Ion Zelea Codreanu — Pentru neam cu arma cuvantului — 1919

Z Dea 
Zr | e: 


Jim PARTIDULUI NAȚIONALIST- DEMOCRAT 
Ser “na 


Z Zeen 


gz, Ni 


-Pentru Neam 
| Cu Arma Cuvantului 
DISCURSURI 


rostite în Adunarea Deputaţilor în sesiunea extraordinară 
din anul 1918 
(După notele stenografice) 


DE 


ION ZELEBA-CODREANU 


Deputat al Sucevii 


ak Cu prilejul răspunsului la Mesaj. — 2° La votarea 
1-3 Impotriva acordării silite a drepturilor po- 
Ia străini. —4" Pentru Seminariile-Normale. — 
“Impotriva obligativititei muncilor agricole.—6% In- 
SCH întru apărarea libertăţilor cetăţeneşti. — 
7° Pentru pământ. 5 


a 
x 
In- 


Seminariile-Normale. 


KA 


» 


URSURI 


E 


D 


4 Pentru 


DISC 


pi. — 


D 


ka 
FARA ae, 


ION ZELEA-CODREANU 


Deputat al Sucevii 
1918 


LEJUL RASPUNSULUI LA MESAJ 
slit în şedinţa din 11- lume 1915, 


declaraţiuni. Cea dintdiu în calitate de 
an, Român din Moldova. D-lor, unul din 


riul ocupat, cari au avut o singură 
ri vrajmase şi tare nenorociti trebuie 
"din Moldova, cari au avut două 
ştiri aliate si alta a ogfirii ro- 
asupra, altă mare nenorocire: 

cât frunza şi iarba refugiații, frați 
căutat si ei adăpostul pe pămâatul 
din văile şi munţii Munteniei şi că 
n aceste cauze, a fost mare neno- 


H 
pe sar fi huzurit acolo in teritoriul 
dacă toate bunătăţi'e din lume ar fi fost 
rămaşi acolo sub stăpânirea străină, eu 
tul românesc întreg, tot aici ar fi zburat. 


sultet acelor Bamini, de acolo mereu 
, unde fâlfâie steagul libertăţii românesti. 
ici în Moldova oricât de greu, fraților, 
le nevoi, oricata sărăcie am indurat, 
imtit sub umbrirea steagului slobod 
mâniei libere, si totdeauna eram gala så 
nuli, Iralilor, veniţi şi impartasili sărācia 


tra in Tacana propriu alah. să-mi ae 4 


w a spus că tare fericiţi trebuie sa se ` 


Să "ST 


Ka 


penefi câţi, in partidul conservator, citi sunt urmasi 
T boierimi create de Musatinii în Moldova şi de Basarabi în 
Muntenia ? Căii sunt urmaşii boierimii războinice de pe 
vremuri ? Aceia este boierimea noastră adevărată, natio- 
mala, pe care totdeauna, ca toale privilegiile ei, poporul 
Fomanesc a respeciat-o, pentracă ea a fosi oblădaitoare de 
fara, apărătoare a pământului şi a patriei, prin războinicia 
D-voastră, D-lor, na puteţi să aveţi pretenţia de a £ 
acestei oligarhii boiereşti, cu tradiţii, şi legale, ci ée. 
Oligarhie ca şi partidul liberal, sunteți una şi acceiaşi 
We Căci, vedeți de. au fost la toate popoarele două 
an de oligarhii in cârmaire, oligarhia de uzurpare, si a 
în fost oligarhia tradiţională, la care voia să o ducă în mod 
D- Dinu Arion pe seama acestui partid. Oligarhie de 
tradiții, care a cârmuit mai bine sau mai ria De mulie ori. 
daie fiind împrejurările, a cârmuit foarte bine. şi afti 
i că de multe ori in cursul timpurilor, desigur cà tot boie- 
mu noastre războimce i se datoreste păstrarea acestui pà- 
Wäntşi acestei {äri (Aplauze). Insa. D-lor, această oligarhie 
de traditie războinică, a noastră, s'a isprărit de prin veacul al 
chen, alţii susţin ca sia ispravit misiunea ei de cârmuire 
5. la 1821, alţii o duc şi mai departe, până pe la 1843. Oricum 
Sa isprdvit. Ceia ce e sigur, D-lor, este un Ine 
T noaptea infami, de neagra tradare în care a f 
l mele domnitor Cuza-Vod3. în noapiea aceia 3 
oligorhia ilegală, care rând pe rând. a star 
fara, de atunci şi pâna astăzi, prin stăpânire silni 
= Diva roinţii poporului român, şi stăpâneşte E 
de astazi. 
, D-lor această oligarhie ilegală, fara tradiții. care impo- 
Ers dorinfii si a veintii poporului român a pus în mod 
| Samovolnic mâna pe frânele ţării şi destinele neamului 
f românesc, a stăpânit, — nu a cârmuii! A stăpânit popo- 
rul român de atunci, până în ziua de astăzi. Şi cum l-a 
 Stâpânit? Intrun mod foarte Simplu : Intai sau impârţii 
î în liberali şi conservatori — ca mai pe urmă era să ma 
mere o Ren Parte, e indiferent Era mult mai comod sa 
se imparta astfel, pentru a pūtea exploata sistematic şi 


Ap, SÉ 


th ve, d 


Së E et int resela Wrii gi poporului romäpepe, sub para: 
Ro: de partide luptatoaro pentru binele ob mp, Pa de 
AMA parle era mult mai simplă si mai uşor agn, să ma 
dea anpeclul cà nu asentimentul jari, roy, vAzutati 
dy. eh vm on guvern dupa celah, o Cameră 

| oonlalta, si să pică: bravo, bine n facat Inninte , P 
& mie, ii not să facem ca dânsul! Fereasen St 

# ritale) Toli cei cari au fost tnainte au fo 
/ ag de mt (Hnritate) Si du aceia niei un c 
4 insulă nu liau fost crafato, Si nconsta rând 
Ă 

a 

É 

fp 

o 

` 

3 

: 


Stili pentru ce noossta ? Pentruca pulon s 
tem admirubil de guvernare, Intr'adevâr, | 
trebuia să-si ziet: „Mai, de vreme co | 
ppm de grozav pe ceilalţi şi cum not 
că au fost râj, desigur cà cegtialalki n'o 
buni, (Maritate), Acest lucru merg 
de zile gi acuma Astia devenenu 5 
ta cum an fost și ei odată, venenu cei 
Injuro ei mai grozav, până ce 
sor fi îndreptat, or D altfel | (Mar 

D-lor, sistemul acesta a tot foi f 
poporul român a ramas ped 
vreme, si sia zia; bine, dar 
mai rän, atovârat este oñ- 
vedem câte odalà dindugi 
vodam nol (Haritate) d 
nconsta, Tin sA spun t 
lu precis, He pusese g 
la Vaslui, Kram 
Nu mba locul pri 


7 


D H LA D 
O voce: Bi eu am facut alegerile la Vaslui zt m'am 
aus aconsla, 
“Dl L Zelea Codreanu: D-lor, este complect adevărat, 
gliu gi persoana Iimină, Dar, aceasta ain dat-o ca o mis 
ch pildă, 
s fu care cunosc sistemul, pe mine nw ma wirit da 
loc treaba aceasta, Lumea sia explicat- in dilerite fe- 
tiuri. Dar explicatiunea faptului ente o anumila teamá de 
Generalul! Averescu, a unor anumiți insi, teama câ ar pu- 


| den fi primejduita stapaniroa oligarhiei, 


Dor, când acost sistem nu se mai putea, când Inges 
Jaciinea nu a mai putut trece, a intervenit banul, Fung- 
Honaral a trebuit să voloza ca så fie menţinut in "lujb4, 
negustorul ü trebuit să voleze ca så nu i se tacă proces- 
verbal de contraventie, cine nu era nici negustor nici 
mustesugar, acola Sa votat penltu ca så i se dea diferite 
beneficii, ib bani, cari irn yremuri mai demult aveau mai 
mula valonre de cât azi, fie zahăr, caro astăzi are mai 


“multă valoare de cât ban... (Tlaritate). 


Dslor a venit o vreme si anumite alegeri, unde nici a- 
cost lucru nu mai putea så se prindă, ei bine, acolo 
wa intrebuintat pur gi simplu forfa, Nu vorbesc de ale- 
gerile cari au fost acum, ci vorbesc da alegeri'e cari în 
cursul timpului s'au facut. 

Bt, Dot, cà eu am câzut la alegeri în repetate rân- 
duri, gandidând si în judotul Suceava, si de sapte ori eram 
se Im asasinal, 

H vooo: Aceasta nu are importanţa, (Taritata). 

DL Zolea-Godroanu ` De sigur, nu are niei. o inpor- 
tania, dar D-zen o fi având vre-o socolealà cu mine, de 
vrome ca m'a scdpat si atunci gi în timpu! războiului. In 
Mt mod unsmi explic aceasta: Dar vorbesc de alegerile ce 
erau pe vremoa prefectului de stralucita amintire Catargi. 

So zicea où s'a ocupat cu multe lucruri în viaţă, foarte 
onorabile ` ca misit, schimb de eni otc... A fost pus să 
facă alegeri la Suceava, numai pentrucă trebuia sà fie 
combătută candidalura men, Şi a gasit un mijloc extra- 
ordinar de simplu, A inconjurat timp de trei zile oraşul 


a armata şi nu sa permis nimanui, bă 
ei, să între în oras decât cu asentime 
„Chiar daci venia cineva cu trenul la gar 
Să meargă in oras, sa plătiască o polita sau 
“la cutare sau cutare negustor, nu era lăsat 
„cordonul de soldaţi, până când nu se lua 
„Dacă poliţia permitea să treacă, atunci s 
|. dohul, trecea cetățeanul si era dus cu | 
un om al politiei si de față cu el vorbe 
care avea trebuinta. Si 
Apoi il trecea dincolo de cordon, şi-l. 
nului, iar dacă-i obiecta, că până Ia tr 
timp, polițistul răspundea, Nu avem ti 
de vorbă, acum avem alegeri ! Si : 
în oraş. BE E 
Cartile de alegători si certificatele de « 
|" chestrau de alegători, se aduceau dela 
„sută de inşi, să îmbrăcau oamenii în 
"din judetul Suceava şi votan până face 
„modul acesta se făceau alegerile. Ace 
„vădită. 


„În afară de aceasta s'ar mai 
"Sep făcute de liberali la Huşi, un 
„> oarecare s'a intrebuintat forţa. ' 
| Na'sa zică oligarchia care a 
„dela 1866 si până astazi, i 
- byi mituirea si întreb 
is poporului Român şi 
în mod 


9 


mai multi învăţători, decăt am avut noi, absolut în 
pate satele. Si numărul de analfabeți este derizoriu față 
“de analf-betizmu! dela noi. 7 
~ Biserica ca inslitutiune ajunsese intro vreme in condi- 
fiuni foarte rele. Armata ştiţi in ce hal de nepregafire 
i lăsat-o. à 
! zb D-voastră veți zice: partidul liberal e de vină —par 
tidul bberal a guvernat dela 1866 pân: acum. 
adevărat că-i incubt cea mai mare răspundere, 
a guvernat mai mult decât d-v., este adevrat că au 
Dit înaintea intrării noastre în războiu, si alor era 
cina să pregătiască oștirea ` 
“Dar nu e mai puțin adevărat, că si dx aceştia cari 
afeti, si U-v. a-ti contribuit dela 1866 pâna acum la 
astă nenorocire, care a fost pe noi; sâ ne batem cu 
~ oştiri perfect înarmate, noi care nu aveam mitraliere, cari 
team nişte granate, cari erau cel mai bun mijloc de a 
e pe cei cari voiau să le arunce, noi cari nu aveam 
oplane, nimic ce trebuie să aibă o oştire temeinic pre- 
tita din punct de vedere technic. D-lor, nu aveam tu- 
"Muri atâtea, câte aveau Bulgarii, cari erau un stat din toate 
“punctele de vedere, jumătate cât al nostru. 
lar în ceia ce priveşte clasele sociale dr 
M bine, că țărănimea noastră era bântuită de pelagra, era 
~ bântuită de sifilis, de alcoo!, de toate boalele de pe su- 
sprafafa pământului, jar mortalitatea copiilor cra ingrozi- 
toare, drept rezultat al unei sărăcii fără de margini; era 
poate cea mai siraca (arinime de pe suprafata pămân- 
tului, pe cele mai bogate si mai binecuvântate pămân- 
turi, cari sunt pe suprafăța întregului pâmânt. 
© Explicația venia din rândurile oligarhiei, totdeauna : 
T apoi. dacă țăranul bea, apoi dacă țăranul nu vrea så se 
î ducă la şcoală, daca e leneș, si aşa mai departe. 
„Nu vedeți dx. ce grozav de leneş este acest taran? Tot 
E aurul cât s'a scos din acest pământ, prin sudoarea lui 
E? oa Toată munca cita s'a săvârşit în acest pământ 
„e! a savârșit-o, şi el tot cel cu obida, tot el cel vinovat! 
Si iata, asa nepregatit, afi dus pe acest ţăran la raz- 


. Stili foarta 


GEN 


————— 


| d Si ce pilia strălucită! Imi pare foarte bine că cel 
ën aceasta se recunoaște: S'a prag Letak it d 
keieren împotriva gazelor asfixiante, în potriva ae 
"` Belo, în potriva celei mai superioare tehnice pe 
Pralsta pământului, si pieptul lui oprind, de, ilda. co 
fost în toamna anului 1916. navala vrai 2sului dela 
cârci dacă nu se apăra acolo, nu mai erau | 
pici Marasesti si nici Oituzal din vara lui 191: 
oprit-o cu pieptul, umplând toți codrii şi foa 
esdavre. Fara murmur si fără vorbă! ` 
D-lor, imi bate inima când îmi amintesc scenele 
0 voce: Cu ce grad aţi intrau? e 
DA. |. Zelea-Codreanu: Eram comandant de 
tânăr Locotenen!, acum suat bătrân Maior 
irece pe dinaintea ochilor scena dela f 
inainte de a intra în luptele râprasnice 
am spus, înainte de a porni la luptă, os 
pania mea: <Camarazi, mergem să ne lo 
tea! Nu vá lemeji de ea! Cå- o mândră. 
mireasă şi-i frumoasă de tot». Si atu 
să ne imbratisam cu ca pentru apă 
tru le-am zis: «vedeţi—si clocoti 
„epdrn—acolo este ea, acolo ne | 
„Cusine să ne ducem. nici întri 
fi frumos. La nuntă, omul 


pt 
su- & 
a 


curiozitate, când ar 
igust 1917 


pt 11 


lată prin urmare jerifa cea mar? pe care a facut-o p 
ranul. lată prin urmare, pusă fața în față, Grinmen f- 
ceazta, stăpânită cu vicleşug si silnicie, pe de o parte, iaf 
pe de alta parte opera oligarhiei, care a stăpânit în mod 
samavolnic acest popor, oligarhie din care o dv. faceţi 

Dier, şi acum — de ati purceserăm — încă un sistem 
Când era partidul la putere, partidul striga din toata inima 
şi din tot sufletul : «Trăiască Regele ! Triiasca Dinastia "> 
Cum era însă in opozitie, atunci partidu! era gata să 
spună, să şoptească, să uneltiască prin gaz:tă, să spund 
“cuvinte grele prin întruniri publice şi aşa mai departe. 

D-lor, mie mi se pare, că multi din cei alesi, in această 
i majoritate, au vorbit in mod îndoielnic înainte, despre 
"dinastie şi despre M. S. Regele. Mie mi se psre că moti 


1 aleşi, măcar pe lista guvernului, au patronat gazete, au 


3 la gazete, în care se spunea că Regele trebuie sa 

ecel Intre ei alţii mai cu manusi, spuneau că „Regele 

lrebuie să facă gestul inevitabil“ şi aşa mai departe. (A- 
plauze). 

D-lor, e lămurit că şi d-voastră continuaţi acelas sistem, 
chiar astăzi. Intrebaintati aceleaşi ameninţări, când sunteti 
în opoziţie, pentru a striga: «Trăiască Dinastia t», atunci 
când sunteţi la guvern. Ceiace dovedeşte cà d-voastră 
- sunteţi aceiaşi si repetati acelesşi lucruri. pentru a per- 

petua aceleaşi apucături. 

D-lor, eu vorbesc în numele Partidului Naţionalist- 

moerat, atât cât este si asa cum este. D-lor, vorbesc 
în numele ţărănimii care wa ales, vorbesc în numele 
ostaşilor pe care i-am văzut, căzând si murind în jurul 
meu, vorbesc în numele ostasilor de cari acum vre-o două 
săptămâni m'am despărțit, şi am adânca credinţă, că vorbesc 
în numele întregii taranimi dela Nistru până la hotarele 
noastre mutilate, 

Ei bine D-lor, întreaga țărănime românească, înțelege să 
declare, că poporul român a Jost totdeauna prin tradițiunea 
lui dinastic, Cât a fost undeva o picătură de sânge de Musgatin 
sau o picătură de sânge de Basarab, sa strâns în jurul e, 


d 


9 Lë 


ca în jurul unui steag sfânt, pentru apărarea neamului şi a 
Jgd. In momentul în care s'a instituit dinastia de obârşie 
'sIraina, dar națională românească, poporul românesc a înțeles 
să se grupeze în jurul dinastiei şi să siea ca 0 stâncă ne- 
olintita în jurul ci, conform traditiunti neamului nostru. (A- 
lauze prelungite). | 
P Dilor. di in pa priveşte situatiunea de astăzi declar, 
in numele tuturor acelora de care vam vorbit, că întreaga 
suflare românească se uneste, fara să precupeţească, 
se gândească la altceva, decât la sufletul mare de Rom 
Regelui Ferdinand, pentru ca să strige hotărât şi cu 
energia —peniru ca să fie auzită şi deplin înțeleasă — Trăia 
Regele Ferdinand T al României. (Aplauze puternic 
După lămurirea acestui punct, tin să amintesc ` 
Jucruri relaliv la alegerile acestea, lucruri pe care 
reaminteşte prezența d-lui prefect de Suceava. — 
Văd aici D-lor,— si-mi face mare plăcere, —pe 
de Suceava, Leca. (Ilaritate). D-lor, nu mă voiu 
faptul că D-sa, desigur pentru siguranța mea pi 
cum mi-a spus-o, mi-a dat în automobil ui 
care să pot sa umblu prin comune, spu 
dezertori prin pădure si ar putea cumyvi 
D-lor, eu am fost foarte multimit si îi mul 
(llaritate). Ku venisem cu trei zile in 
putusem scăpa mai de vreme, fusesem 
luat automobilul, ,. Cé 
H voce: Va så zică eşti țăran cu 
automobil! (Uaritate). A 
Dnul 1 Zelea-Codreanu: Dacă 
Sunt profosor si maior; nu sunt 
an! Si nefiind 
d şi 


D 


13 


“prefect însă mi-a spus ` Uite, toate Is bune, dar n'ai permis 
eliberat de prefectură. (Iaritate), Perraisul acesta e greu 
ep (il eliberez pentrucă Wai, mai întâin permisul Mini- 
sterolui de interne pentru consumatiunea benzinei (mare 
“ig ilartate), Jaca iai avea pe acela, eu cu mare plăcere ti 
Pas elibera pe acesta. 
= Dior, am convenit împreună, ca să mă duc într'o co- 
ună sau două, pentru că comunele acelea trebuiau să 
contaminate (Ilaritate). Ca aa nu m4 duc si în altă 
mi-a oferit jandarmul (Ilaritate). De acestea toate 
| mă plâng, dar mă plâng de altceva: Ca după alegerea 
a, au venit şi mi sau plâns oamenii din judetul 
iceava că, neavând păpușoiu de hrană acolo—căci au fost 
n Suceava doi ani de grindină, păpuşoiu s'a facut foarte 
in; apoi au fost oștile ruseşti şi vă puteţi închipui ce an 
—deci, neavând rapusoiu au venit oamenii, a doua 
treja zi după alegeri, să ceară să li se aduca păpuşoiu 
le mor copii de foame şi li sa răspuns: Duceti-ya 
la deputații pe cari i-aji ales, Generalul Averescu si Zelea. 
E Ee cu m da 
Ze . avea, şi D-ta i a ite : H 
DI |. Zetea-Codreanu : Multameso îs fn e (8 
bucură. Daca nu este trebuia să li 2 A ia 
3 te, nu este, In măsura putiri, r ak 
a da. Dar nu să-i spui taranului: wi E A 
MI Cine tea , ; u: Să mori de foame ! 
| nete-a pus sa alegi pe altul decit pe acel 


Sé ti-l impune. ( a pe care 
“a > (Aplauze a SON 
MO am putut să fapäduiesc ca pe bancile 


D 


Seama ce fac 
n taran ştiţi ce a răspuns ? 


az : Domnule. d; e 
dai păpuşoiu, când nu ` dacă e 


ie, atunci 3 A 
„la, jar de nu, oi o fi papusoju si 


(Mare ilar; tate). 


pentru noi si 
fara D-ta, tot 


n 


„că oligarhia va veni să ocvotească din tot su i di 
od inima interesele poporului român. Dar id pr ua 
absurd, să ajung la concluzia cá ca ar fi intradevar si 
ca D-v v'aţi hotarat astăzi de-a face binele întreg, SE 

r, eu cred, pârerea mea sinceră este că do. aveți 

 singar lucru de facut si o singură pedvapsă mare de 

t. D-v. executaţi o pedeapsă acum, cici cu nu 

eşle să vă fac ofensa, nu po! să vă arunc ocara 

“d-v, oricum ati fi fost, nu vă doare adânc în su. 

' pacea pe care o aveţi; ei bine, pacea care o aveţi 
pacea pe care d-v dela 1866 o pregătiţi. 

T Ei bine, pedeapsa soartei aceasta e: puneţi cuțitul 


KO 
mati din trupul mamei. După ce vefi face acest lucru, eu 
„cred că du sunteti ultimii reprezentanţi ai oluyarhiei stapd- 
“miloare a acestui popor, si veti înceta de a erista, ca cârmui- 

tor ai poporului român. Dacă insi dy veniti si spuneti : 

„ vom vota pacea, dar după aceasta, voim să facem — 

r dacă ar fi să plecăm si chiar dacă cu noi esa 


ece peniru totdeauna oligarhia vegală dela carmuirea 
atereselor poporului român — totuşi noi voim sa ne fo- 
~ losim de prilej si să înfáptuim binele cel mare întreg, 
desăvârşit. 
Acum, pentru a incheia, vă pun trei pietre de încercare : 
voiti de, D-lor, să faceți cu adevărat binele? Apoi in 
cazul acesta prima piatră e aceasta: fără nici o tempe- 
anță — temperantele lasatile pentvu societăţile anti-aleolice : 
în materie de adevăr, de dreptate şi de bine, pentru neamul 
geet oropsit, nu poate să fie temperanfa — deci, dar, Jati 
votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu. cu. repre- 
~ zentarea minorităților. Trebuie sal dap jara întârzie, 
fără cea mai mică întârziere. 
Despre întârziere nu as vrea să va vorbesc mai mu, 
"nici acom si nici la expunerea pietrei a doua de incercare 
DI Președinte : In ce sens vorbiti? Ar trebui să vă 
plicaţi. 
DAI. Zelea-Codreanu: Ma voi explica la punc'ul al 
oilea. A 
Piatra a doua de încercare ` D-v să dați pământul Zum: 


t6 SS? 
| S- Regele şi de-o constituantă anterioară, si sa. 
se luni, sau nu știu când după ratificare, sau i 
cè, D lor, acum. In August să inire rang * 
e pa care trebuie să-l pregătească, ca sa] = 
„ Semene cu grâu pentru primăvara viitoare, Nu mai târziu! 
„Dv veti zice: sunt forme a sunt legi. Nu de legi si 
2 „de forme e nevoie acum, ci de pamânt. Ee 
KËNN 3 Ce 
Di : Suu un singer lucru, că paman 
tul acesta pe care-l cere țăranul pentru a putea | 8 
i „ pe acest pământ, pe care el cu valuri de 
„La apărat; acest pământ îi trebuie cu orice preț a 
dat firsnul dovezi atât d- stralucite, pe care vi 
.amintt d-l deputat Dinu Arion. Valuri de jur imp 
~ valuri de duşmani în față, valuri de foc şi valuri 
ke: bunie în spate, şi cu toate acestea a stat 
| stâncă, nec!intit la datoria lui şi nici un strop si nic 
bra de nebunie nu sa oprit în mintea lui, ca" 
| bure sufetul. e: 
„Im ceia ce priveşte dreptul de vot imi aduc ` 
unul din căpitanii din batalionul meu, li 
A Bier spunându-li, că sa votat de cons 
“' niversal şi le zicea ` Ei baieli, să vă p 
fiți veseli, caci de -acua veţi vota tofi 
cei meri în colegiul |, aceasta-i votul 
unul dintre soldaţi a raspuns: Sd t 


ks: 


Le 


m 


M un gureen de membri de In Curriea de Cosatie (lida 
mate) gi arestio au să prezidece, gi 20 garantese ru prezeita 
bo Intreaga libertate in alegeri, 20 se facă alegeri libere de 
øra anftumta posibilă, pe tot pământul tarif ron. är ett 
şi alune să vie oe o Cameră ordinară sau o Cameră roma 
 si:/uantă care să fie Constituonte cea mare, din Aferit: gri- 
CRT: pohtice, Si va asigor c7 dy ali putea să aveti un 
Bimir covarsitor, în acef caz când dr ați înfăptui a- 
est: Tucruri, caci Boma ol este iertator pentru tot râul 
se i sa făcut, numai să i se Lä măcar la urmă şi 
ur bine. - 
$ voce: No avem nevoie de iertare. 

E Zele:-Codrsanu: Vi se pare dv, dar mie mi-e 
să nu aveți nevoie vresdaid să se pledeze pentru 


D 


adune corpurile leginitoare, si diferitele 
litice vor alcătui o majoritate, dacă Wa ieşit vreuna 
şi majoritatea va da um guvern. Și guvernul aceta 
schimba cât va voi. camerile însă, ca reprezen- 
voinlii. poporulni -omân, vor råmânea şi vor con- 
nt destinele poparulvi românesc 

ff veţi face ass, veţi binemerita, şi încă odată ri pet: 
ce a fost se vs nita. Dacă nu veți face asa, î trerga 
undere a urmărilor, 3supra dv va cădea. 

"0 voce: Pare o amenint re 

PGI Zelea Codr:anu: No! Eu constat o realitate, eu 
îm ce vorbesc. Au credeți dr. c3 ze fi eu om în toată 
i cagşi om vrednic de numele de om, ca să ştiu mp a- 
mit lucru de primejdie şi så nu-! spur? ii-le, D-ta sai 
e un poloboc de puibere de puşcă, p'eaca de acolo că 
M te primejdui-şti. Ce fe! de om as fi sa zic: Stai a- 
fii linistit, sa vad su cum vei sbura in aier Nar fi 
la omenie din pertea mea 

Et Pătrăşeanu: Dər nici să toi apel Ie dreptul 
agilațiune. * Ce f1 de reprezentant al poporului rz, 
A faci apel la astfel de mijloac-? (aplauze) | 

DU Te-am apl-udat adineoarea, când ai vorbit cumin Wer 
S când ai spus că pământu! trebuie da' fara lege. arest 


A 


| împotriva legii şi în afară de ori ca lege, ci anta 
E / Re să se dea pământ imediat, pria arendă, prim tosi» 


Atile, ca apoi la timp sa vie legea si să sanc 
" „oale aceste lucrări: de împroprietărire. 
a a. Dior, aceasta am înțeles şi nimic altceva Wani 
~ p a GE Pelikat înainte, că nu voi spune nimic inpotriva safeta 
i constiinții mele, şi na fac jongleri: alei 
e Dor, acestea sunt cole tret pietre de inceremre, p 
SA X 3 d pus: DLETA pembalut artatua desimaler 
Ke | rouge din parter i ? CETE eege ee 
f L obt Art ve repevzeniat o altu, 
Lu) ER, enat piire, Ear. uar & adaa pitre 
yor Geni, owe sad mastus p mrs éy 
M Nae Pe CR acer, riie mam diete, am Ai Dedes "a 
E E 1 


21 
Lag 


„nostru Seump, adevărat românese, al Dobrogu lui Mircva 
cel Bdtran, 
Protestez cu toata energia Inpotriva Injugarji noastre, 
atunci când ni se impun legi inpotriva conshinții noas- 
tre de demnitaie, cum este amnestia dezertorilor, gi ia 
„Polriva ac lor legi cari ni se impun cu sihucie, In mod 
| antconstitutional, cum e soluția strâină a chestuni jida 
nor străini. 
Protestz dar, impotriva tratatului juridico politie inpas 
© d Impsratia Austro-Ungară, care prelinde sa ne zugrntog, 
„să inabuse însuşi sufletul neamului românesc, char de 
„aici, dn această Românie libera. 
O Dir Drot sien gi voi vota contra, eu, dar de, d-y, 
“majorilalea, trebuie să votaţi, pentru ca sun'eli datori ca 
palid astazi cârmuitor ` încă odata sunteti datori, trebi 
să votaţi! 
d As@madnarea este ace: sta: Vine într'un moment dat ua 
brutal un w igaş, vu revolveru} în mâna. şi ţi spune; 
á ali mama ta: am eu interes, voiesc eu, ca tu så- 
un braţ. Ori vei executa acum, ja termenul pe cara 
ți! pun, această a mea poruncă, or de nu, voi sbura 
creerii mamei tale ; o voi omori si le voi omori şi pe tine, 
"In zadar vei plânge, in zidar vei protesia in zadar te 
= wei ruga, insu! brutal şi rece iti va numara secundele pe 
„cari ţi le-a anunţat şi atunci nu vei avea ce så faci, vei 
lua cuțitul si vei iaia, nu pentru a te mântui ve tine. ci 
pentru a mântui viata mamei tale. Deci, luând bila tm 
mână, să aveți congtiinta cd aldiuri de tâmpla țări noastre 
şi alaturi de tâmpla d-v., se găseşte revolverul ex degetul 
dugmanului pe tragaciu, gata să apese. 

Deci, trbuie sa votaţi. Dar, d-lor Deputaţi, 3d ma piere 
dem curajul, madcidea. Suntem, de sânge, Traci si... „duba 
yremur! mulți venira de au cerut pamânt şi apă... 1“ Re- 
prezintam îns: tot odata şi graiul civilizatiunea gi cu 
fura romană Si mi-aduc aminte din istoria Romanilor 
câ a navalit cândva brutalul Brenus cu ostaşii lui pâna 
In Capitoliu, şi atunci s'a hotârit să i se platiscă avrul 
pe care-l cerea, pentiu eliberarea Romei. Pe când se càn- 


A 


IMPOTRIVA ACORDARII SILITB 
RBPTURILOR POLITICE LA STRAINI 


— In sedinta din 18 Iulie 1918 — 


DI 1. Zelea-Codreanu : Domnilor Deputaţi, după expu- 
ea atât de strălucit documentată a d-lui Cuza si du- 
cuvântarea strălucită în măiestrie,—o mirturisesc—a 
Hut Prim-Ministru, rolul meu este și scurt din punctul 
de vedere al documentării și desigur ingrat, ca să vin du- 
b „asemenea strălucit orator. Voi face mai mult o cu- 


tântare-declaraţiune. 
-lor, desigur că d-v. veți zice : d-ta vorbeşti ca anti- 


mit, deci știm ce vei spune. 
Eu însă—pentrucă e vorba, ca o chestiune practică ca 
| aceasta să fie privită printr'o anume prizmă, care poate fi o 
„prizmă de principii—tin să fac o declarațiune : Nu sunt 
intisemit! Nu înțeleg pentruce aș fi, și nu înţeleg pentru 
fi cineva antisemit (Întreruperi). 
klo, nu cred să aveți interes să mă întrerupeți. Vă 
"lămuri. Nimic din curiozitatea du. nu va rămânea ne- 
isfăcută, Cred că este și în interesul d-v. și în intere- 
| timpului—căci d-v. susțineţi că trebuie să trecem re: 
pede în toate—să nu mă infrerupeti. Voi fi cât se poate 
de scurt, dacă nu mă intrerupeţi la fiecare cuvânt, 
Pentruce ar fi cineva antisemit? 6 | 
Dier, specia albă e reprezintată prin trei rase princi- 
pales: Semiti, Hamiţii si lafetiţii sau Arienii — cari 


suntem noi. e S 
D-lor, Semiti au Let în isterie și sunt și astăzi Arabii 


, ki 
sea să nu zic Jicanii | nu . vnctul de vedere al prlicip 
nu— adică din statul luda,  — 2 Ba sunt char filosem t (Il o ), 

Mifi, în toată puterea cuvântu Da, dir. 
D-I 6. Manner, Priyadinteli adunării: Te Pel rău e 
d Cuza (Ii ritate). 

„II. Zelea Co “any: Nu mă pum rău, pentrucă sunt 
“în concordanță .. | nina ac luiag principiu, pe care Im 

cules dir, invafatura si doctrina, pe care a profesat-o di 
Cuza de pe catedră, adică doctrina naționalistă, 
“Ta virtutea accetei doctrine, cu sunt iubitor de fiecare 
năţiune, care pe propriul ei Amani iși desvoltă o cultură 
ațională, şi as fi tot așa de iubitor față de această 
iune, când ea ar lace cela ce i-a cerut Theodor Herzel. 
sunt de pâre: A lui, gi Theodor Herzel a fost un mare 
an. 
Theodor Herzel spusese poporului jidovesc, să revie la 
alitatea tutror popoarelor, să nu susțină că el cate 

stenitoru! pimântului intreg gi că se gisegte acasă la 
Sui criunde, in mijlocul vricirul popor și pe orice 
ământ, 
brode Herael a spus: Precum orice neam şi orice 


ul pe care l-am ami dp 


vea pentru 
D barveri 


ler, su nu sunt antijidan. A fi a 
e hi împouiva unei safiuni, si după 
Ti Vonulistă, eu ou pot fi împotii 
+ afian este © cresţiune a lui. 

Dr ste chemată în 


lee af) ÎN poporvare o tară şi are un teritoriu determinat, are o 
, Pimko, îi pâtrie, tot aşa irebuie să tibi o țară, trebuie să albă o 

1 Senpi prelat ae, patrie d pop“ ru! j lovesc 

“a Qi rul ei (și Kr D 


-mă Lun în situaţiunea că eu aş vedea poporul mieu 
 Impirţtin mijlocul tuturor popoarelor, departe d pimântul 
pe care el poate ar avea dreptu] să-l revendice cu teil» 
î toriul său. Ori'ce as dori cu atunci pentru neamul mieu, 
ca Român ? Ag dori eu ca acest popor să dispară lără 

rm3 in mijlocul altor popoare asimilandu se, ingh Ht fund 
de ele? Aș voi eu ca accst Popor să rămâie pers cutat 
“An cursu! veacuriior pân: la sânge? Sau aș dori pe otru 
M puvorul micu propriu, cae! să și reconstituie patria lui și 
acolo, pistidndu-se ca naţiune, să ajungă să dea contribus 
Mimea lui la cultura generali. omenvască, datorie pe care 
fiecare popor din lume o are și care singură numai poata 
să-i justifice existența ? 


nci, dor, când | 
sate seguirle câte 


ENA 


P 


BP 


4 
at 

2 

Ca 

A 


ya 


zéi 
ef 


$ 
Gef 
aachte 


e: 


e 


ye 


Ka 
FS 


Be 


WE Es 


E 


al d-v, Ce bine era, dacă d-v. ați fi venit In ade- 
var Cu Interpretarea strictă a tratatului de pace? V'as f 
făcut aceiaș deslaratiune ca d Cuza, Căci dacă este 


„suficient, cum geen D-l Prim-Ministru, să-mi dai două 


rânduri scrise de un om, pentru caa doua zi să ţi-l spån- 

zur, desigur că este suficient un articol de tratat de pace, 

atruca el să se poată extinde și lungi deajuns, pentru 
rangulat un popor. | 

ntru interesul neamului nostru Însă, un singur lucru 

precis: înterpretarea strictă, ad literam, a tratatului 


ace, 
atunci, d-lor, cum am venit rândul trecut, cu toții 


atelaș fel, as fi venit și eu astăzi, aș fi ficut în două 


o declarafiune, iar d-v., majoritatea, cari van luat 
"sarcină grozav de grea, de a executa tratatul de 
Sekt fi venit in aceiaș tăcere, sobră, ați fi calculat 
câte voturi trebuie, 63? V'ati fi numărat cu sgârcenie 
de voturi, să vă fi certat întreolaltă, ca să zic așa, 
Ine să nu aibă pe conștiință de a fi pus bila albă 
alb, și să fi votat exact cu numărul cerut! Cine ar îi 
de oblectat ceva? 

e inci însă, când d-v., în loc de aceasta veniți și dați 
pes nploare deosebită chestiuni! prin diferite susțineri, si 
“Ump4rtiti numărul, atunci noi suntem datori să protestăm 

cu toată energia d să vă lăsăm toată răspunderea în 
ata poporului român. 
| Vorbiti de. într'un loc de populatiunea „israelită indi- 

“genă, ba ml se pare chiar, că d) Prim-Ministru a vorbit 

“de „populațiunea evreiască bas inasa" din alte țări. 

"Dior, cu n'am să mă ocup de băştinășia jidanilor din 
alte tiri, este treaba popoarelor din acele țări. Dar un 
“singur lucru știu precis, lămurit și „categoric, că In cela 

3 ce privește băștinașia pe pământul dintre Nistru și 7 isa, 

su pol să fie decât băștinașii rassei noastre, ca Sânge. Si cel 

d mare titlu de noblefă pe care-l are poporul român, este bàs- 
Bang sa ca vassă tracă. Suntem Traci, suntem Daci, gi isto- 


: Gi Ip Rote: Va tg e dëi căuta să fiu pe ee" 

al ca să nu vă pierderi răbdare a, ant: ptând Je 
“Pimanteniria jidaniior dv. (Intreruperi). ` 
bir PER PU ala ei main KR D Ve Veniti la cl atune, RE 
BR | 5 DAN Zelea-Codreanu; Foștii nostri dusman! wu ce 

| popoar 'u cerut o 

et: dot că aveam gospodării inteme Ale, cetăţi Aa E g Curme şi d-v. li-ati dat încă trei pătrimi A-fi m. e până 
acolo, încât să împământeniți pe jidanii faliti, spunand că 
Em dela împământenire pe falitii fraudulosi nerca 
j ita H j 
E: Dar, dier, falitli fraudulogi nu se pot reabi'ita ! 
Va să zică, de aici rezultă, ca ceia'alti faliți — si anume 


S = acestia a fost pus textul, nu eo întâmplare, — 
au Gë Co? mai mare parte tot Tracia | KC d E: tii comuni, cari nu sunt fraudulosi, câștigă drepturi 


ci semingia tracă stipânea, dinaintea tuturor timpuri 
ur + d şi f li i e 
EE Midi Negre, pang in Armenia, Paflagonia, ` r "H Mura pate i SA = e: 
2 ei va spune că au venit atâtea soiuri de oameni d a: Inzidar, ori cât a-ți întrerupe, falitii fruvduloşi nu se 
Sudu! yaa 5 amestecat cu noi; vă răspund: i DOL reabilita ! 7 
a erau de sânge trac, in ces mai mare parte. y Dar îmi amint i 
E aa ina nimeni nu poate tăgădui, „dacă mu puri Er ES — j noi Cé e de Caragiale gi spun ; trebuie să avem 
"ag A er "oväraito re a gel? K sti. dr, "Motu mai aminti ug lucru, ai e o datorle din par- 
PAK P ce decurg din arádácin “mea să vă amintesc Ati auzit, că dl Cuza a citate 


Icegt suntem nol, ace asta este Sc deet 
CS el See SËCH Dar au venit GC, fa Si 


KG 


„adâncă în pământul acesta, te | 
BE A O eng [i pda a dă Las: 3 : întreagă de acte, de modul cum si au făcut neo- 
BZ me ` Sp Zei că Herodot me nii de SE dv., datoria pe font 


n: in 
Ge a N | „de an 23 1 D- Tin expunerea de motive, îi recomandati cu toată 


ei ldura, ca pe niște viteji si entuzlasti patrioți, 
Dier, vedeţi acest pli:? Este pbn de dovezi trimise 
In omi í SE d cla di mite regimente, dela diferiți ostuși, dela diferiți 
; ME oameni, care au fost pe front, 
: e d , : T O voce: Improviratiuni. f 
ai CH pie de ode 4 KE: LI Zol a-6odreanu : Improvizati ni? Toate sunt Im- 
; vizat' uni pentru dv. cari n'aveti decât un singur gând, 
1 singur dor : Dr-pturi grabnice si nesfarsite jidanilor. 
Pentru-că vam făgăduit, că am să trec repede și vreau 
Bu scurt, îl asez aici în st: anga si nu citesc nimic. 
Dar imi voi aduce aminte de una din intamp'irile trăite 
„de mine, ceiace nu va fi de loc o improvizație. In zua 
ue se gisia batalionul al doilea din Reg 25 
anterie, pe Frumoasele Mici. In stânga era Rog, 13 


biim oficiale luate, și e e plin acest pic de 
aer depor tuni oficiale, luate de regimente şi corpuri 

ela toţi prizonierii noştri, şi în care se plâng toți gia- 
degt și oppe rii noştrii, ci aw fost maltrataţi de derartorii 


ani Şi chiar de prizonierii "dan? Ze 


că au f 5 "er 
S u fost mii de Români, cari au rit e cauz e 
We? dus We : murit din cauza aces- 
e Ja inamic, nu d-lor, 4 KE, tor maltratiri. 


Pentru toate acestea si tuturor acestor 
CA să! Ei Se "oe ai tULUIOT acestora 
Gg SS d ; de dr. fi acordati drepturi 
“Am cerut ales Sian dm telefon, cil E] E: Die veţi v ui cu amnestia pentru dezertorii, si 
să ià toate mâsuri x anume exact In Tocat acela a 74 E Sig adatorii jidani, cari se vor înturna aici nu | 


s'au trimis dela rezervă | două plotoane. E ES EC Ce si atunci mă intreb : t 

Comandamentul ştia „sigur, că decâte ori de i 5 pa „pe cari i-am văzut murind, atâția cari si-au tert- 

jidai, de atâtea ori artileria inamică nimereste ` a i a pi ntru Ap acestui pământ şi pentru ca să 

noastre, posturile. noastre, rezervele noastre. d avea un guvern liber şi o Cameră românească, 

tag căte ori dezertează la inamic un jidan, de ata Sau jertfit toţi aceştia, pentru ca să se dea drepturi 
ri inamicul știe precls, unde sunt punctele no e sla da ilor? 


di atâtea ori stie toate amănuntele noastre. Si $ a Path işi dv. de tara legală. Imi pare bine că s'a spus 
Es te un jidan și suntem slabi. undeva, Cake: 3 Dar eu sunt adânc convins că este adevărat 
` în punctul unde este slăbiciunea noastră. 2 ice spunea d-l Cuza, că d-v., majoritatea, care sunteți 
venit două plotoane de ale noastre, au age: a EK: dv. lași-vă, dacă ar fi să votaţi după conștiința d-v. 
i “temeinici i au așteptat, EE 1 ati vota, cu toate că sunteți numai tara levali. 
—4 Ce au venit it: KE , Si SE Metzutescu : Ba da, am vota. gd 
, mett inamice. Credeau i se vo a E : Da da, am vota. 


. Ze ea- Codreanu : D-v. cati-va, ştiu-că ați vota, dar 
ieri afară de d-v. 

0 voće: D-v o spuneţi aceasta. 

aioa. Codreanu : Nu eu, ci marea majoritate din- 

re d- W care nu sare să strige că ar vota, ci tăcând a- 

mă ce ee spun cu, 

“Dar în orice caz KS, reală, mulțimea cea mare—mult 

i “mare si mai reală decât aceasta iegală, care sunteți 

kW va judeca în toată plenitudinea ei opera aceasta, 

d eu, ultima a țării legale, a oligarhiei, care ne guver- 

de şeaizeci de ani. Si d-lor, aceasta nu am nevoie 
svedese, Jntrebafi do pe tofi ostașii cari au fost 

şi vă gesid s3 găsiţi pe cineva care să admită 


Ce 


w 


Nu există oare o alianță Istraelită universaiă Jæ 

i ală D Spune ca Insagi : 

gi rămânem Jidani peste tot, în Ger. 

nia, în Franţa, în Italia, în Anglia, în toate țările, peste 
pământul. 


Vocea: Se îmbracă țărănește. (Ilaritate), 
. Zelea-Codreanu : Da, national, nu țărăneşte, dar 
si țărănește, dacă voiti. Eu vă întreb, e suficint, ca 
fie Român? Eu cred că el poate fi un Chinez care 
ie românește, se poartă româneşte, iubeşte popo- 
n, dar tot Chinez rămâne! Dacă insă dev, geet), 
e Român, atunci am să vă spun eu cărei filosofii 
d-v, Apartineti filosofiei statului; căci sunt două 
una care purcede dela ideia de stat şi alta care 
dela ideia de neam, de nație. 
Nu apartinem nici unei filosofii. 
elea-Codreanu: Asta am spus-o eu de mult 
d-v., că n'aveti nici o filosofie politici, nic! o doc- 
ar se pare că înclinați spre filosofia de stat, care 
Putin îmi pasă mie pe cine voi avea în tari. Mie 
i plătească dări, să am budgete puternice, si meargă 
administrația, si aceasta insemneazi, ca românismul 
reste, merge bine, căci doară tara se cheamă Ro- 
nia, Ei, noi nu suntem cu concepția aceasta. Nor cre- 
"tă o asimilare trebuie să fie înainte de toate, o esimi- 
de sânge și concomitent, asimilare de cultură, asimi» 
de grain, asimi. re de aspiratiuni. dE 
Poate fi decât o sigura asimilare reală, asimilarea 


Impamauceni, 


în România, 


` ech ck 


r e ti de toți si Pretutindeni, 
populatiuni Paan 5, KC acolo unde au drepturi, 
Aceasta e filosofie, ce Eee atunci stau şi mă întreb: Vor putea ei oare ES sie 
Beggen - Du. filosofie, pe SS Be EE SE e gi nationalititii ins, uşi, care Ii impune să Jos | 
IL Zelea cari au interes si no deeg" 7 2 d ; meg un teritoriu determinat şi să alcătuiască un stat, 
DE aie e : singe, deci o asimilare | > O nație Eege, creatoare de cultură ori 
e Se Sue ilă şi nici de dorit din u aș crede-o, d-lor, dar în Evanghelie esta 
şi praga noastră şi din CH : care. Adam, ci ei Mântuitorul. nostru Isus E 
es care nu z N L ex 
„pentrucă ei sunt popor ale z; fel plu tare 
H pe suprafata Ser De al ial dia lerusa 
, de statul lor. 


jalnie pentru ei! Cs 
itorul nostru Isus Hristos | „Cer ui și 


Zeg iar cu. intele mele nus . Si atunci ingrij jit 1 
Care poate fi solutiunea ` 
ir, Cu de aici li Spun 
i L reagi: Si se e? l 
SRS pesa, că oameni pot 

HERS Și tudire, dar dr de 
de insomnia. si numai priz 
i Ka Dumnezeu, 
i mila lui EE 
nte de scena aceia, 


mă tem, 


en mai bine aş căra | | 
aa care! faceti de. în clipa 
gn puternic. sgomotos | ZG j 
ci: Evacuarea tribunei imedia AA 
i. wei. Cerem suspendarea 


ii poate salva căci imi 
zi ak A la spă “si „ 
CS = kate - Şedinţa se sus când Pils at, palandu-si mă 
i Prege i "Ee ză „Imi spăl n 


SE 
Be. ` 


+ 
“nh 


nile de sån- 


Suns càriurarii fari- A 

D a - i: “an Ka 

SUNA că pias mare. pre lani , 
lor mesir S asap ca 


ra luturar re ` 
devăr ! Prin s Von, si din sang în d 


tirile si veacurile. Să se păzias 


mare a lai Dumnezeu. Este mal eege: 


ilor şi, nu iertarea și mila oamen!or îi 


; că bg am Pule să-i ribdim, di 
4 agam, dar Aa ku Darm- 


U SEMINARIILE NORMALE 
— In şedinţa din 14 August 1918 — 


Greceanu, vice-președinte : D-nul Zelca-Codreanu 
tul. : 

lea-Codreanu: Domnilor Deputa'i, ca de obiceju 
“să cruţ timpul Camerei, mai ales că sunt din 


t pe care se reazemă legea d-lui Ministru Me. . 
hcipiul adevărat, pe care trebuie să se ra; 
e, Care voieşte să aducă binele în mijlocul 
e credința întâiu, este lumina al doilea, 
credinta voi fi de acord cu Domnul Mi- 
în cele mai mici amănunte : Pentru m ne, 
i să văd, ca în fiecare sat si fie care cătun, 
un doctor în teologie. Dar în vremurila 
“avem atâta lipsă de preoți, nu mai poata 
e așa ceva, 
igur, că vom căuta să creăm şi preoți 'şi în. 
„mai mulţi, pentruca sa umplem toate golu- 
ile la sate, şi toate cerinţele cate au fost, şi 
es câte vor fi. | 
ITASI apoi, voi fi de acord cu d-l Ministru când ya 
multă carte este de trebuinya, decât în ches- 
ar putea să fie şi mai puțină carte, numai 
| fa! (Aplauze). E 
, colegul nostru D) Pătrășcanu, astăzi dimi- 
ı când colegul Mihăileanu vorbea, mă întreba dis- 
i zâmbind: Dia îngenunchi în biserică ? Lam răs- 
Ingenunchiu si în biserică. 
Pătrășcanu : Când e lume ; dar acaga ? 


1. Zelea Codreanu: Dacă aveai puţină răbdare, ai fi 
t imediat raspunsul, —I-am răspuns „da“. D-sa a 
Mari sirefi mai sunteţi !— Se poate un cuvâni! mai 
aspru ? Raspund: 
En Ingenunchia şi acasă, unde nu mă vede nimeni si 
„nu din obiceiu, ci fiindcă am credința, că trebuie sa in- 
„genunchiv şi să mă rog în faţa puterii misterioase de 
„us, în faţa lui Dumnezen, 1 
„Ei, dier, este o deosebire mare, din acest punct de 
„vedere, între noi şi d) Patrascanu: Este c estiunea de 
a cugetarii, de credința. sI Azi 
„Dumnezeu se gäsegte, numai cu inima desh ` 
rere de orice pozitivism gi de orice 


„Dior Deputaţi, din 
(we an CA acenma 


39 
introducerii ca uniformă de sconli a costumului national 
românesc. 

D-lor, ieri venind spre Camera. împreună cu colegul 
"e nosiru d-l Alexandrescu. lam vazut înconjurat de un grup 
, 289 mare de învăţători, din județul Tutova, cari vencau s4 se 
# intereseze de acrasta lege, si Dan mi-a spus : Dumnealor 
E sunt de părere, ca ar trebui propus d-lui Ministru, ca toate 
d şcolile acestea să aibă drept uniformă costumul național, 
cu nuanța regiunii, unde se afla şcoala. Eu i-am răspuns : 
oarle hine. Propune un amendament, în acest sens, il 
călesc cu dragă inimă, sunt convins că va fi iscajit de 
ea majoritate a Deputaţilor şi am siguranța câ va fi 
de di Ministru. 

“Jar dacă mar întreba cineva de unde puteam avea si. 
"| guranța că acest amendament va fi primit de d-l Ministru 
Mehedinţi, răspunsul meu ar fi: Ştiu de muit ca d-l Mi- 
Mehedinţi este o fală a slinti românești, adânc 
2 or al chestiunilor etnografice, este desigur o fală 
a Universităţii noastre, este DI r, o fală a taranim'i, din 
jlocul căreia s'a ridicat, şi de sigur o fală a partidului 
dyoastra. (Aplauze). 
ED de asemeni, că dacă da este cu tot sufletul în 
mijlocul partidului d-voastra, apoi «ste, de sigur, pentru 
„pâriile cele mai ideale, cele mai nobile, din doctrina div. 
oare. 
: D-lor, doctrina conservatoare trebuie să aibă in vedere 
ainte de toate, conservatiunea etnică a poporului româ- 
nese, conservaliunea culturii naţionale româneşti, în toate 
formele ei, conservaliunea tradiţiilor noastre. Ori, din cul- 
tură națională, în mod integral, nu poate să nu facă parte 
Jocul, melodiile, poesia populară. datinile şi obiceurile, cusălurile 
şi portul national înainte de toate, 

De mii de ani înainte de Hristos, pe plaiurile acestea a 
hălădait, peste tot, cămașa albă a portului nostru străvechia, 
şi până ma anii trecuţi, 

m vorbit acum câţiva ani In urmă, cu un răzeş din 
judeţul Falen, în vârstă de 80 de ani. Ma interesam de 
această chestiune de aproape, şi județul Falciiu, fiind 


"ot, am experiența practică si ma simt dator să adug 
cunoştinţa d-voastră rezultatul practicii mele, 
aslă cămaşe, cu care sunt îmbrăcat, e de aproximativ 
ini, min costat atunci 15 lei... 
. Pătrășcanu: Numai de şapte ani o porti, 
. oloa-Codrenu: Nu va place, D.le Patrascanu, şi să 
n de ce nu vă place. 
ătrășcanu : Pentru că egli reacfionar in momentul 
„nu înţelegi Dia, ce voiesc să ascunda unii supt 
ămaşă. 
Zelaa-Codreanu: Nu-ţi place pentru motivul, că cu. 
„D-ale e de altă obârşie, decât aceia din care jese 
ea mea, Pentru că d-ta, d-le Pătrăşeanu, purcozi dim 
ea anarhisto-socialistă, botezată nPopovamstă“, iar cu 
din cugetarea politică najionalistă. 
e deosebirea. 
d nu rd place nimic, care ar putea să caracterizeey 
atea ! D-ta, DA Pătrășcanu, nu as voi nicr-a deosebire 
d. de haină a de orice alt lucru, care ar puteu sd 
un neum de altul, D-ia at vreg, ca totul id fir e 
pământul în un loc, un teritoriu 
mu Se poate! Spre aceasta nu merge democrația 
8 astazi. 
: Patrascanu : Democraţia merge indiferent de pă- 
le şi ale dumitale. 
a-Codreanu: Lumea merge spre demorratis. dar 
MP şi sprs păstrarea tuturor formelor de obiceitws 
Spre afirmarse vulturii originala a Jiecàrui meam, 
Ce principiului nafionalitatilar, san ye scurt" 
e derafis și nationalism ! Şi acum revin la chestiune. 
astă cămaşă mă coastă cincisprezece lei şi o am de 
Z ani. De atunci, d-lor, am făcu: socoteala precs. ana 
uni de cel puţin cinci mii de lei ja haine. 
DI Tutesou: Aceasta e fals, că coslumut țărănesc costă 


| Pătrăscanu: Tirami umblă ca Dumnea!2 3 
TL Zelea Bodraanu : Intaiu costumul aces e Ostum 


3 


Viala mea am fost îmbrăcat în acest pori, Nu ră con- 

„wine d-voastre, dar nu de aceasta e vorba, nici de intre. 
ruperile d-lor Pitrascana şi Tufescu. 

D-lor, eu am convingerea ci d-voastră veţi re mi si acest 

|. amendameni, pe care l`a primi! d.I Ministra, si care va aduce 

„un mare bine pentru şcoală, pentru farinime şi pentru ideia 

|| nationali românească. Daci vreodata va prezinta di 

Situ vre-o lege, care va " de combitut, eu o voi com: 

e cu ioată energia, dar astăzi nu numai ci nu pot 

bate această ege, ci declar ca din tot sufletul şi da 

inima o voi vota, ca pe o lege bună şi aderârat 


45 
Sa a DA aaa Aa 
Mie mi se pare, în orice caz, că această procedare, 
este cu desăvârşire anticonstitufionata, proceda-e “supra 
eia, tin sa atrag in mod deosebit, atenția tuturora a 
voastră, d-lor colegi. 
Nu voi vorbi, decât de legea de obligativitate a muncii 
„am så vorbese mult. Sunt Cee doua prime pik : 
silită şi munca liberi Munca Lh-ra incurajata prin 
la care poate så ajuogi, prin fadelan şi stat: 
silită prin sancliuni prevăzute în I-ge, prin bi- 
urmă. ..... Da! si țăranul aşa îi spune „legea 
18 Domnilor, eu totdeauna voi fi de părere că sálnicia 
în calea binelui, si că binele adevărat numai prin libertate 
e poale obținea. 
„ Guhosc între d-voasiră destui de multi admiratori. ai 
288 numitului bun tiran — şi nu fac aluziune Ia celice 
us dl Theodorescu, întrucât d-sa vot-az4 în contra 
„legi. Bunul tiran ar putea să fie ban cat-odata, 
| Sunt de părere, ca chiar daca ei ar fi să aducă 
4 mare bine si dacă pria libertate nu s'ar ajunge 
atan, decât Ja binele pe jumătate, sau şi numai in 
à parte, totuşi noi trebuie să Jim totdeauna contra ti 
căci nici un bine nu poate fi mai mare decât libera 
4 pentru popor, cât şi pentru îns. Aceasta, ca ches- 
2 de principiu. lar in practică eu ştiu un lucru Un 
munci cu mult mai Spornic şi cu mult mai bine, atát 
osul lui, cât şi pentru folosul obstesc, când va munci 
moingere şi de bună-voie, decât atunci, când va munci silit, 
ul legii, cu biciul sancțiunii sau şi cu un bicia 
„real în urma sa. 
` D! Maltezeanu: Daca va munci de bunăvoie, utun.i na 
Va mai munci silit. 
“DI. Zetea-Codreanu: Ei, tocmai aici este buba. Acea 
Dunăvoie trebuie câștigată prin dreptate! Oare tarini 
hu voiește să mun asch pentru ea? Ori, poale s'o ti 
s turat de muncit în folosul altora ? Puneti-o în situația de 
a munci numai pentru interesul ei şi al ţării, şi atunci 
Să vedem ori de mu v? munci, 
0 voce: Si dacă rant totuşi m muncesc ? 


e 


4T 


DI 1. Zeloa-Dodroanu : Când arunc eu vorba, imi dau 
seamă de fiecare cuvânt, pe carel spun, De altfel eu am 
facut odată pentru totdeauna declarația, dela acestă Leia 
„bună, că sunt împotriva oricăror agitaliuni şi impotriva ori- 
cärii lupte, care nu ar fi strict legală; dar a fi impotriva 
agitafiunilor, aceasta nu inseamnă să renung la lupta sici 
uade trebuie să luptăm pentru apărarea intereselor ob. 
ştesti | Aici trebuie sa luptam. 

In acelaşi timp adaug, că, dacă legea se votează, țară: 
nimeoa trebuie să se supună şi să execute legile, pe cari 
chiar d-voastră, chiar acensta majoritate, le votaţi, Tura- 
nimea trebuie să şlie, cd există o singură cade de mântuire, 
calea legală! Si o singură armă du luptă, pentru binele gi 
propdsirea fardnimii şi a țarii : Votul ! Voili dela mine mai 
mult, decât această decluratin ? A, da, ali voi d-voastră 
să spuneţi, că agitafa se face prin însuşi faptul, că vorbese 
cu aici şi lupt împotriva legilor acestora, pe cari le aduceți, 
Şi pe car: cn "e socot rele? La aceasta respund : — Nu! 

Nu prolestarea mea este agitafiune, căci nu este nevoie sd 


i Ka protestez eu ca să știe țăranul, că-l doare ceva, ci fiinded îl 


doare pe țăran, protestes eu aici ! Aceasta oare este agilație ? 
Opera de “gitatiune cste aceia pe careo faceti d-vouset | 
Prin legile, cu cari veniți, — şi sa vă dali seama de un 
lucru: Ca respunderea unei asemenea opore, asupra 
d-voastră cade! Eu v'am atras mereu atentiunca, ca țăranii 
alunci, când vor vedea cà vinil cu legi de obligativi- 
tate a diferitelor munci, când vor vedea că ei nu au încă 
dreptul întreg de vot, câ votează indirect în aceasta fara, 
pe care gi de astădată tot ei au apdrat-o cu sângele lor, 
iar străinii cari au vândut-o, cari au fost trădători și spioni, 
sunt răsplătiți cu drepturi depline, ar putea Ada, pund 
Intrebarea al cării rdspuns ar pulot desnadujdea, gi o 
putea fi grozav pentru fara şi pentru lòt viitorul! neamul 
nostru! i 

Nu cu, d-lor, voi fi acela care voi face agitajii, caci eu 
am fost în stare oricând să-mi dau sângule gi viata, pen- 
tru apărarea țării şi a ordinii publice in țară, gi am de- 
carat că mă pun la dispoziția d-voastra oricând; dar sunt 


49 
Aa an PEP 
clo arate, desi Nic'odită n'an fost mai pntine brate 
“ munici, de oarece muli ap aurt în rasboju, ar mu ţi 
le boals, acas a si ahii, Straini, au plecat, Da ee veți 
Zë, că aceia a fost o #gricultura de nântui ja, o posptială 
pe dasup-a. Admit ca ar fi aşa. Dar venin Si d-voastra 
i cu o disoczi un» analoagă si Puneti pedeansa, nu numai 
, acela care nu munca atit, “cât ia în arendă, dar şi 
acela, Care nu îndeplineşte anumite condițiuni de agri- 
ised, pe care le veţi impune | (Aplauze). 
a gunotat paman ul sâu, să fie pedepsit, dacă 
la o alâucime de 15 cm., să fie ped pt daca 
„ara d- două ori, toamna si pr mavara, să fie pe- 
St. dica nu va sămâna şi alte lucruri, decât pê pus 
grâu de asemenea, 
As fi aaturi de d-voastră si aş vota cu amândouă 
mile o asmenea lege, numai să fie pus Săteasul in 
z lia de a lucra pentru el, pe pemantul lui bs 
nd vefi veni cu asemenea lege, vă garantez că nu 
ativitatea muncii va trebui să veniti, ci cu o | ge sani- 


Care să opriască pe om de-a munci peste puterile lu, 


Anul se va istovi muncind, va munci peste puterile 
du mai să ştie că munceşte pentru el! Că pentru alții 
să saturak de munci! ! De aceia eu, terminând. citesc urmă- 

ul pe tet în numele colegilor din minoritate : ,Intrucdt 
est proiect de lege care prevede ratificarea a 136 de 

legi — date de 3 guverne, în cursul a doui ani — se 

moduce votarea prin tangsnta a unei legi de o aşa mare 
ortanfa ca legea obligativităţii muncilor agricole, subsem- 

| ai minorități, protestăm în contra acestui pro- 


, membri Í 
Meu meconstitutional, care are efectul de a pune fdrdnimea 


yin stare de iobăgie“. 


51 
` lä a aplica ñcelor funcfionari administrati i 
„călcat fafis legile si însăși Constituţia ; "EE 
„Intreb pe u-l Piim-Ministru, daca nu socoate, ch a 
„sosit momentul, ca țărănimea mii ales, şi desigur si 
„celelalte colegii electorale, så fie garantate pe viilor de 
corupliunea gi silnicia administrativa, cărora au fogt 
ssupuse sslematic timp de peste jumâtate de veac, şi 
“Bocoat+ Dan că ar putea fi mijloacele pentru agis 
a legalităţii si libertatit în alegeri 29 
CI aceasta e tema interpelari mele. 
omnilor deputaţi, cu, în ceiace priveşte alegsrile, nu 
nt de ari si nici numai de iert. , 
D voce: Nici de alallaieri, 
"DI I. Zeloa-Codreanu : Ei dal Aş pulea zice chiar de 
"lite! 
Am văzut molle a'egeri, 
DI - d wen. Sunteţi specialist, ' 


Aa elea-Codreanu: Da, destul de specialist. si spe» 


alea mea am plătit-o foarte scump, punându-mij viela 
orimejdie de alâtea ori 

“BI mă mandresc cu aceasta, căci lupt 
OSI gi este lupta pentru idee, a fost si 
leg. binele obştesc sl neamului. 

Am văzut multe algeri. Am văzul alegerile 


Sc, a mea polil'că a 
Glo sràju nja 
, desigur 


punstela de vedere, cari s'au Dout, 


e când era ministru de interne DI Al. Marghiloman, 
actualul Prim-Ministru. Am văzut alegerile făcute pe urmă 
“de cealaltă parte a oligarhiei, înpotriva D-v, şi am väzut 
“eu ochii met — îmi pare rău că nu e airi colegul nostru 
dI Enacache Jamandi — cum alegatori, priciem politici 1 
partidului d-v din colegiul I, cari erau în cesa din i- 
macache Iamandi, si cari vdiau s8 meargă la vol cu íu- 
tomobilul, au fost blocaţi în casă de bitausii partidului 
liberal, D-1 Pavel Michiu, colegul nostru e aici, şi vă poale 
vorbi de alegerea de pomină făcută atunci, 
H voce: Ruşine lor! (Varitate), 
HI 1 Zolan Cotlroanu: Am vazut cu prilejul acela euw 
procurorul in persoană g's silit să coală pè alegåtori da 


morabile din toale 


53 

DI I. Zelea-Codreanu: De a i bag 
întrebarea d-tale. BE DESI DE 

D.I G. Ștefănescu : Poate aţi simtit-o mai bine pe aceasta 

DI |. Zelea-Codreanu : Spiritul e aşa de slab că nu pot 
răspunde! 

D-lor, in toate alegerile cari au fost până acuma 
un lucru a rămas totd: auna ne tps: forma | 

Se puneau asasini pe urmele candidatului ; pe urmele 
mele s'au pus asasini, d-le Stefanescu (Protestari, zgomot) 

D-lor, ascultati-ma si intelugeti-ma, peniruca d må 
reti intrerupe, nu voi termina nici eu, nu veli termina 

„nici dv, Zidarnic ma întrerupeți mereu, nici nu mă veţi 
„inlimida, nici nu ma veţi putea impicdica să vorbese ! 

Si va spun, s'au pus asasini pe urma mea, lucruri 
vădite până si in dosare judecătoreşti. 

Se faceau ingerinte sâlbatice şi crime, însă forma era 
folde-una salvata ! (Zgomot, intreruperi). 

Veti vedea d-voasiri ce insemnesza : ceastă formā. 

DI D. Mazilu: Cum vine asasin cu formă ? 

= D-i. Zeiea-Codreau: Forma era salvată, adica tot ce 
„era formà, prevăzută în Constituţie şi în legea electorală, 
era salvat. 

De pildă: Se oprea candidatul întrun mod oare-cara, 
se opreau alegătorii inir'un mod Oare- care, dar totdeauna 
In asa fel, încât nimeni să nu poată fi acuzat că a cal. 
cat fatis legea, că a călcat fatis Gon-ti'utia. 

Se vede, caacum nu a fost suficient acest lucru şi s-a 
recurs si la calcarea fitisa a legii şi a Constituţiei, 

In aceasta e deosebirea față oe toate celelalte alegeri 
cari au fost în tara românească până acuma. 

0 voce: Aceasta fasemnează sinceritate. e 

D-! I. Zelea-Codreanu : Ferice de d-v, dacă sunteți în 
stare să aprobati aceasta sinceritate! 

Acum urmează să vă descriu alegerea dela Suceava în 

ronologic, 
or dën fi lansat noi un manifest in județul Su- 
ceava pentru candidatul nostru naţionalist SH Tuas 
der Creţu, înainte de-a fi mers cu acolo, înainte dr: Ñ 


“E un funcționar care are cele mai mari merite pentru 
desvoltarea cooperativelor si obstilor Biteşti din fara 
aceasta, e un funcţionar, recunoscut ca cinstit, reepectat 

„si lăudat de toţi superiorii lui! 

„DIG. Luculescu: De ce a fost dat afara ? 

DI. Zolea-Codreanu: Cum a fost dat afară, când şi 

acum € controlor al județului Iaşi, si nu e nici o plan- 
> din pariea nimănui împotriva sa? 

€ Luculescu: A fost dat afară din slujba pentru 


lea Codreanu : Aceasta însemnează a calomnia un 
it, şi cu protestez împotriva acestui sistem ! 
cr, noi — dindu-ni seamå de imprejurări — am pro- 
asa în propaganda noastr?, încât cu prilejul ei să 
ram în mij'ocul ţărănimii ideia de care credem că 
cea mai mare nevoie în clipele acestea, adică incre- 
în bine, .... (Întreruperi). — Nu mă învăţa d-ta, 
ie să vorbesc cu, ci msi bine căzneş e-te să pri- 
spun! — încrederea în lege şi în legalitate şi 
ea, că pe cale legală şi prin muncă cinstită se poate 
domânia din starea in care se găseşte astd-zi, şi sa 
şi ieri 
ca să vedeţi că acestea au fost principiile cari ne-au 
it în propaganda noastră, vă citesc o parte din ma- 
partidului nationalist-democrat căire preoții, în- 
i şi sătenii din județul “Suceava, manifest din 
e€ cenzura do de aici din laşi, cenzura centrală, s'a 
t cà na găsit să şteargă un singur cuvânt: 
» ufine popoare trec prin greutăţi atât de mari, ca 
ele prin cari irece lara şi neamul nostru. Poate nici 
strămoșii mau văzut vremuri de mai grea cumpănă. Dar 
sit pot Ji greulăți, pe cari un neam cu însuşirile neamulus 
a „românesc, Să nu le poala (erg, cu e nta tare în Dum: 
meseu, cu muncd sidruitoare, cu rdbdare şi cu bună rân- 
dulald. Astăzi, doud dulori mari are orice Roman: Cea 
„dintăiu să asculte cu sfințenie de legile tării, oricât de grele 
„ar fi uncle dintre ele, şi cea de a doua să lupte din răsputeri 
„De sale pasnica şi legală pentru biruința binelui obştese 


37 


Wet dmna nan 


Mei 


pulafi vor înprăvi  cenvergattunila Verannal» sisi var A 
potolit pofta de dialoguri, voi continua sa vorbesc, Până 
alune! ast pt, 
| DIC Meissner, președintele Adunării : In această invi 
10, Imitati pe dl Ministru al In DIER Imi pare râu 
mal ente den, aci ..... (Rasute), 
„ Zelea Codroanu ` Se vede ca până si Inn, ca si 
a, a fost pus în situația de-a pronunța aceste 
ACUM să încerc a continua. Al gerile de dos 
m lăsat să le faca administratia, cum v» crede 
Vilă. (intreruperi) Caci nu ni peteum inehipu că 
Vor | leatw liste de function sri adm nistrat v, inp Inva 
CAN se vor proclama în cel mei multe dari, fură 
e facă mâcar formele une alegeri, (intreruperi, zgomo h 
"În comuna Lespe i um pus o lista nafiona leb oo. 
ü İn contra listei guvernamentale Lista po cure fi. 
Gu şi colegut Vagauneseu, In conena Lesperi 
ai slabi politicogie decât în oricare alin com nă 
Am pus deci lista în contra listei guv mum), 
ciniozilate, 
+ Dovadă de teronre, 
s loa-Codroanu ` Si rezultatul n fost 162 voturi 
Doastra (Zgomot, futteruperi)y a un vol unul 
pentru lista dv guvernamentula | (Zgomot tumult) 
3 Atunci ce mai vrej? Ce tv mi plâng? 
Kostaohe : Atunci aveţi drepte sa vereji Ine 
nganelor administratie (RAs te), 
loa Codroanu: Nu, poet le caci ole prin Mps 
“Tor au dovedit mtenţiile d v de schimbare a vechilor 
ott La Falticeni, a doua zi d dimineati, mä pres 
um, inpreuna cu candidatul, sa merg m nb cos 
a, două, Nedispunând de timp — bonuium sa plee 
“acasă — hoffrisem sà prezint pe candidat alegatonlor 
Io comună, două, apoi sa-l las pe dânsul să nt couunua 
propaganda, iar cu să plec, 
Dar cum A iesit candidatul dela H 
rada, a fost tnhafat pur şi simplu de o dions av deng 


mine din hotel in 


gi candidatura; nu-l permit să faci propagandă», gi 
e vocilerări legale gi constitufionale. , s., e 
“Fara să må anunţ, am intrat întun!ru, unde găsesc pe 


„prefect foarle agitat, in fața candidatului, Era desigur in 
exercițiul funcțiuni ! , 


voce : Bra noaptea ? (Inlreruperi, Zgomol). 
Zelea-Codreanu: Era dimineaţa, intre opp 10'/,—11, 
1viciului, 
îmi spune: Nu va dau voie să faceţi propa- 
şi retraga candidatura! D-te Prefect, mă adresez 
i dai seamă ce faci? D-ta ifi dai seamă că prin 
abtudine calci făţiş legile şi Constituţia ? 
sul a fost: Nu exista în județul Suceava, până 
egeri, Constilulie şi lege. 
suma Constituţie şi lege in județul Suceava e voința mea, 
0ce :-Cine o să creadă treburile acestea ? 
eloa Codreanu: Nu må credeti? Va citez martori : 
ndidatul nostru Toader Creţu, a auzit directorul 
a auzit un inspector care era de fată. Dar, 
A aici prefectul dv, de Suceava si convin cu 


i, să se considere neadevirat ce spun cu, dacă 
a declara pe cuvântul său de onoare, ca om şi ca 
că nu e exact, că ar fi pronunlat aceste cuvinte. 
dacă nici aceasta nu o primiti, atunci va judeca 
'omân, care dintre noi avem dr plate, dv. sau eul 

: Prefectul afirmă că nu e afoviret. 


Zelea-Codreanu: Nu prefectul, ci d-ta! Prefectul 


a ostaş, ce vrea si zică cuvini de onoare. 
di, acolo în cencelarie, i-am spus prefectului; Gum se 
le ca D-ta să spui una ca aceasta? 
Raspunsul a fost: Pentuca e conform cu doctrina 
0, şi dacă vrei ţi-o dau în scris, anume, că Constituţia 
legile nu sunt deopotrivă pentru fot soiul de oaineni ! 
chiar imunitatea parlamentară nu e pentru toti! 
vaca: Forte bine face. 
LI Zoloa-Codreanu : Dacă aprobati, atunci ferice de 
V» de aceia cari apioba,i, şi de partidul care vă are! 


mi ME SAN să ng 


ndidatul ? „Il ţin arestat toa! vremea până la alegeri," 
fost raspunsul 
Bine, dur unde- ţii arestat? Dupa un schimb de vorbe, 
Îmi spune cal va ţinea arestat în sat la D: Ihasca. Cum 
mă puteam aştepta Ia orice, in lipsa legilor si a Consti. 
tuiei, am cerul ca fiziceste så nu-i se întâmple nimic, 
„am oblinul făgăduinţa câ nu i se va face nimic, 
D fost trimis cu jandarmi la Dolhasca si tinut a- 
Jana in ziua de alegeri, dupa plecarea trenului. 
bă plecarea trenu'vi, sefu' postului de j ndarmi, 
sub pază, îi spune candidatului cå e crdin 
efecl. să se prezinte Ia alegeri, si daca refuza, 
să incheie proces-verbal, 
va imposibil sa mai ajungă la alegeri, când trenul 


ea mari gravă, extrem de gravă, intra tone si! 
2 S'au comis In aceasta alegere 
pă cum Yam spus, s'au lua! în cursul üm- 
ten măsuri reprobate de vn. nu publică, ds mo: 
legi. dar un !ucru ramasese sfânt maca in 
exterioară ` Constilua ' 
a admis niciodată sa fie calcata lis chiar dacă 
eta eludală în tot felul 
IM sà VA spun pe scurt, cum San cu! alege- 
legaţi, 
le comune s'au făcut, în alele nu san rut 
jeles, nu insemneuză, că dacă nu sau ales depui 
gali: an hpsit! Si cine credeţi cà au fost proclamat 
D ti? Functionarii dela prefectură aproape ioti. shii 
gnari ut grag primatul din Fălticeni, apoi neoces 
| desa d-voastra din Paşcani, din cari unu chiar In 
Bi cu peruni, 
lo) Mici macet manitestul electoral nu Lam putut vu: 
| boded prefectul dv, o gasit de cuviinta 34) confiste, 
Mar iest, pe rate vi Lam cotit şi despre care ur 
dintre membru majowiajh spuneau, ca ar morta ca 
Vornul Insugi să râspândească, pentru ideile sàng- 


GE zf tului de jandarmi din comuna Stolniceni - Ghitescu, 
, ~ „Bejan, însoţit: de sergentul de jandarmi Apreutesei, pa 
„când eram ocupat pe câmp, pe moşia obşt ei. Am fost 
“gds la secţie la Lespezi si de ad dus sub esrorta a- 
de şeful p-stului de jandarmi din Dolhasca şi de 
fg: de jandarmi Maftei Dumitru, 
>% In ziua de 3 August au venit la mine doi domni 
cunoscuți m'e, însoțiți de şeful secției Lespezi, Plo: 
“de jandarmi Patrascu Dumitru, si mi s'au re- 
at, că unul este Inspector" Agricol, şi altul Se- 
“General, şi mi-au cerut să-mi retrag candidatura, 
-mì până la şeaizeci de mii de lei. 
„nu am voit, atunci Dumnealor m'au amenințat în 
felurile. 
Au trimis la casa mea pe şeful postului de jan- 
din Tătăruşi, Bejenariu, caporal i Maftei Dumitru, 
chin D-tru, Sârbu Ion si un caporal de la postul 


A treia zi 


PRN EE A 
. has: prit ae 


“aceştia au fost postați împrejurul casei mele şi 
avut voie să ies din casă, până în zua de ale- 
upa plecarea trenului, când am fost pus fa li- 
rtate, spunându-mi-se că e ordinu! d-lui Prefect să 
mumaidecat, la alegere, iar dacă nu voi voi, atunci 
rmii să încheie un proces-verbal despre aceasta., 


(sa) Toader Cretu 


Inscrieti şi acest document, d.lor stenografi, ca să rămâie 

a © strălucită dovadă că a început „asanarea moravu- 
ET cu oferta de seaizeci de mii de lei peniru retra- 
rea candidaturii ! (Paritate). 

H voce: Poate i sia oferit un cek? 

“DI. Zelea-Codreanu : Nu, cekurile sunt specialitatea 
tii celeilate a oligarhici, nu a dv., cari plătiţi peşin ! 
(Zgomot, Tumult.) 

L-am întrebat pe candidatul nostru asupra amănuntelor 
acestei oferte şi mi-a spus că nu i-a oferit, suma, Gre 

(Intreruperi), ci indirect, si anume i-a spus asa: ,De ai 


: presedintele adunarii: - 

A fost pentru lorile Seolare e (am se LS 

Di 1. Zelea-Godreanu Dilor, după ce a-ti ere 

i sa datul si Lati dat in seama a 5 jaud rmi, Sa alcătuit un ` 

„manifest inpotriva candidaturi ţăranului Toader Creţu din 
„Dolhasca, de însâzi locuitorii din Dolhasca, 

Voci: Ah! ah! 
vedeti dv. ce aa in- 


e 13 morți, (Haritate) tar 


3 ST mai mare parte oameni, 
să facă, pa cine să-l deie în jis 
ad pentra că li-a pus numele aco o? 


DH voce: Pe ai morți ? 
-I i. Zelea-Codreanu : 
ma- 
a protivnicu'ui politic este cea 
i tă armă, în mânile ad- 


act cà sunt morți pe 
carte şi sunt pe lista, au 


personal 5-6 fruntaşi, oa» 
L 
it gi Dita! 
rsit! (laritate.) d 
DI i. Zelea-Codreawu- Adica voiti sa vă Ieliti, câ aţi 
~ putul gâs: 5 com de topor in tot satul? Apoi de aceştia 
Sau găsit gi se vor găsi oriunde şi oricând, caci su- 
| Beil lui Iuda vanzatorul n'a pierit! Dar pe manifest sint 
120 iscâlituri! Si anume au fost isca'iti oameni cari sunt 
T andignati de abuzul ce s'a ficut cu isca : 
3 : 3 Deci mijlocul de-a asigura 


andidatul protivnic il ţii 


WE kel 1 “vernului e foarte simplu. Pe c d 
as > T arestat, faci un manifest calomnios inpotriva lui, il semnezi 
A spus bau _ cu nume de morţi si nume false, si- raspa Da in mr | 
| paryle, pe când manifestul advers îl confisti, il opre 


Cam sa nu Ge 'esnicioasa reusita candidatulw cârmuirii 


cu asemenea mijloace? ! , 


67 


= Tecfia aceasta, dv. oligarhia, ca să daţi chitante si dovezi 
în mână, atunci când comiteți toate Ilegalitatile, 
DI Tache Georgescu: Dar ce va spus d-i Stefaniu a- 
dineaori este exact? 

D-1 |. Zelea Codreanu: Fiindcă vroiti să raspund D-lui 
Stefaniu, eu fac apel la cuvântul de onoare al D-lui Ste- 
faniu, ca să declare, dacă nu ne-am întâlnit amândoi, 
căutând cameră la hotel. Dumnealui venja acolo cu nişte 
rude ale D-sale şi căuta camera, si insă-și rudele D-sale 

uneau : cInchipuieti ca nu găsim o cameră nicăeri la 

tel», Si atunci, i-am spus: D-le Stefaniu, nici eu nu 
esc cameră, pentru că toate camerile dela hotel sunt 
izitionate. 

Sa spună pe cuvântul său d-l Stefaniu, dacă nu este 
adevărat. ` 

D-i N. Stetăniu: Am mers în drum amândoi la un hotel. 

Inadevar veniseră câţiva alegători si erau căzuți la hotel. 

'am dus la altul şi am găsit o cameră şi i-am spus: 

m găsit o cameră, Dia nu ai găsit? (Taritate). 

| |. Zelea Codreanu: Dar de aceasta era vorba? Era 
“vorba dacă d-l Stefaniu, deputat guvernamental a gesit 
cameră, sau dacă eu am gîsit? (Zgomot, Intreruperi). 

O voce: N'ai găsit pe urmă? 

DEL Zelea-Codreanu: Nam găsit, si alat eu cât si prie- 

“tenul, V:găunescu, am trebuit sa apelim la un prieten 
“din Falticeni, caci încă odata afirm, la hotelul unde-mi 
, | #ngajasem cameră de ma inainte, mi s'a spus că d-l pre- 
= fect a dat ordin să nu lie liberă camera, (Zgomot mare, 


Intreruperi) RGA 
D-lor, dacă mă intrerupeti mereu o să vă lin gi mai 


mult. 

DIE Vlădescu: O să facem apel la d-l Preşedinte, să 

ne ia sub protecţia D | e 
DI 1. Zelea Codreanu: Si eu fac apel la protecția d-lui 

Preşedinte, înpo riva d-v. ` 
D-lor, măsurile până aici enumirale nu eran deajuns 

pentru a asigura alegerea ministrului, si deaceia în ziua, 

de alegeri au fost luate alte măşuri şi mai solide (Zgo- 


- e E Se “3 $ men pe - A: 
Onarfi erau aleşi delegaţi, cu toate că delegaţii erau aleg 
pe Sprinceană, cu toate ca nu sau last să vina la vot, 
„decât acei cari aveau aceste „Ausweissuri“ guvernamen- ` 

„tale, cu toate că erau „escortiţi la gimnaziu, si apoi hos 
„prefectura, cu toate fagaduielile Ministruluj candidat., KR 
D voce: Ce fagaduia ? A rk 
eg D E i Zelea-Codreanu : Fagiiduia 
„binele din lume, mai ales celor de 
„amenințați de foamete. Li se fagid 
„goane, câte voit', câte cereau! Lucrătorilor din atelierele ` 
„căilor ferate dela Pescani, li-a fagaduit douăzeci de va. 

. goane de g'âu, etc., ete. : 
Cu tot jocul certificatelor—in unele comune nu se elt ~ 
“berau cerlificate'e, iar pentru altele nu s'au depus tablou- 
„rile delegaplor la biurou: 

„Rezultatul a fost o str 
„Eu şi colegul nostru 
„nem certificstele noastr 
duros la prefect, ca să | 
să votam si noi la 
„peri, Zgomol). 

0 voce: Pâine Va dat? (Rasete). 
"Altă voce: Va contrazi eli iarăşi 
— DAN Zelea-Codreanu: 
"tuturora! Ele dovedesc 


grâu, pâpusoi, si tot 
la munte, cari sunt 
uia vagoane și rasya. 


atucita biruint4 morala a țărănimii ! 
Vâgăunescu n'am putot så obt. 
e, cu tot apelul nostru foarte căl- , 
e puter obtinea ca să avem cinstea ` 
această alegere de pomina. (Intreru- : 


Intreruperile acestea va fac cinste 
că d-v. aveţi vointa şi chemarea 
de a începe România nouă (Intreruperi, Zgomot). 

In aceasta Românie nouă, de legalitate şi de dreptate, 
au fost respinşi cu baioneta dela marginea oraşului aproape Gei 
o mie de alegători, au fost respinşi cu baioneta Ina P 
tori cari au fost ca ofiteri in lupte, si sunt decorați E yi 
ordinul „Mihai Viteazul“, si au fost respinşi preoți! (In- 
 treruperi), i 7 
4 Şi UE aceasta Suceveană n'a câstigat în Maa M 
= zi, numai o sirdlacita biruință electorală oke Ter: So ff 

“dovezi de un superior sim| politic, prin faptu ber 3 
E ` „potrivit tuturor acestor provocări ale De wi : 
şi o siralucita devada de disciplină, ascultând de cuvân 

meu de linişte, (Zgomot), 


71 

Ch cu 38 de voturi deplasate era balaloj, cu 61 de voturi 

dep usate era rhuşita noasirā, j 
d D-lor, ducă în asemenea condițiuni gi cu asemenea 
> Imi) once, d) Ministru Gsroflid se cofbidera şi moraliceste 

nu mumsi de formă, alesul judeţului Suceava, aceasta Il 
priveşte. Eu însă vă fac declaraţia, cà daca ag fi în 
locul D-sale, n'asi primi sa fiu considerat ales în ase. 
menea condițiuni (Întreruperi, Zgomot, Tumult), 

lar dacă dv, puneţi la îndoiala afirmarea mea, că di 
Min stru Garoflid sa ales deputat înpotriva voinţii aleng, 

DOR colegiului al 3-lea de Suceava, atunci eu vd propun 

dlorul rămăşag : 

G T D-l Ministru Garoflid să nu primească acest mandat, ob- 
~ inut în asemenea condițiuni, gi atunci o nouă alegere să 

aibă loc, , 

“In vederea ei, să nu merg nici eu acolo, 3d nu mearga 
nici d-l Ministru Garoflid gi sd nu se facă absolut nici un 
soiu de propagandă, ci să meargă numai o comisiune în ca- 

| Pitala județului, care să supravegheze libertatea în alegeri gi 
sd Ingtiinfeze pe tofi alegătorii, cd în ziua respectivă sd se 
prezinte la alegeri, ind doi candidaţi, unul cutare gi altul 
cutare. Atunci, d-lor, dacă candidatul nostru Toader Cretu 

va birui numai cu 999 de voturi gi nu cu o mio, od dau 
înscris făgăduinţa, cd mă retrag din parlament gi numai 
candidez în județul Suceava niciodată ! 

O vaca: Nu te mai retrage. Luminile Dilale ni sunt 

„necesare, 

D.I |. Zelea-Codreanu: N'ati pierde nimis, caci luminile 
mele, ca orice lumini, sunt bune numai pentru cei ce 
văd, (Intreruperi, Zgomot) 

Dilor deputati, rezultatul moral al acestor procedeuri ler: 
torale în mijlocul țărănimii a fost Intr'adovar deti stabil / 5 

Ce poate fi mai primejdios pentru pillorul unei lari, decdt 
Sdt facă loc în mijlocul mari mulțimi convingeri a, cd peniru 
ea nu există dreptate şi logalilale, gi anume sa fie lovită In 
acele drepturi esențiale, prin mijlocirea cărora ta nedgjdus 
People să-şi creeze o altă soartă pe cdi linislite și ut: 

A doua zi câțiva primari si notari din cãteva comune 


— 23 „d 
zit popor român, ciri mu e vorba geng de colegial 
al treilea, c e vorba de aplicarea Ste im sitem între 
misuri mai mal sa mm putin mare, ia loste voice 
Și falr-b pe di Prim-Ministru, za crede Daach a sog 
momentul să ia mâswi inpatrira one unor BSE- 
menga sisieme, can de acum Loge ar puter prm j dai 
liniștea ării şi viitorul neamului > Na crede, ca trebuje 
facut ceva, ca asemenea lucrari så înceteze ? 
Și anume, ce crede Dsa că s'ar putea lace? Ce s'ar pulea 
face din punci de vedere formal? A! stia. atei rispunsaţ 
gala: Programul dv. cu reforma cea mare adminisi alive! 
Adică, fnd ati administrape atunci, ma se ror ma 
face îmcruri de acestea Dior. nu tipădaiesc că o reformā 
administrati; ar 


Pentru boala aceasta este un singur leac, acela pe care 
iam amintit când am vorbii la mesa; si lam numii ren 
a treia de Incercare pentru d-voastră 
Trebuie înscris în Com ie principiul, că alegerile gane- 
male mu se vor face mood, 7 sub en guverna de 
Hioneri. Be vor alege astfel c le rer? ; 
vor fi alese, se alodtwirsi: 
alegeri — întocmai cum se | 
mnjoraate så da gurernui 

ist măsură mu secta pulea geranta mo 
fd și niciodată libertatea poporului român 

D-i 6. Sietănescu : Şi di Cura este de 

PA | Zelea Codreanu: S 

` mesc, peniru 

so fac în această privință Eu sun! fu 
al d ivi Cuza. (Aplauze, Mare ilarit 

O voce: Să vă trăiască, dle Cuza (ant 

D4 A C. Cuza: Vă muljimesc pentro simpatia d-voast 
şi vă declar, că mai am şi alţii ca D-lui. (Mare ieri 

ei 
"ee Zelea Codreanu: Cu toate acestea, D-Inr, dacă d-l 
Cuza — oricât respect am pentru Dsa — #1 fi inpotnra 


rä 
Pai e e 
E Bah 


Tera ge "e, miim: piren tur nii Dr ep serh 
înst ae cineva. dm sinea Ini Neomi Grit Limsnemt 
sū memduit ox Mial 5: büro = muilinn arer apil 
aa — cmar capu de s La siimi ee daa wë 
erk meter, Öst muki“ 

Adar mmen meliar E morula ramin ere emmi Se, 
a tigaie, mpi] ii — P r E 
ed ep otmen = matik, E MEMI 
memar de multi” Ser Ar mi Jo omg 
Torm Ipar be z cs aiir sgr tu 

Der dim di, opt st wah un rezum i dpan 


T aie get vi nu: cp mum fod desi fie son 
: ai dau wm n MP Ode Dam, Hien, POMPA 


= a z e 
Mma, Tekal, Fams! Miswa nc, impeti) 


BW e E í | MAAN A S | 
Dior Deputaţi, rezolvirea chestiunii agrare se Impun: E 
o dintr'un Intreit punct de vedere, Pe E 

Se Impune mai întâlu din punct de vedere national, 9 ` ` 
gândindu-mă la aceasta, îmi veţi da vote să vă fa declas ` 
ratia, că pentru mine, toate problemele politice, câte sunt ` 
să se discute În orice împrejurare, nu contează de cât din 


punctul de vedere al Intereselor neamului, al Intereselor 


ef 


nationale, Sa A 
Si orice interese, cari nu concordi en interesele naționala 
Apebute să cadă în fala acestora ! d i 
Acesta fiind punctul meu de vedere, îmi aduce aminte 
de comparatia frumoasă pe care a Meuto de la această 
tribună D-1 Ministru Mehedinţi, Dewa a apua: Un popor 


se aseamină cu acea pluntă, care are o mulțime de ris A 
= disini, ce se întind în toate piterila, aga încât, orleht da 
multe din ele ar fi (late, ar pieri, totuși vor rămânea "3 


totdeauna destule, pentruca Viaţa plantel al De anlguratk, — 
na Asigurată, graţia acestor rhdielnl foarte numeronsa și 
adânc Infipte In pământ! Eu îmi adug aminte, tot In 4 
“cadrul acestei comparații, de un copac == 9 demult, din ` ` 
vremea Ileculul, și iam uitat numele cara erepto In (del 
calda și care din trunehiu, prin un fel da botalo, IA 
aruncă În pământ mereu noul rădielnl, aga încât un aingur perak 
copas ajunge să ne întindă treptat, cuprinvând cu timpul ` 


SEA 


regiuni întinse, ya 
ze Mag: Oh! oh! oh! oh! (Ularitate.) 3 > 
~O voce, Al nitat, e cam de mult (aritate ) i 
4 DI |. Zolea-Codroauu: V'ati apkrlat da un simplu copas, $ 


a da mult? Atunel ca va fi vând lus zS 


fiindcă se întinde ag 
or Intinde, s6 vor Jä al mal mult?! 


mina al adevărul so V 
(intreruperi) 
DI |, Zelea-Gadroanu : Dlor, nu prolitați da Imprejuras 
rea că numi aduc aminte numele copacului, dar ol exilată 
si alehtulegte adevhrați codri, cărora aprope nl) nocurea 
nu are ce li face, 
Aya Irebuda să De pi un neam pa pământul tut r EN re 
dacini mulle, cu vădărini puternice, "8 rdddolnd adânii 


Cu cât mai mulla, mai puternice pimai adânci pilde 


79 
aa 
aminti doar de Vesuviu, despre edre sa spus că Brice: 
bine, îl auzim clocotind, gemdnd, sub picioarele noastre, 
1 Vezuviu fală de care, butotagul men de pulbero este a 
Jucdrie! Nu voi vorbi de lucrurile acestea, cl voi vorbi 
de lucruri precise gi concrete, 

D-lor, țărănimea știe, știe si țărănimea care a fost pa 
front, ştie si țărănimea care nu a fost pe front, şi a stat 
acasă, ştiu şi cei tineri, si cei bătrâni, stiu un lucru ho» 
tărit: Ca a fost o Constituantă anume aleasă, ca să 
voteze pentru dânșii o cătime de pământ, gi că Consti- 
tuanta a votat! 

BE Știu cu tolii că s'a votat exprobierea a 2 milioane da 
hectare de pământ arabil, din proprietatea particulară $ că 
acest lucru a fost înscris în Constitufte ! ci € un lucru 
al lor, ca st cum dar avea in buzunar, şi de micsorat niet 
prin gând nu li trece, ci ci se gândesc, cum sar pulia 
mări întinderea. 

O voce: DI Cuza a contestat lucrul ace à a zis ck è 
o farsă liberală ceiace s'a inscris în Conatituție 

DÄ 1. Zelea-Codreanu : Nu știu dacă d-l Cuza a pronunțat 
cuvântul de farsă, ştiu însă, că dacă ar fi o farsă, ca ar 
fi extrem de primejdioasă!,..., 

Dar eu nu discut ce au intenționat sau ce au făcut 
liberalii, ci eu pornind de la ideia necesitiţii momentulul 
vă lămuream de unde vine ea, Si țărănimea zice: 

Noi știm că Constituanta a votat, deci acesta 6 dreptul 
nostru, nu Înscris Intro lege oarecare, ci înscris În Insă 
Constituţia țării! ~ 

Care Constituţie a fost modificată de o Constituantă, 
anume aleasă pentru acest scop, aleasă prin lupte der 
torale date, unde s-au ciocnit diferitele prinelpli, ra 
fara s'a pronunțat în mod liber - — desigur libertatea SCH 
de care amintea gi d-l Președinte al d onsiliulul, OT 
că a fost, este gi va mai fi, de care însă socot ðu că 


gre a pronunțat fara, 


e er al 
Dar in sfârșit, In mod oarecum a n din urmă, 


în orice caz mai liber, decât în Împie 


PR, 

DIN. Lupu-Kostache: Contestat sufletul mare al ful 
Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai- Viteazul ? 

DI I. Zelea Codreanu: Nimeni nu va întuneca slava 
Musatinilor şi a Basarabilor, dar orice Romdn de bună 
credință va recunoaşte că nici un Done nu a făcul—nu a 
putut să faci—y7ertf2 mai mari, isvorâte din tubire mefar- 
murila pentru neamul si pământul vomdnese !. E 

Acestea fiind covingerile mele, pot in mod liber să 
discut chestiunea care era în discuție. 

Bu vecunosc acest lucru, anume că Regele constitutional 


C Pebuie să planeze sus, ca o icoană, ca un ideal, să fie mai 


presus de orice acffuni politice, dar mă întreb, ce este vi- 
no; ï amintirea Regelui Carol, dacă oligarhia noastră, 
după ce a ajuns să nu mai fie crâzută de nimeni în tara, 
întrun moment greu, la 1907, vine si spune: Măria Ta, 
se prăpădeşte fara, dacă nu pui semnătura si cu ea cu- 
vântul tău pe manifestul nostru. Si Regele Carol, care 
era calculat în toate gesturile, şi nu putea niciodată să 
fie acuzat că nu respectă Constituția, a trebuit să înțe- 
leagă si să se supună împrejurărilor! 

Ce era să facă? Să zică: Trăiască toate formele con- 
stitufionale şi piară țara, chiar dacă va fi știrbită puțin 
Constituţia !? 

Alegerea nu era grea, și Regele Carol a semnat ma- 
nifestul ! 

Si apoi de care Constitutie e vorba? De aceia, pe care 
Qu. #nfelagofi a o invoca, numai când sunteți in opoziție D 
a o caka oridecâteori sunteţi la putere ? Constiluha care n'a 
existat, decat pentru partizanii politici ai partidului dela 
uire, și care a fost totdeauna căkată când a fost vorba 
de fara, care a fost totdeauna siluită în alegeri è 

D-lor, s'a mai spus de aici de la această Wéiee © 
un general, nu știu care, ar fi spus ostasi KAT Voi 
când vă veţi întoarce acasă, veţi avea pimintul icre 
— poate, că si îngrădit — și dacă, oul veţi gis, atunși 
eu mă pun în fruntea voastră, ca să vi-l luaţi. i 

Dier, dacă acel General, de care eu n'am auzit, decât 


KR Jee Sa e 
de aici de la tribună, a spus așa, atunci a făcut PE 


83 

de soldaţi, cât şi marele comandament, că întrebarea a 
pus stăpânire hotărâtoare pe sufletul soldaţilor, am trebuit 
să dim un răspuns întrebării! Si, vă rog, cum aţi dori dv, 
să fi fost acel răspuns? Dacă le-am fi răspuns: Da, va fi 
tot așa în România de mâne, cum a fost şi în România 
de ieri, atunci aceasta ar fi însemnat: Cum ați robit ieri 
pe brazda altora, şi deci mai mult pentru folosul altora, 
asa veţi robi si mâne; cum afi fost intunecati prin lipsă 
de școli ieri, tot asa veți fi pururea ; boalele cari v'au 
dat gata până acuma, tot acelea au să vă omoare şi de 
acuma înzinte; Constituția și legile cum s'au aplicat până 
acuma înpotriva voastră, întocmai așa se vor aplica şi pe 
viitor; în sfârşit dreptatea, care nu vi s'a dat până acuma, 
n'o veți avea în vecii vecilor! sate cd multi dinire du, 
ar fi dorit să se deie acest raspuns, nouă însă, în seama 
cărora era încredințată paza bucății de pământ vămasă liberă, 
și Steagul cu gloria lui, și întreg viitorul rassei noastre, 
mouă nu ni pulea conveni ! Pentrucă soldații, carl nu erau 
nici mercenari, nici gladiatori. nu erau dispuşi să moară 
pentru acest răspuns! Ci not a trebuit să Ji punem în față, 
că România cea mare, care va fi cu ajutorul! lut D-zeu și 
cu jeri/a noastră, va fi şi Romdnia nouă ! Si oricum, chiar 
dacă România mare nu va fi încă, dar nici România care 
a fost nu va mai fi, ci va fi România novi! SF aceast 
Rondnie mouă, va fi o Române de alta dreptate, de a 
dreptale adevarată, nu de dreptatea pe care o cunosttau ei, 
și peniru conlinuarea cdreta, nu mat erau duet să-şi 
saeri ice viafa ” 

Noi nu puteam decât s1 li spunem: Camarazi, nl jertfim 
viaţa noastră pentruca copiii noştrii să poată tră) în altă Ro- 
mânie, unde dreptatea să fie temelia, unde legile să fie 
respectate, In care veţi avea putinţa să trăiţi altfel, voi 
care veți trăi, si urmasil acelora cari vor muri. Aceasta 
am trebuit să [i spunem, SZ unul din dreplurile, CARERE 
printre cele dinidiu in mintea ostaşului, era dreptul dea 
suunci pe pamdntul lui propriu ! : CC: 

Toată lumea șție însă, că faramul, înșelat de sect st sula 
ae or: cu fagddutnfi minciunvase, a devenit netncresitor, ya 


Pa AA 


Nu te fereste nici cea mai mare înțelepciune, de mi- 
crobul unei boli lipicioase, 

Si aceasta e o boală lip'cioast, de care e greu să te. 
feresti, altfel decât numai prin mijloace sigure preventive, 

Si trebuiesc neapărat măsuri preventive, precise şi clare, 

Eu prevăd că boala aceasta va ameninţa toata popoa- 
rele din jurul ei, și se va întinde ca orice molimă, așa 
încât va cuprinde toate popoarele. din jurul nostru, St 
Vă puteți da d-voastră s-amă ce importanță extraordinară 
în lume, ar fi pentru România, pentru neamul român sc, 
când în mijlocul atâtor bolnavi, noi vom rămânea afin? 
togi. Vă puteţi ușor imagina, ce viitor strălucit ar crea 
nație! noastre această împrejurare ! 

lată din ce punct de vedere am privit chestiunea, când 
am afirmat că o soluțe largă, temeinică, și definitivă a 
problemei agrare e mai presus de toate o chestiune de 
prevedere naţională. 

Cu aceasta am putea să intrăm în materia propriu zisă, 

H voca: “Târziu, dar in fine! 

Altă voce: Ai luat boala dela dl Cuza. 

D-! |. Zelea-Codreanu : Istete intreruperi, n'am ce aice, 
dar.. să trecem înainte. 

Dies, în loc ca d-voastră si purcedeti dela această 
preocupare, și numai dcla această preocupare, în reforma 
pe care afi plinuit-o, în loc ca d-voastră să aveţi singura 
preocupare a interesului național al poporului romån, in- 
teres expus din acele trei puncte de vedere, Cespre cari 
am vorbit, în loc de aceasta, d voastră aveți înainte de 
toate prrocuparea să impicati si capra marei proprietăți 
gi varza țărănimii ! Si va ajutat în aceasta — de altfel în 
mod strălucit, o recunosc — talentul frumos, talentul ales 
al raportorului d-voastră, d, Radu Mandrea, 

A pus d. Radu Mandrea toată fineta, a pus toată 
gubrilitatea, a pus atâta râvnă, încât eu îmi zic, ce va: 
loros ar fi d Radu Mandrea, dacă ar fi pus toată râvna 
gi toată istetimea aceasta pentru o cauză mai bună, decat 
aceia pe care o reprezintă pioiectui deu, de lege. (Intre- 
ruperi) 


> £ Me ER N > ata na 


20 KS mart SE oligarhie agrară, Este cu ` 
„totul greșit a se crede acest lucru. Oligrarhia agrară poate ` 
ă a fost cândva, de mult, când era justificată să existe, ` 
„dare oliga hia de astăzi este oligarhie de politiciană ! 
„Marii proprietari sunt poate. vre-o mie de agricultori, 
` înainte de toate, cari cad și ei de multe ori în capcana 
4 SCH exploatare, a politicianilor. 
onstituționai , ` POATA Da? apoi încă marea proprietate [ări mari pro rietart ! A 
atingeţi, nici di direct, nic "adi at de Ce Ia 3 „Câte | mari proprietăți în tari au fost si ul Go mari Yana 
Da asa cum prezentaţi proiectul ac Cabe AA: proprietari, şi ce mai vaci de muls au mai fost si sunt 
dive! ta vederea. împroprietăririi , SET EEN age “aceste mari proprietăți pentra oligarhia partidelor noastre 
irire— problemele cari ear isculale sunt. E politice. 2 
afi? Cum #mparfifi P Si cui i Am A Si /egea aceasta, cu care veniţi du, wx este altceva, în 
: PE ci însăși Constituția a J > : ultima analiză, decât o încercare mestesugita de-a asigura 
Ha celelalte bunuri—numai proprie 7 t 2 . € uarea anini ii olizarhiei politice — prm? jduite de oi 
articulare in “întindere « de ili ne de i St Bee trezirea obștească din ultimul timp. Stiti ddică ce voii 
asri, „după cum. „susține ` str d d w Kë să faceţi d-v. prin această lege? Nu şiiţi, să vă soun eu! 
ai ` E „ (aritate). Ai, 
| susține a e LA lgl Dar mare mahir esti! 
z - e'ca-Godreanu! Porzi să stapanifi tardnumea şi 
Ent mala mion, De — Kaka EE politiceste și din punct de vedere economic, prin intermediul 
e: Cum în A EE bima 2 KS: Co? or de topor, pe cari d-v. le veti Instari in sate, Adioă ig 
: refi ca prin câţiva Insi, pe cari fi veţi împroprietări 
te, să stapaniti, să ţineţi în adevărată robie tot sa- E E. 
E LS intr'adevir pe unul sau doui, îi ven improprietsri js: 
: „eu lotul cel mare—pentru dânsul un adevărat loz mare, ` 
aa ar fi lozul cei mare dela Schrâder—pe altii, câţiva; i 
“eu loturi mici. Si apoi marea majoritate aservită acestor ` 
 închiaburiţi, prin mij! ocirea cărora voisste să stăpânească! 
în veci ole srhia d-v. (Intreruperi) KS: 
CM este in vederile mela ca țăranul să fie slugă. ci e 
Geng de sărac, țăranul să fie gospodar și stăpân la casa lui, 
D voce: Și trebuie să fie! xi 
a „pi C. Garoflid minisiru al agriculturii și al domeniilor : ER 
Să mal cumpărăm o planetă, nu ne ajunge pi ământul. cke 
"Di |. Zelea-Codreanu: O să vă dau eu soluțiunea so 
să vă ajuogă. WA AN d 
Si Voci; Bravo! 


P 


CS 

- 
“de grija zilei de mâne, care face gimnastică, care sn în- 
| grijeste fiziceste, care are timpul necesar pentru a se culs 

tiva, pentru a se distra, adică are tot ce-i trebuie pentru 

a crea ceiace a numit Nietzche supra-omuf, 

„Şi ce se întâmplă? Se întâmplă tecria lui Cristos. Apare 
„ sufetul cel mare acolo unde nu te-ai gândi: Apar talente 
masi în mijloenă celei mai negre sărăcii. ba câteodată apare 

ua geniu ant um trup sehilod, apare o mare minte și un 
E Suhoi, acolo unde nu e numaidecât un torp 


JEN. Lupu-Kostacha: asta e degenerescență. 
|]. Zeloa-Gotreanu: Câţi dege fizici nu sunt în 


tocrațiile omenirii, și totuşi 
ematic, dar dacă degensrescenta aceasta duce la da- 


“mulțirea şi rămânerea ge 


genialitatea îi ocolește 


d niilor în lume, atunci suntem 
tru această degenerescență, pentrucă, pentru c 
a Hor tatenla si m genti irăteşte omenirea. Numai 
FIN aceștia poate să înainteze omsnirea, numai prin ed Zeg 
iesti fica ea existen; 
tut Carlyle o cunoaşteţi? Za va õirus în lume, 
Gnat Brin ea va irur Zut 
D-lor, totuşi admit că 
A fie Fa seleefinne Gazică şi selectiune sufleteas 
DR ea fizică S'o intrebuinfa mull pentyru anin 
Niru oameni mat c a Pe cea sufisteasca ! Ori, av. 
Si de selecțiunea sufisteasci nu vă interesați, 
b, cum veți face această selectiune sufleteasci la îm- 
inta loturilor ? 
0 veco: Serie în lege 
DII Zelea-Codreanu: Scrie în lege! Ştiu, se spuns în 
k | lul cutare, că dezertorii, şi toți aceia cari au "ost 
pedepsit, că nu şi-au făcut datoria către ţară în timpul 
aboiului, nu vor avea drept la loturi, 
TO voce: Nu e bine asa? 
DI! Zataa-Codreanu. Ba, foarte bine, decât foarte puţini 
bunt cei înlăturați si atunci toți ceilalți rămân, iar dintre 
BEE iată cum fuceţi dv, alegerea ` 
f Cine are mai multe vaci şi mai mu 


KÉ 


fiască ilaja sa pentru interesele obglegti, pentru tard, 
peniru neam şi pentru Rege I“ (Aplauze) 
“Si atunci, vă întreb cum veți putea ajunge la această 
se lectionare, dacă veți lua drept criterlu inventariul mort 

viu? 

Decl, eu asi zice. să repelam tradifia veche a pământului 


“românesc, să venim sA dim prăznuire, care se dădea de 


Voievozi, când apărau tara, și sd ddruim pe toți vitejii, 
ucă ar "fi luptat ca mercenari pentru pământ, ci 
ste In tradiția acestei țări să rdepldtiased vitejia, 

į scump lucru, pe care poale să-l deie o fara 
Pământul pe care Lau apărat! Şi iată, dam în pri» 
vitejilor, ari au stat pe linia întâia, apoi In 
lea rând, celor cari au fost la căruţă, în al treilea 


ott aceştia si celor cari aw fost mobilizați pe loc. Dar repet 
ncăodată : In întâiul vând acelora, cori au fost în rândul 
JA Pentrucă de aceglia am avut nevoie ieri, de ei avem 
“astăzi, și de urmaşii lor vom avea nevoie mâne! 

a nu sare departe de trunchiul stejarului, lar 
viitorul neamului nostru gi pentru apărarea țări, 

să plantăm cât mai mult stejar, si cât mai puțină 


plauze) 
Dior, vorbiti dv. mai deparie de industralizarea tării 
rin proletariat, voiji adică intaiu proletariat pi apoi ine 
Sirie, nu Inlbiw industrie yi prin ea #rolitariat, 
Se veda, că dy, ati primit teoria d-lui Gherea-lobro: 
anu, teoria din vol mn Neoiobăpia. 
} DI C. Mazilu: E teoria d-lui Garoflid. 
“DI, Zelua Codreanu: Nuştiu cine este la obăârșie, d-l 
aroflid sau dl Gherea Dobrogeanu, dar ... 
~ DIG Mazilu: Del Garoflid este autorul! 
Dl | Zelea-Codreanu: Dar trebuie să vă spun că eun 
lucru straniu, cel puţin straniu, că la baz p d 
dv., cari sunteţi partid conservator, este o Ideie p 
> propovăduie ste ds Gherea Dobrogeanu, sau gi a-l Gherea a 


ace pt 
das 
Sah 


E rona A 
Tk 


Ai 
de 
| Ci 


ere de un viitor, poate, Oster E 
Da: edinte de Consiliu ! 
|]. Zelea-Codroanu: Hei! Să vă fie gura de aur, chel 
| si elumiţi, ati (acut cea mai mare profeție pentru 
Ul păi 
H Cuza nu a voit siet spuna amănunţit părerea sa 
această chestiune, ci a schițato numal, in general. 
Eu în să fără să anyajez pe cineva JÄ Spi Are 
an „Insă, a a A f C eva, vă spun par 
ersonală în rezolvirea chestiunii agrare, 
“Ţin fnsă să vă declar, că am convingerea adi 
en meu, că soluția mea e singura soluţie, care sa- 
tisfac "toate interesele (ri, și totod cele mal inal 
jterese ale neamului nostru! 
“De altfel am presimţirea, că acesta va fi planul, care 
e va realiza. 
ov rog dar, să ascultați. 
> După statistica d-lui Neniţescu se găsesc actualmente 
“vară 8 400.000 ha. .... 
4 DA Gacatud ministru de domenii: După Creangă numai 
517.800 000 h. : 
Echt LL Zelaa-Godroanu : Eu inu cifra cea mai mare. 
D. Garotild, minisiru de domenii: De co preleraț 
aceasta? a 
"|, Zolaa-Codreanu : Dacă sunt două, de ce să nuiau 
K are îmi convine? - 
: pu de domenii: Apol dl Creangă » 
recunoscută, 
tot asa de compa- 


| dl Ne 


pt 


mari pro- 
la mom 


cel mult 


f 
t 


95 


“Nu pe mine mi aplaudă, ci adevărul pe care eu îl rostese, 


şi care se impune! 

In continuare zic: Cei aproximativ o mie de mari pro- 
prietari vor rămânea cu o câtime de pământ, Cât? Dor, 
nu vom precupefi întinderea, pentrucă e vorba numai de 
cel multo mie. Acestia dacă vor rămânea cu câte 300 
de hectare, 350 da ha, cu 400 de ba, va fi și spre fo- 
losul lor şi spre folosul țării, 

0 voce: 400 de ha. maximum r 

JI |. Zelea Codreanu: D lor, am spus ca nu precupe 
E întinderea, deci sunt disous să trec şi peste 400 de 
ctare, dar tin să vă atrag luarea aminte, că n'ar fi în 
mieresul färii şi mai ales n'ar Ji în interesul marilor pro- 
Drietari, co întinderea să treacă de 600 de hectare. 

Si mă veți înțelege când vă vai spune că după mine 
această situație trebuie să rămână pe veri definitivă ! In ve- 

ea aecasia GOO de ha. este maximum, 


tuială, pospăite. 

"Va fi suficient, pentruca si se păstreze tradiţiile mari, 
de cari am vorbit, şi de cari are absolută nevoie tara gi 
neamul, va fi suficient, pentruca să poată fi pildă frumosă 
de agriculură mare, și intensă până la strălucire, va fi 
tocmal cât trebuie, ca si nu fie spin în ochi nimănuia, si 
tocmai cât trebuie, ca să fie păzită şi ocrotită de toți, 
(Aplauze) 

Ca şi loturile mici ărăneşti, asa gi aceste loturi de mare 
proprietate ror fi înscrise în Constitufie, ca indivizibile şi cu pu- 
ternice. Ingradiri de 1pdrare, pentruca nimeni si nicioduta să 
nu se mai poată alinye de ele, (Aplauze) Si cu socot, că 
siguranța acestui definitivat face mai mult pentru adevă= 
rafii mari proprietari și pentru toţi oamenii cu prevedere 
in ce priveşte viitorul țării, decât toate întinderlle latifun- 
diare cedate, oricât de extraordinare ar fi elei. 

Tot restul pământului arabil se împarte, D-v, v'a căzut 
mul fa inimă proprietatea mijlocie, ci bine, ex sunt de 


D 


: RSI, com ù 

Sid pot Ia 

z à ES Catu: loturi 

eh H cu media à Pimin. 
- tut P : h. cind 
Te uns cu 


stituție ca 


hedia de? 
pământa. 
n i dala 
ecți: nii: Cal 
va pienie 
mod fess 
Romig o 
D | Ini, va 
dus for sale, 
să aibă vea 

putea deveci, 
Ara de această 
mijlocii, aa 
rămân să 
iiască scară, 


cu 7 h. încap 


| păsnund: A 
e ads mede, ati 7i 
i de accat 
: aproape toti 
E familie în Ki 
3 din acești + 
J şi au mai nio 


; n dor 
į Dar copi ` 


8 


SS 


ya 
HR: 


int 


“mari ale neamului românesc întreg. 


9 


ty- —— 


D-l 1 Zelea-Codreanu: Desigur aceste familii trebuiesc 


"avute în vedere în primul rând, și dacă e vorba să ră- 


mână pe din afară, apoi aceştia să De dintre nevolnicii 
fizici sau morali, cari au stat acasă. Totuşi chiar cu as 
cestia la un loc, sunt convins cănu vor trece de un mi- 
fion acei cari au nevoie de pământ, si acest milion să-l 

Grimm. Si restul, dacă rămâne vre-un rest—ds 
fapt nu rămâne aproape nimic—restul sunt de acord cr 
ceace spunea colegul nostru d-l Cancicof, că nu ne pu 
tema sentimentală, să facem o reformă „de po- 
Nol trebuie să facem o reformă pentru interesele 


“Aşa find, dacă vor rămânea 117 insi, cari nu vor putea 
intra, apo! cu pe aceștia vi-i cedez — dintre cei cari au stet 
acasă—ca săi duceti în fabricile de. de industrie agri 
coli, sau să-i duceţi la orașe, şi acolo sii faceţi fericiți 
cu şepti de proletari!.. 
< Diler, acum trebuie să vorbesc şi de partea muntelui, 
trebwe luat În consideraţie, cu toate că nu ece 
mânt arabil, şi aceasta vine în ajutorul soluției mele, 
nde? munții nu sunt puşi în statistică! 

Zeng dsla munie, car? sun? foarte întinse și 
eroare, chiar unde nu se poate face agricuitură, si A 
Gro SP ek La massa de îmsrosriatărire alcătuindu se lo. 
turi mat mari, echivalente în valoare cu loturile din re 
giunile arabile. ' 

"In ceace priveşte pădurile, se pune Sesigur o problem 
foarte mare. E bine, ca toată lumea să facă pentru rezol 
varea acestei probleme mari, si prin aceasta pentru întărirea 
neamului românesc, numai proprietarii de munţi imp3d r 
să nu facă nlel o jertfă în această direcțiune? Nar Ñ 
drept! Pentru aceştia, solutiunea 'mea ar fi următoarea 
În afară de împroprietărirea sătenilor, în poiene si pa 
marginea riurilor, unde se pot alcătui anume locuri 
ira păşunat—și Dv, D le ministru ştiţi, că în G rmania, 
Ia partea muntelui, s'au tăiat porțiuni de păduri depe 
margina râurilor, pe unde poate creşte iarba şi s'au creat 
păşuni — zie fe e împroprietărire. BRA sane 


pune 


ari di 


ministru — fy 


hiar înaintea 


fi — urmarea 
ia mele? 


„ar fi ad 
puteri de viață, 


state strălucili, 
fi: ia 
foarte grabnici 
n Interval de timp 
t surplus va area 

destria erh 


$ 


a grija, săi A 
meșteșug. pe 2! 
pta spre negustori? 
îndrumă 


“dreptul de gn, E 
SÉ déer — serg. | 
tat în Ger | 


Sloatarta pă | 


i nostru aa | 


dg enpansiu | 


yalecă ennie | 


Kei 


——— géng 


Nicăiri pe pământul românesc nu avem clasa de mijloc 
națională românească. Aproape peste tor lipseşte : N'e 
avem nici în. Moldova —cu Basarabia și Bucovina la us 
loc— nici în Ardeal si am putea zice — nici în Muntanla 

Intru câtva e în Muntenia, dar e prea puţină și prea 
slabă, față cu ce ar trebui să fie, d i 
“SI vă inchipulti câtă putere naţională, câtă energie na- 
țlonală, ar putea să țâșniaseă în sus spre piramida so- 
cială, din mijlocul unei farinimi, care în deobste va fi @ 
țărănime de proprietate mijlocie ! Si iată acesta va fi 
rezultatul planului meu pus în aplicare, In ce priveşte s0. 
luționarea problemei agrare! Să facem această reformă 
şi să poftească atunci să vie toate molimile de peste 
Nistru, sau de peste Dunăre, dela Apus sau dela Răsărit, 
san de criunde ar veni ele, ca să tulbure liniştea şi cu. 
mintenia poporului român! 

Atuncu cu adevărat putem Ji siguri, că pe câlă vreme alte 
neamuri din jurul nostru se vor zbate în spasmurile morti 
de molima desordinm, noi vom sta tari şi neclintiti în mijlocul 


“acestea nebunir, şi vom privi spre un mare şi frumog vitor, 


(Aplauze). 

D | Preşedinte: Cu aceasta cred că ar fi momentul să 
terminati, 

DI Zelea-Codreanu : Momentul nu e chiar acuma, Dom. 
nule Preşedinte, dar e aproape, 

Proiectul d-voastră, (ati de punctul de vadere, pe care 
Yam desvoltat eu, veţi conveni, d-le Ministru, că ce 
adevărată primejdie! Noroc că există In legea dv, un 
lucru foarte bun, există un articol minunat! Dacă nu ar 
fi acest articol, atunci legea dy. ar fi desigur, o reală 
H mare primejdie! ' 

Articolul salvător este Art, 80 devenit 81, si care glă- 
su Je astfel: „In teritoriul liber aplicarea acestei legi se 
nlace numai cu începere dela 1 Martie Zug "ch 

„In teritoriul vremelnic Ocupat, aplicarea legil se faca 


acu începere dela 1 August 1919.... 


Apoi, D-lor, eu nădăjduiesc, că chiar pană la 1 Martie 


LE Ne Ronda “Yak ai. gëttt