Africei, în|cu privire In Egipt au fost luate 
India, în Australia și în Noua mai ales sub influența d-lui E- 
Zelandă, den, a cărui politică a condus și 
| “In Egipt au fost trimise pre- până acum Anglia la alte neno- 
țioase care de luptă, de cea mai rocîri, care au avul răsunet. 


Îi) 
ANGLIA REEXPORTĂ MĂRFURI 
IN IRLANDA 


NEW-YORK, 23 (Rador) 

































Din New-York a fo 
un aion. Clipper o 
de antitoxină p 
ne, Vor maj îi e 

alte cantități a 

de persoane. să, 
nate împotriva dii 





INSULA CUBA PI 
DE UN AA 


HAVANA, 27 





„ că, de 
anumitor. eat Irlanda refuză să pună la 
aprobări iția Marei Britanii puncte de 

sprijin, mu trebue să 






reexportarea 
produse spre Irlanda unei 
prealabile, 1 se procure 


Este vorba de produse, importate aduse de peste mări de 
în Anglia de peste mări, precum tu- | convoaiele britanice, 


d a e E E o Dee 
INUNDAŢII GRAVE 
IN REGIUNEA SMIRNEI 


ISTAN 23 (Rador). — Co. 
ture e cra D.N. B.a 
u în cu-(mumță: n să rege 

„spus s'a|. în g i ds 
Şir apdlor Buviilor Meander 
Pagubele sunt foarte mari. deoa- 
rece au acoperit mari supra- 


apele 
fețe de terenui cultivate. 
La Pergamon Sau dărâmat 37 
















Ri: 












acum 40 


de morii și vreo E răniți, 


ŞI LA CASAB 
CASABLANCA, 
Corespondentul 
transmite; LA 
Pro-| Un violent wragan ] 
id 4 regiunea lo 
med, prova: ip 
îutre- | căciuni şi cauzând moar 
digeni. 








case de locuit, 

Inundațiile ameninţă să ia 
porții tot mal mari în Tracia. 
iile feroviare intre: Is- 


= ni Er 
SLOVAC C INDAMNÂT 
PENTRU OMORÂRTA UNUI ERMAN 










tul gi 
dei ul) 
Norte sli 
10 ln 











de,15 zile, 
le a se îm- 
armatele 











ele nu trelmresc să mal Incuviin- 


37 LA SUTA DIN AMERI= 


Corespondentul 
fani” transmite : 


WASHING 


țloniste şi Izolaționiste se inten- 
sifică, 

Un număr de 200 persoane din 
lumea ziaristică, economică și 
Stiințifică au adresat un apel Ca- 
sel Albe, pentru a spori alutorul 
ce se dă Marei Britanii. 

Senatorii“ Wanderberg, Ty- 
dings, Clark și Flolt s'au alăturat 
Celor ce sunt favorabili noului 
iure american în favoarea 

cl 


Senatorul Holt, printr'an. dis- 
Curs radlodifuzat a cerut ca pre- 
şedintele Roosevelt, în loc de a 
imprumuta tunuri și vapoare Ma- 
roi Britanti, să-l pue la dispoziție 
mal bine bunele sale servicii, 
Pentru grăbirea sfârşitului con- 
fetulul, 

D.. Woodrut, membru al Con- 
Rresului, s'a declarat adversarul 
idcei de a se conțisca vapoarele 
țărilor neutre și beligerante ce 
simt ancorate în pârturile ameri- 
cane, pentru a [i cedate Marei 
Britanii, socotind că un asemenea 
procedeu ar pntea azvârii Statele 
Unite în războl. 

D-sa a adăugat că dacă Statete 
Unite voesce a evita: acest război 


țeze. escortarea convoalelor de 
Yapoare britanice, de către vase 
dl „răzliol americatie: 


CANI SUNT FAVORA- 

BILI INTERVENTIEI 

STATELOR UNITE IN 
CONFLICT 


BUEROS AIRES, 27 (Rador),- 
agenţiei  „Ste- 











NĂ GREA 





PRESSURG 28 (Rador). — Co» 
sea agenție! D. N, B, a- 
sunță: 


organizației tinerime! germ 
Tribunalul a calificat 











clon” anunță din Washington că 
lui (în urma anchete! personale în- 


Corespondentul ziarului „Na- 


IN FAVOAREA PĂ 


S'au făcut intervenţii pa lângă Casa Albă 






se anunţă o 
rului de răzi 


4 
bi etc care trebuiau să fle des- 
|eoncentraţi până la 1 Ianuarie 1941, 


respendentul agenției DNB anunță: 


shingtom se anunță că 
intre.Statele Unite, Angila și Spania 
cu privire la trimiteri de altmenţe 
qi 





ERS AMERICA 


CII 


pentru ajutorarea Angliei 












TON, 27 (Rador). —| notează 

Fonssnondentul “agenţiei “„Ste- imp între Acta Ein este [In EX pro alne, Plot 

ani” anunță : a da ajutor Angliei şi de a msi în asa rau 8 RODSevelt va 
i men-| aduc scurs său de TD 

| In prezica noului discurs ce va ine Statele Unite afară din con. Că areale sal titi a: (Nela 

Îi radiodifuzat, al d-lui Roosevele, | Met. ficel față de i prea d lemă. 

activitatea grunurilor — Intervea- — 


Nu s'au făcut desconcentrări 
in armata egipteană 


ANEARA, 23 La — Din Catro lincă 6 fani, 
Comunicare n ministe- | Consiliul de ministri. egiptean 
liarăzbolu eziptean după care [hotărit să acorde 270 mar pe eri 
etiterii și subotițerii din armata |tene” pentee construcții de adâpoa 
sturi contra bombardamentelor ne. 
rlene in Cairo, Alexandria, Porg sală 
și Iemailia. 


MEXICUL A APROBAT ATERISAREA 
AVIOANELOR MILITARE AMERICANE 
PE TERITORIUL SĂU 


Por rămâne deocamdată smb arme 








MEXICO 23 (Rador), — Senatul| In acest 
i scop au fost fixaţe aero, 
mexican a aprobat cererea guvernu. | drorm: la i 
lui din Wamiiugia EEeT02, Euvernu. | dromoile Teoria și Minatitlan. 


A se permiie|  Avaane! 
ateriaarea, în a avioanelor | însă 
militare americane, în drum 
Canalul de Panama 


ST.-UNITE CONDITIONEAZĂ 
APROVIZIONAREA- SPANIEI CU. AHMENTE 


DE ADOPTAREA UNEI ATITUDAII AMICALE 
FAŢĂ DE ANGLIA 


NEW-TORK. 28 (Rador). — Co- 


lo americane nu vor putea 

avea pe bord decât cei. muiţ 

spre | trei ofiţeri, dai soldaţi și trai pasa. 
ceri, 








de câtre Spania m unei atitudini 
„Ta! amicală”! față de Anglia. 

Se aminteşte că apropierea Spa- 
piei de puterile axei a mal dua oda- 
tă 1a ruperea 


Din cercurile autorizate din Wa- 
negooierile 






in America în Spania au intrat în- 


Rudolf Lavieka drept un 





GOSLAVIA 


24 grade sub zero 


7). — Ca- mai multe ore iar în parte sunt su- 
B. tran-| primate. 

] ŞI IN SPANIA 
abătut a-l! MADRID, 27 (Rador). — Un val 
de Irig sa abâlui esupra intregii 













Tribunalul jocal a condamnat la 
$ ani şi jumătate inchisoare pe in- 
dividul Rudolf Lavicka, care In 21 
Decembrie a omorât eu lovituri de 
clomag pe Altred 'Tulis, membru al 


ST.-UNITE EXAMINEAZĂ POSIBIL 













ci treprinsă pe lângă ziarişti, co- 
ai | mercianți şi lucrători, 37 la sută 
la (din americani sant favorabili în- 

tervenţiei Statelor Unite în con- 
 [îlict, 30 a sută sunt contra șI 20 
la sută se tem că președintele 
Roosevelt va târi țara in răzhoi 
impotriva voinței el. 


pasional, Pentru acest 
depsele sunt relativ 
astlel se explică cor 
inchisoare a inculpatuli 





ATEA 






tzo fază în care hotărirea defhiiti- 
vă este condiționată de adoptarea 





da Spaniei un 


eri 


CASA ALBĂ INTREȚINE RELAȚII 











AJUTORĂRII POPULAȚIEI CIVILE DIN F 


DISCUŢII FOARTE IN- 


CU PARTIZANII RĂZBOIULUI 





In manții provincie! Leom, pă- | WASHINGTON, 24 


strat sfori au trebuii să organizeze vâ- 
deasupra [nători impulriva haitelor de tupi | 
L inidămânziţi, care se apropie de 
sate, amenințând turmele, 


SR = 

la Washun, 

i bl 1 ajutorării 
inazea problemei ajui 

tre Stateie-Unile a 

din Franța, 


Părerea mea asupri 
tiuni, ca şi asupra trimiterii da 





departamentului de E 

trevederea pe care a a- 4 
geserea pe tare a a"! DOUĂ FEMEI IN CON 

. a declarat ziariştilor 

conversa tiilor a fost exta= 

de câ- 

civile 


a Acestei ches- 


SUFLEȚIȚE IN 
AMERICA 


WASHINGTON, 27 (Rador). 
Corespondentul agenției Havas 
transmile; 

Chestiunea măririi alutorului a- 
merican pentru Angila continuă să 







RANTA 





MUNICIPAL DIN SAINT RAPĂAEL 


TOULON, 28 (Rador). — 
ţia Havas anunță: 





Cercurile politice, ca şi ziarele, 





respondentul agenției DNB comu- 
nică : 


clarat, cu privire la cunoscuta tele- 
gramă adresată preşedintelui 
osevelt le 150 de personalități ame- 
riogne, în care ele E înfrânge, 

e cul! Î uterilor are să fie ipurată, 
dea loc la discuții foarte însuilețite ia put 3 iată 


WASHINGTON, 28 (Rador). —Co-|ța de a implica Statele Unite în 


răzbatu. 
cteriatie, a declarat d. 
A teztul telegramel e fost 
dat publicității de Casa ATA. Acea- 
sta are relații de amiciție cu parti= 
zanit războiului, dar nu intreține 
raporturi cu grupările care luptă 
pentru menținerea păcii, 





Senatorul democrat Wheeler a de- 
RO= 








Saint Raphael, localițate, st 
mată pe Coasta de Azur, au lost 










duse alimentare în Spania, a ză 2 numite două femei în consiltal mu- 

Hu, este bine cunoscută. Continui | nicipal, i 

să sper, a terminat 6. Hull, că se va| Ele sunt primele fermei mitmite în 

putea ajunge, în această privinţă, 1a| virtulea dispozițiilor leuii de reor- 

un aranjament cu Anglia. Până a- Sania oieri. proj tă 
Curi 


EXPORTUL DE MATERAL AERONAUTIE 
AMERICAN PENTRU ANGLIA IN SCĂDERE 


| NEW.YORK, 28 (Rador). — Co-I nada, se observă în Ii 
respondentul agenției D. N. B. a-lo e bete dlaninuure tată 
pată tăcut în cursul tumli 


O reducere și mal simiiloare se 
constată in exportul motoarelor de 
avlație din Statele-Unite spre cele 
două țări susazitate. ai 








(Prin — telefon), — 


BERLIN, 27 
Presa germană se ocupă de o piire 
€x- [din New-York, după care : 
tele Roosevelt ar avea intenţia de 
scoate Irlanda din zona interzisă 
pentru navigația americană şi 4e a 
duce în Irlanda materialul de răz- 
bofa american menit Angliei, cu a- 
jatorul vaselor amerkane, de unde 
A fie transportat mai departe spre 
Anglia. Această stire e tratată de 


COMUNICATUL OPERAȚIILOR Eee Eee 
MILITARE BRITANICE 





Dora informaţii mate din fa 
coiniiente, 

Washington ai ziarului „Cristian 
Science Monitor” declară că în ex- 
portul de materiale aeronautice al 
Statelor-Unite, către Anzila și Ca- 


4, din partea germană, ce se a- 
picai: pinnbziia rherieane de acest 
fel. Atât cât priveşe lrlanda, care 
a accontuat clar de mal multe orl 
Prin oameni competenţi, botâriri 


circulație navală araezicano-enzlez, 
nu-i face un servici rău. 
Ingrijorările izlandeze sunt cu 
atât Tal mult de înţelea cu cât An: 
sila așteaptă, printr'o Înglobare n 
Irlandei în teatrul de războlu en- 
glez, o ușurare, nn numai în privia- 
fa răsboiului naval, ci şi în privința 
războlului aerlân și n'ar avea desi- 


lgur nlelo considerare în deplasarea 
unei părți din propriile nevol ale 
războiului asupra Irlandei, 


Cu privire la faptul ca atare. ma- 
exprimă cu cea mal 

punciul de vedere 
german față de presupusul plan a 
merican. Germania p decretat — 








-şi păstra peutralita- 

Ai a Meta suni, 

2 îi Hi 1 că poporul irlandez are sin- 

importante centre  petrolilere ale| CAIRO, 27 (Rador), — Marele Cur. | comunicat: i DU ară US. A. brla 

poate fir ebuia pricina dl- |iier General britanic din Orieatul| Pe toate fronturile 4 exanii de 
edil: do zlilocia publică Vineri  armătorul | neschimbată. “alazea Irlandei in drumul 











CU COMPLICITATEA STATELOR-UNITE, 
ANGLIA VREA SĂ TÂRASCĂ 
IRLANDA IN RĂZBOIU 


împotriva Angliei, Ținutul de blo- 
pag fost descria odinioară exact 
din punct. do vedere grogratie şi a 
fost dată publicităţii, Naviguţia co 
Imerelală internațională — aşa con- 
tinuă Mogerle — işi cunoaşte ținu- 
tul periculos. „Cine apare totuși pa 
alci, acela o face cu riscul de a so 
expune acțiunilor războiniee. De 
clarația de blocadă germană e vala- 
bilă acum ca și inainte și va fi a 
dusă ln îndepi cu  hotărire, 
după cum TA pain unice 
despre seulună; vase engloa 
și celor ce se află în inleresul An» 
&lel. în comentariile rea “. 
indicația că declarația da 
Fri a sl avizul exprimat 
Weln ra corespunde exact spiritului 
n cu” a rezultat în timpul săn 









așa perle colaboraț + diplomatie 
ai alaralui „Beri sersenael- 
tuug“ Karj Megeri 

pa | 
dreptului popoarele: ala | 


voutealităţii a presedhutelui 


Roosevelt, vi ifpteabeie > 


| Ad P= 
NTRE TRUPEL Brucrcaafi varee, LUMINOASE CONSIDERAȚII ASUPI-A LEGAT: 
ŞI SIAMEZE)L Meme] ISTORICE DINGRE SPANA ŞI RO-:AN, 


|7:1-- “ăte 22 Va interview acordat de d. Radu Ghenea, minist 
ss României la Madrid, revistei spanioie „A 2 


d - ra te era 
este 
Interviu! | 


e ee apnee 0 22 VIZITA GOMANDI 
E e mie — E zece MSONRE LEBIONARE LA 
ÎVA ANGLIE: ese 2 2 a D=: 


Zr! de viată momă, mai bună, — 
Jose Antonin și Căpitanul. — za 
|câza pesi 








ieși 
| _D. eaimisro Rada Ghesea are ca- 
4 vine de i admiratie despre 
Miscarea lalamzistă. amintind de 
jertfa adasă la Maiatabes 


PO Zi AU B0W- Era aceleași a E 
4 ast rocii sa. | A n po 
„Xe Si ea a eee BLANDA NU Pc 
ema mza comdusă de Serrano Semer, “ ) 17 
m escala i Spamiei. tesperi 
Pre Caras lale și Lecca în Cai IHF METATI 
momeala i = | dreai 3 de Horia za Za 
ere mana Mae Pozele Mie 
Pia Me 


Li 


IN 
Și dit 





j 


E INTRE JAPQ 


Ea p 
Rae 


TOKIO, 25 (Rador). — Cores- ză. za fost inzegarate iormat Sâm- 
3 Pposdentaul agenţiei DNB amanți: (bâtă dimineata, rima primă te-| WASHINGTON. 
h Negocierile ecunomice care za lumiune a delezaţiibe sare s'au in-|Corespondeatal iz 
once . Za core a oăcială a caimis- |aczaţă : 


ID. ROOSEVELT): 


7 INDEMNAT SĂ CONTINUE POLITICA CARE > 


RUL 
TRENURILOR DE CĂLĂTO 


Ua comunicat al direcțicnii generale CF. 
pe poe de-a 
j WASHINGTON, 23 Rade). ja camtinge 


= Eocsereii să 
tal agenţiei D. N. B. co- (că energică și să facă 
: 2 asigara victoria cestra 


1 Îmi E SEI! 


Uâţi americane, în frunte ca aazae- [font irtmisă 
romi starișii, precţi și proteseri cni- lenta apropia! 
versitari. |nediateie 


ĂRII NORDUL ae ppt 3 


VA FI RECHEMAŢ 


BUDAPESTA, 23 (Rador) — 
Agenia telegralică ungară - 
nunță: Curești, va 
In cadrul unei mari miscâri di- tă. urmând a 
piomatice, d. Bardossy, carelicimare, 


= = IMPORTANTE. ZĂCĂMINTE DE FIER. MANC 
==. ZNO ŞI CĂRBUNI DESCOPERITE IN RUSIA Sc 





sare particivă la cisaaiva Mepesrita ji p